Milcovul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1151-1228)

1973-06-08 / nr. 1209

ÍPROIETARI DIN J^TE­ TARI[E^ONm.yÁ!‡ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL VI — NR. 1­209 VINERI 8 IUNIE 1973 4 pagini 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI­ DE 23 AUGUST SA MOBILIZAM TOATE FORȚELE PENTRU A ÎNFĂPTUI ANGAJAMENTELE LUATE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA! Ecran economic Oamenii muncii din întreprinderile județului nostru, deplin angajați în întrecerea socialistă pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe acest an — hotărîtor in îndeplinirea cincinalului înainte de termen — adaugă zi de zi in palmaresul bunelor rezultate noi și importante succese, chezășie a fructificării cu randament sporit a importantelor rezerve de care dispun, a înfăptuirii mărețului program trasat de partid, de perfecționare continuă a activității productive. In acest sens sunt revelatoare cotele atinse în îndeplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Materializează în fapte cuvîntul dat Colectivul de muncă al Fabricii de mobilă din cadrul combinatului de prelucrare a lemnului Focșani, paralel cu susținuta activitate desfășura­tă pentru îndeplinirea în ce­le mai bune condițiuni a sar­cinilor de plan, acordă o a­­tenție deosebită și zării angajamentelor materiale­asumate pentru realizarea dezideratului major : cincinalul înainte de termen. Dacă inițial colectivul se angajase să realizeze la producția globală și respectiv marfă, cite 1 500 000 lei, în cinstea zilei de 23 August, reevaluîndu-și posibilitățile, și-a majorat angajamentul la 2 000 000 lei. Situațiile statis­tice încheiate pînă în prezent, pe primele 5 luni din acest an, evidențiază faptul că la indi­catorul producția globală s a concretizat 1 312 000 lei angajamentul asumat, iar din la producția marfă 1 715 000 lei. Deoarece pentru ceilalți in­dicatori situațiile pe 5 luni nu sunt încă încheiate, vom evidenția preocuparea munci­torilor, inginerilor și tehnicie­nilor din această unitate fo­losind realizările obținute pe 4 luni. Astfel, față de 920 lei pe salariat cu­ s-au angajat să realizeze pe întregul an la indicatorul productivitatea muncii, s-au obținut 584 lei. La indicatorul economic din reducerea cheltuielilor de pro­ducție angajamentul tot pe întregul an, prevedea lei, realizîndu-se doar în 50 000 luni 32 000 lei, iar la beneficii, 4 față de 200 000 lei cu­ prevede angajamentul s-au realizat în aceeași perioadă 152 000 lei, deci cu mult peste posibilită­țile perioadei respective, do­­v­edind cu prisosință hotărîrea cu care acest colectiv mate­rializează în fapte cuvîn­tul dat. Cu angajamentul anual îndeplinit Și colectivul de muncă din cadrul cooperativei meșteșu­gărești „Sporul" din F­ocșani, puternic angajat în realizarea sarcinilor de pian aferente acestui an, an hotărîtor în realizarea cincinalului înainte de termen, înscrie noi și im­portante succese în cinstea sărbătorii Eliberării. de După cum am fost informați planificatorul Cristofor Acționând cu fermitate în direcția îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan și a anga­jamentelor luate în întrecerea socialistă, colectivul de mun­citori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii Ex­port—din Focșani, adaugă în graficul realizărilor cifre ce fac dovada unei munci susți­nute, a operativității materia­lizării măsurilor tehnico-orga­­nizatorice adoptate. Edificator în acest sens este faptul că nivelul angajamen­telor asumate pe primul se­mestru din anul acesta a fost atins în cursul primei decade a lunii iunie. Astfel, la ex­port, față de 2 590 000 lei va­lută prevăzut pe 6 luni, s-au realizat 2 600 000 lei valută, în următoarele două decade