Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)
1971-01-13 / nr. 463
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV. NR. 463 MIERCURI 13 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani I O Ieri, a fost dată publicității chemarea la întrecere patriotică adresată de Consiliul popular al județului Neamț tuturor consiliilor populare, tuturor oamenilor muncii din municipiile, orașele și comunele patriei noastre. CHEMARE către toate consiliile populare, către toți ■ ■oamenii muncii din municipiile, orașele și comunele Republicii Socialiste România Consiliul popular al județului Neamț întrunit In cea de-a VIII-a sesiune ordinară pentru a dezbate și adopta planul economic și bugetul local pe anul 1971, analizînd activitatea desfășurată în anul care a trecut, constată că au fost obținute realizări însemnate în toate domeniile vieții economice și social-culturale a județului. Consiliul popular județean, analizînd în spiritul indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R. și a guvernului din noiembrie și la plenara Comitetului Central din decembrie 1970, precum, și în lumina legii prin care Marea Adunare Națională a adoptat planul de stat pe 1971, a scos în evidență posibilitățile de care dispune județul și care, puse mai bine în valoare, pot contribui la sporirea aportului județului Neamț la măreața operă de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, însuflețiți de perspectivele luminoase ale patriei noastre socialiste, stabilite de Congresul al X-lea al partidului și în întîmpinarea celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român, Consiliul popular al județului Neamț, exprimînd voința unanimă a cetățenilor din județ — muncitori, țărani și intelectuali — adresează consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale, tuturor oamenilor muncii, CHEMAREA LA ÎNTRECERE PATRIOTICA, ANGAJÎNDU-SE SA REALIZEZE IN MOD EXEMPLAR SARCINILE PE 1971 ȘI SA ÎNDEPLINEASCĂ PESTE PREVEDERILE PLANULUI URMĂTOARELE OBIECTIVE! (Continuare în pag. a "II-a) In pagina a lll-a Știința și experiența înaintată— premisele anului 1971 în agricultură Utecistele Nastasia Șerbănescu și Aneta Popa, muncitoare în sectorul 1 al Fabricii de confecții UNIVERSITĂȚILE POPULARE. DUPĂ DOUA LUNI Se cunoaște faptul că universitățile populare ocupă un loc distinct în ansamblul formelor organizate care realizează cultura de masă în țara noastră. Acest loc se detașează prin aceea că, universitatea populară e un mijloc de răspîndire organizată, sistematică, a cunoștințelor din toate sectoarele științei, culturii și artei în rîndul maselor largi. în afara acestora ea își aduce contribuția la informarea opiniei publice asupra evenimentelor majore din viața politică internă și internațională, popularizînd politica dusă de partidul și statul nostru. In funcție de aceste deziderate ne-am propus — acum, după două luni de la deschiderea cursurilor — să vedem care sînt coordonatele care definesc viata universităților populare din județul nostru. Și, cum aspectele adunate între filele carnetului de însemnări sînt extrem de numeroase, implicînd discuții largi, nuanțate, ne vom opri de astă dată doar la cîteva. Așadar, iată-ne poposind la Pufești pentru a discuta cu directorul de cămin, tovarășul Gheorghe Vornicu, despre : Universitatea populară din localitate, după două luni de activitate. Interlocutorul nostru ne comunică : —- Universitatea populară din Pufești și-a început activitatea cu două Tr. OLTEANU (Continuare în pag. a II-a) La Autobaza de transporturi Focșani în dotarea Autobazei de transporturi din municipiul Focșani au intrat, recent, trei autobuze noi. Prin intrarea lor în funcțiune noile autobuze vin să îmbunătățească condițiile de transport pe diferitele trasee ale județului. ♦ REPORTAJ + REPORTAJ ♦ REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ ♦ REPORTAJ + Un oraș vrâncean pe Trotuș.ii bănuiți numele, l-am surprins orele de o zi, din zori, de la prinz, către seară, l-am surprins clipele clipind sub ninsori de baladă, și Împodobit cu milioane de diademe de omăt. Cu cea dinții treaptă a zilei, spre clădirea liceului din localitate se îndreptau mai mulți elevi ai virstei când băncile par mici. In mersul grăbit Își Împărtășeau gândurile : — Ai emoții ? — Ce întrebare ? Cum să nu am ? E doar vorba de chimie... — Dar eu ? Presimt că o să-mi cadă HIO. O știu ca pe... apă... Și printre cei 77 de elevi de la fără frecvență purtați de fiorii examenelor, erau Nicu Iosif, primarul comunei Homocea, șoferul Ion Conduratu, gospodina Elena Răucescu. Elevi-muncitori care de dorul de a-și dezvolta orizontul intelectual Își Îmbină zi de zi preocupările de producție sau gospodărești cu cele ale școlii. A fost o secvență, urmată de alta. La o oră de prinz colectivul de muncă de la întreprinderea de industrie locală expedia unor unități beneficiare din țară, 12 garnituri de mobilă de bucătărie, peste planul inițial, 20 de butoaie din stejar cu o capacitate de 500 litri fiecare. Din informațiile date de către tovarășul Nicolae Neguș, șeful serviciului plan al intreprinderii adjudene, pînă la jumătatea acestui an, vor pleca, cu destinația R.F. a Germaniei, 2 000 coșuri mari, împletite din nuiele, lăzi pentru păstrarea podoabelor, a zestrei. Cam la aceeași oră de print, la Depoul Adjud se pregătea pentru prima lui plecare în cursă, în acest sezon alb, un uriaș plug de zăpadă marca PH-2 Henschel. In jurul acestui colos cu clici, mecanicul instructor Ștefanache Bălan și maistrul principal Emil Bălan discutau profesional: — In caz de înrăutățire a vremii și de apariția unor troiene mari pe cale, la deszăpezire vor merge cu noi și electricianul Nicolae Gafița și montatorul Nicolae Munteanu. A fost o a treia secvență sub petale de nea. Și cind umbrele înserării coborau pe deasupra orașului de pe Trotuș, dinspre Casa de cultură PE CADRANUL UNUI ORAȘ... răzbateau fragmente de strigături, ritmuri de dans, acorduri de chitară. Artiștii din localitate se pregătesc intens pentru ziua de 17 ianuarie, cind pe scena Adjudului se vor confrunta cu alte echipe, participante la faza pe grupuri de comune a celui de al X-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori. Intr-o altă încăpere, a monumentalului lăcaș de cultură, sub regia profesorului Vasile Batir, echipa de teatru repeta piesele „Steaua fară nume“ și „Celebrul 702“. Cu aceste piese se vor prezenta Teodor Moraru, Laurențiu Călin, Richard Georgescu, Maria Dumitru și ceilalți la bienala de teatru de amatori „I.L. Caragiale“ din 24 ianuarie. Ore de zori, ore de prinz, ore de seară... la Adjud, lângă Trotuș. Și toate, dincolo de culoarea albă a iernii, au policromia sufletului, cu ninsori de litere — în fața tablei, la școală , cu străluciri de mobilă, cu aripile de oțel ale plugului pe drum de fier, cu dansul frumos viscolit... S. E. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județ. Marți, 12 ianuarie, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU împreună cu tovarășii GHEORGHE PANĂ, MAXIM BERGHIANU, MANEA MANESCU, PETRE BLAJOVICI și VASILE PATILINEȚ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun”, întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (IRUE) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică—Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 MAI” din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se „P.C.R.—P.C.R.“, „Ceaușescu și scanda poporul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !“. Primul secretar al Comitetului județean — Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în tara npestra,pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul Nicolae Ceaușescu!“, nostru, tovarășe „Să ne trăim ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri și mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcție aripa nouă actualei hale unde se execută pomapele de injecție și aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pînă în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cit și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea: „Bine am venit, iubiți conducători de partid și de stat“. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte și de alta a principalei artere, de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește : „Bine-ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani ,dar in viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decit dumneavoastră. Bine am venit!“. Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de troli pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică-montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cind în fața lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unității în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între secretarul general al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general la partidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — silii muncitori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trepte mai inalte. Luîndu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgice și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. (Continuare în pag. a IV-a) Răscruce de drumuri ale curentului electric în apropiere de comuna Vulturu Se constituie centrele de prelucrare și valorificare a legumelor în aceste zile, în întreaga țară se constituie centre de producere și valorificare a legumelor, cartofilor și fructelor. în unele județe, ca Ialomița, Ilfov și Teleorman, organizarea centrelor s-a terminat, iar în celelalte se află în curs de desfășurare. Constituirea centrelor Va fi încheiată în toate județele țării pînă la 20 ianuarie. Unități de stat cu gestiune economică internă, centrele vor asigura producerea și valorificarea legumelor, cartofilor și fructelor din unitățile agricole de stat și cooperatiste situate în zona lor de activitate, zonă ce cuprinde circa 1 500 hectare, în acest scop, ele vor fi dotate corespunzător și își vor organiza sectoare de producere a răsadurilor, de mecanizare, chimizare, precum și de preluare , condiționare, desfacere, și industrializare. în funcție de particularitățile social-economice ale fiecărei zone, centrele se pot asocia cu fermele legumicole ale cooperativelor agricole de stat și ale industriei de conserve, cu care stabilesc relații de vînzare-cumpărare de produse și servicii, reglementate prin contracte economice. îndată după constituire, centrele își încep activitatea axată în această primă perioadă pe urmărirea contractelor încheiate pe anul 1971, asigurarea și repartizarea materialelor necesare producției, efectuarea lucrărilor necesare în sezonul de iarnă pentru obținerea unor recolte bune. (Agerpres) Mărirea spațiului de învătămînt In acest an, la Școala generală de 10 ani din satul Ciușlea, comuna Garoafa, spațiul de învătămînt se va mări in urma construirii a încă două săli de clasă și a unui laborator. Prin grija consiliului popular comunal, materialele necesare sînt deja procurate, atacarea obiectivelor propuse urmînd a fi începută în timp optim. I « I Î I I I I I I I IN ACEST CAZ... REMEDIEREA... Semnalam cîndva, tot sub „circumstanța" vignetei de față, un fapt care nu ține decit administrativ de comerț j difuzarea presei la vînzarea liberii. Observam atunci nu aspectul în sine, ci mai degrabă o anume latură a sa : popularea chioșcurilor cu publicații. Revenind, ne explicăm mai pe larg : o serie întreagă de reviste, sau publicații de „profil“, nu sint accesibile cumpărătorilor... ele nefigurînd pe anume note de comandă. In felul acesta, locuitorul municipiului este frustrat de informația minimă, de „ticul" de cumpărător în care crede, de pagina atît de așteptată în care se regăsește de atîtea ori. Iată, de pildă, titlul extrem de interesantei reviste „Argeș" : de aproximativ șase luni nu i-a mai apărut numele în nici un chioșc. De curînd, sub auspiciile Muzeului literaturii române, ființează o nouă publicație : „Manuscriptum" — revistă de istorie literară comentată. Paginile sale, foarte interesante, atît de necesare nu numai pentru profesorul de literatură română sau elevi, ci și pentru cel care dorește a-și consolida un aspect cultural oarecare, nu au fost răsfoite la Focșani, difuzarea presei frustrîndu-ne de această plăcere. Și, evident, exemplele se pot îmbogăți. Oare nu există încă o idee remediativă pentru această stare de lucruri ? I Fl. CAMIL