preliminîndu-se a se obține în plus 400 000 lei valută, iar la producția globală și marfă, s-au realizat în plus față de sarcina asumată 2 000 000 lei, existind premisa ca pînă la Voicu, din cadrul biroului plan-organizare, sporurile ob­ținute pină in prezent peste sarcinile prevăzute depășesc angajamentul anual la toți in­dicatorii. Astfel, la producția marfă s-au obținut in plus 1 450 000 lei, la prestări servicii 246 000 lei, livrări fond piață 1 400 000 lei iar la desfaceri cu amă­nuntul 660 000 lei, finele lunii la arest spor să se adauge încă 3 000 000 lei. In acest fel, pe primul semestru din anul acesta, unitatea a­­mintită, ca urmare a aprovi­zionării ritmice cu materii prime, a urmăririi riguroase a realizării sarcinilor de plan și utilizării cu randament sporit a potențialului tehnic și uman, va consemna un spor suplimentar de producție față de cota planificată de 10 000 000 lei, iar la sarcina de export 3 000 000 lei valută. 3 000 000 lei valută peste prevederile planului pe 6 luni Timpul probabil Asuzi, vreme frumoasă și in­stabilă. In cursul după-amiezii se vor semnala averse de ploaie în­soțite de descărcări electrice. Vîn­­tul va sufla slab, pînă la mode­rat, di­n sud. Temperaturile mi­nime vor oscila între 10 și 15 grade Celsius, iar maximele în­tre 24 și 27 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vre­me instabilă în prima parte a intervalului, cînd se vor semna­la averse de ploaie. Vîntul va sufla slab, pină la moderat, la început din sud-est, apoi din vest — sud-vest. Temperatura a­­erului va fi ușor variabilă, mi­nimele fiind cuprinse intre 10 și 15 grade Celsius, iar maxime­le intre 20 si 27 grade Celsius, i EXPERIENȚA CONVINGE CĂ SE POATE TRECE PESTE „INVARIABILA“ PRODUCȚIE MEDIE PLANIFICATĂ DE LAPTE „FABRICA NOUĂ, il SPUNEAM NOI, UE CÎND ȘTIAM CĂ E A NOASTRĂ" — ...Atunci, am avut pentru întîia dată — îmi spunea A­­vram Rîmniceanu, sculer la atelierul mecanic al Fabricii de prelucrare a lemnului din Gugești, rememorîndu-și eve­nimentul de la 11 iunie 1948 — sentimentul maturizării. Știam, eram conștienți întrea­ga noastră generație, că parti­cipăm la un eveniment cu ade­vărat istoric. —­ ...Povestiți-mi în câteva cuvinte ziua de 11 iunie a anu­lui 1948... —­ ...Unii purtau încă pe o­­braz umbra războiului, alții a foametei, alții umbra altor ne­dreptăți. Chibzuință româneas­că trebuia să-și spună cuvîn­tul: pentru cine muncim, ce se întâmplă cu ceea ce mun­cim noi, nu mă interesează ce fac cei din Petrila sau cei de pe Valea­ Prahovei, sau cei de la Hunedoara ? Erau anii revoluției în dezlănțuire, că­reia noi i-am fost printre întîii ostași, iar ziua aceea de iunie 1948, o oglindă, una dintre pri­mele oglinzi ale viitorului pe care îl visam, clădindu-1 în fiecare zi. Cum v-aș putea, deci, povesti ceea ce am făcut, decît privind înapoi ? Deci, să privim înapoi, aici, la noi în fabrică... In sfertul de veac ce a trecut de la naționalizare, s-a extins secția de placaj cu­­ linie de fabricație, au luat ființă secțiile de parchete și de lăzi și palete C.F.R., s-a refăcut sectorul furnir, reuti­­lîndu-se, înainte aveam o us­­cătorie naturală. Acum, sunt două uscătorii cu abur. S-a montat podul rulant de des­ cărcare a buștenilor. S-au as­faltat și modernizat drumurile de acces. Și, de curînd a luat ființă o secție de fabricație a garniturilor de mobilă pentru bucătărie. Astfel v-aș putea povesti ziua de 11 iunie 1948, nu mai ales prin ceea ce a fost, cît prin ceea ce este, prin ce am realizat noi, prin ceea ce vom realiza. ...Secția placaj a­­ fabricii. Milea Petruș, în­ 1948, era elev al școlii­­ profesionale de pe lingă întreprindere. Discutăm împreună­­ —­ îmi spunea cineva, cu puțin timp în urmă, că în anii 11 IUNIE 1948 — fereastra deschisă operei de industrializare socialista aceia se zăreau încă umbre pe față... —­ ...Eu purtam umbra tine­reții. Nu cunoscusem patronul. Eram prima promoție de mun­citori crescuți pentru fabrica nouă. Fabrica nouă, îi spu­neam noi, de cînd știam că e a noastră. Cît a crescut de a­­tunci... Era un grup de ateliere mari, doar atît... Iată, să zicem, la noi în sec­ție , prese vechi, deruloare vechi,­­uscătorie slabă. La loc de­­ frunte era doar munca fizică. Astăzi s-au schimbat multe. Față de 1948, producția s-a mărit cu mult, ca să nu­­ mai vorbim despre productivitatea muncii, sau despre produselor. Acum sunt calitatea condu­cător de presă. Unde în ’48—­ ’49 se lucra cu 16 oameni, as­tăzi, se lucrează doar cu 8, randamentul fiind cu mult ri­dicat, sub toate aspectele. De fapt, maturitatea noastră se oglindește în maturitatea in­dustrială a fabricii. ...Pe fostul gaterist Iosif Lă­cătușu­, astăzi pensionar, l-am întîlnit acasă, îmbrăcat tot în salopetă. Este o haină de o­­noare, îmi spune, parcă povă­­țuind­ ce trebuie purtată pînă la adinci bătrâneți. — In 1948, eraț­ în fabrică ? — Unde puteam fi în altă parte ? Noi, comuniștii, știam cu mult înainte despre eveni­ment. Era un deziderat al nos­tru, al tuturor muncitorilor de a fi proprii noștri stăpîni, nu numai politic, ci și, ca să mă exprim astfel, materialicește. Vremea a trecut. Ceea ce am făcut noi toți, atunci, se nu­mește astăzi istorie. Deseori, trec prin fabrică , secții noi, utilaje noi, oameni noi. Ceea ce ne leagă, între generații, sunt evenimente precum acesta de la 11 iunie 1948... Fabrica se află în continuă devoltare. Se va extinde, din nou, secția de placaj — unde capacitatea de producție va fi dublată — se vor moderniza lucrările de mecanizare în de­pozitul de cherestea și de buș­teni, se vor introduce noi uti­laje în fluxul tehnologic. As­tăzi, numele întreprinderii este cunoscut, pentru produsele pe care le exportă, pe cele mai diverse coordonate geografice : în Anglia, Suedia, R. F. Ger­mania, China etc. Zeci de scrisori, unor renumite firme aparținînd impor­tatoare, sosesc cu rînduri de mulțumire, pentru produsele oferite, pe adresa fabricii. Nu­mele fabricii de prelucrarea lemnului din Gugești a intrat, în acest sfert de secol de la naționalizare, în circuitul in­ternațional al tezaurului indus­trial. Oamenii aceștia, cu care vorbiți în­ reportajul de față, sunt printre aceia care au adus faimă întreprinderii lor. Florin MUSCALU Inacțiunea de recoltă a furajelor Orice întirziere poate influența nefavorabil producția zootehnică In urmă cu peste trei săptămîni, Complexul Unirea, unitate profi­lată pe creșterea vacilor cu lapte, a fost gazda unei interesante in­struiri practice, pe care de altfel, ziarul nostru a popularizat-o la timpul potrivit. Cu acel prilej, subliniam noi, specialiști din ca­drul organelor agricole județene coordonatoare au prezentat par­ticipanților la instruire — șefii fermelor zootehnice, șefii secțiilor de mecanizare, directorii S.M.A. — cele mai cunoscute tehnologii aplicate la­ recoltarea furajelor­ în­ campania agricolă de primăvară. In mod deosebit s-au făcut re­comandări privind importanța eco­nomică a respectării perioadei optime de recoltare a lucernei, despre necesitatea bunei conser­vări a nutrețului obținut, la și, despre utilizarea mai hotărâtă a­ mașinilor agricole, din dotația secțiilor de mecanizare, la execu­tarea acestor lucrări. Nu întîmplător revenim acum asupra temei instruirii practice de atunci. Cum era firesc, ne aș­teptam ca indicațiile și recoman­dările primite în timpul acelui in­structaj să prindă contur în uni­tățile noastre­­ agricole, în fermele și asociațiile a căror activitate este de fapt canalizată spre ob­ținerea unor producții de lapte, carne, lină,­­ouă, capabile să sa­tisfacă cererile mereu crescânde ale pieței cu astfel de produse. Un raid-anchetă efectuat însă de cu­rînd prin cîteva unități agricole din județul nostru ne îndreptă­țește să credem că între intenție și faptă există, în cazul de față, un drum destul de lung și de spi­nos, că între ceea ce s-a stabilit prin­ acțiunea de la Complexul­ Unirea și ceea ce s-a „realizat" ulterior, există o nepotrivire cu influențe dintre cele mai nefaste asupra sectoarelor zootehnice. Cu 3 săptămîni în urmă medi­cul veterinar Traian Sonea, direc­tor general adjunct la Direcția a­­gricol­ă județeană, atrăgea atenția asupra perioadei optime de recol­tare a lucernei, a pierderilor care se înregi­strează, an de an, în fiecare unitate datorită întîrzierii acestei lucrări. Tot atunci, emisi­unile d­igrare ale radioteleviziunii, în repetate rînduri, aminteau, spe­cialiștilor despre importanța e­­conomică a recoltării lucernei în N. SOARE (Continuare în pag. a III-a) Recoltarea finului, din clasa I, la I.A.S. Pufești OAMENI, FAPTE, ATITUDINI Odobeștiul, orașul de la poalele Măgurei, este recu­noscut prin vinurile de mare marcă obținute, prin întin­sele plantații de viță de vie. Aici s-a încetățenit profesia de podgo­­rean și tot aici încă cu decenii în urmă, a început să se formeze la școala din­­ localitate, cadre de tehnicieni. Pentru creșterea pres­tigiului podgoriei, școala, tarea și producția, formează cerce­ui tot unitar. La Odobești au luat contact cu noțiunile de speciali­tate despre viticultură și vinifica­­ție mulți dintre cei care astăzi activează ca specialiști în unități cooperatiste și întreprinderi agri­­cole de stat.­­La Odobești a cunoscut primele noțiuni­ ale viticulturii și Gheor­­ghe Pogorevici. După absolvirea școlii medii tehnice de viticultură s-a hotărît să aprofundeze și mai mult tainele acestei științe. Și, astfel, după absolvirea Institutu­lui agronomic de la București, a ținut să revină în podgorie. De atunci s-au scurs ani. Ingi­nerul Gheorghe Pogorevici a avut posibilitatea să parcurgă în timp, alături de întregul colectiv dru­mul de reîmprospătare a plantați­ilor, să constate pe viu cînd și cum trebuie lucrată via, ce soiuri se pretează mai bine. Din contac­tul direct cu producția a putut acumula o bogată experiență. L-am reîntîlnit recent pe tova­rășul Gheorghe Pogorevici, ingi­ner șef la I.A.S. Odobești. Preo­cuparea sa zilnică este îndrepta­tă în direcția executării operațiu­nilor, a căilor celor mai eficiente care să asigure o rentabilitate spo­rită, a colaborării neîntrerupte cu toți specialiștii și lucrătorii care răspund nemijlocit de producție. — Știți, la noi in agricultură, ne-a spus dînsul, ziua lumină ne obligă să fim continuu în acti­vitate, deoarece satisfacțiile apar numai muncind. — Și fiindcă ați amintit de sa­tisfacții, ce v-au oferit pînă acum anii neîntrerupți de muncă aici la Odobești, unde v-ați statornicit și desăvârșit ca specialist ? — Cronologic luînd, am și acum în memorie anul 1962 cînd între­prinderea noastră, datorită unei munci rodnice a întregului colec­tiv, a primit pentru rezultatele obținute în producție Ordinul Muncii, clasa I. Apoi, cu 4 ani mai tîrziu, cu prilejul concursului internațional de vinuri de la Montpellier, Galbena de Odobești a primit cea mai înaltă distincție „Cupa juriului". De asemenea, în 1968, cînd seceta a­ pus la grea încercare plantațiile noi, înființa­te. Dar și acest examen a fost trecut­­ cu bine. Tinerele vite nu au avut de suferit, iar toamna a fost rodnică. De la fiecare hectar care a dat struguri s-a obținut un be­neficiu peste plan de 15 000 lei. Și tot atunci, în familia noastră a fost o nespusă bucurie. Ne-a sosit pe lume primul copil. Și, ca o dată mai recentă, anul 1971 cînd ni s-a acordat pentru a doua oa­ră Ordinul Muncii Clasa I. Am parcurs, așadar, cu spriji­nul specialistului Pogorevici, dru­mul muncii entuziaste și energice, pline de satisfacții. Toate la un loc sunt fapte care îî creează mul­țumiri. Dar, datorită modestiei, nu s-a referit și la alte aspecte care îl privesc direct. Azi, jumătate din cele 2 430 hectare de viță de vie,, sunt plantații noi la care, prin îndrumarea de specialitate­, și-a adus o contribuție directă. Noi­le orientări în viticultură, privind mărirea distanței între rînduri la N. St. POPOVICT (Continuare în pag. a II-a) ►, De la tehnician la doctor in stiinte — un drum ce înglobează și perseverență tenacitate \ I Adunarea omagială consacrată aniversării Comitetului național antifascist din România RAID-ANCHETĂ PRIN UNITĂȚI COMERCIALE ALE MUNICIPIULUI FOCȘANI PE CÂND, TOTUȘI, ODATĂ, TOTUL BINE...? La scurt interval de timp, după inițierea de către organele pute­rii de partid și de stat locale a unui raid întreprins prin grădini­țele și internatele municipiului Focșani, raid la care a parti­cipat și redacția ziarului nostru, avem prilejul de a lua parte la o a doua asemenea acțiune meni­tă să ducă, în continuare, la cu­noașterea tot mai profundă și e­­xactă de către organele de par­tid și de stat ale municipiului a realităților dintr-un domeniu sau altul de activitate. Trecem de a­ceasta dată prin unități de desfa­cere cu amănuntul ale comerțului de stat, Agrocoop, Gostat ș.a. Controlul efectuat, bucurîndu-se de participarea efectivă a orga­nelor de specialitate ale Inspec­toratului sanitar de stat, Inspecției comerciale de stat, Inspectoratului de stat pentru controlul prețuri­lor ș.a., a culminat cu luarea unor măsuri operative de remediere ne­­întîrziată a lipsurilor și deficien­țelor semnalate. Menținîndu-ne în cadrul observațiilor și constatări­lor prilejuite de acest fapt, vom informa în cele ce urmează pe cititorii ziarului nostru asupra stărilor de lucruri întâlnite, cu a­­dăugarea că printre obiectivele urmărite au fost înscrise modul și ritmul de aprovizionare a popu­lației cu produse alimentare și a­­gro-alimentare, cantitatea și ca­­litatea acestora, respectarea nor­melor generale de practicare a comerțului, a celor igienico-sani­­tare etc. La o vedere de ansamblu, s-a putut concluziona că unitățile controlate erau satisfăcător apro­vizionate, că servirea populației se desfășura în condiții corespun­zătoare, că numeroși lucrători a­­plicau și respectau normele și prevederile legale de comerț. In ciuda faptului că, în unele situații, ne-a fost creată impresia că unele colective de­ja amintite- Gh. PRODAN (Continuare in pag. a Il-a) s­fimții/str/i/ni. Dac-am merge cu trăsura... Ehe... dac-am merge cu trăsura, n-ar mai fi nici o proble­mă. Neșansa noastră este însă că ne-am născut prea tirziu, în epoca zeului nu Automobil, ci Autobuz. Iar cu autobuzul datorită unor drumuri neîntreținute, curînd­ curînd vei răm­î­­ne aninat pe valul dintre cele două gropi... Două gropi mari, arătoase, vecine și prietene, de pildă, cum sunt cele de pe drumul dintre Petrești și Mirceștii Noi. Mașina trece cum trece de prima, dar pînă la cealaltă se tîrăște un piculeț pe pămînt... Consiliul popular Vînători se angajează ca intr-o oră să astupe gropile, cărînd pietriș și asigurînd mina de lucru — dacă se va găsi un autogreder, neapărat necesar. Dînșii au tot căutat, fără succes. Poate îl găsim noi, cu toții — dar repede, pînă nu hotărăște I.T.A. suspendarea curselor regu­late înspre Mirceștii Noi ! ...Vedeți... dac-am merge cu trăsura, n-aș mai fi deloc îngrijorat. Daniel BĂRBI­LESCU iiiiiiMntimit­itiiiiiniu­mmiiiiii tiiitiil

Next