Mişcarea, decembrie 1911 (Anul 3, nr. 265-287)
1911-12-04 / nr. 268
ANUL III. No. 268 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Strada Păcurari No. 3. (Saloanele Clubului Liberal). ABONAMENTE In vară pe un an .... 20 lei Pe jumătate an .... 10 „ Pe trei luni..................... 5 „ In străinătate pe un an . . 40 lei Pe jumătate an . . . . . 20 lei Pe trei luni......................10 „ Preoţi şi învăţătorii rurali 50”. IAR RAŢIONAI. - LIBERAI. SUB DIRECŢIUNEA UMUI COMITET APARE ZILNIC Anunciur Comerciale în pagina II-a . 1 Leu în pagina III-a . 50 bani şi pagina IV-a . 40 bani TELEFON 121---- Domnii membri ai clubului naţional liberal sunt rugaţi a se întruni în adunare generală, în localul clubului mâne Duminică 4 Decembrie ora 4 p. m. fiind la ordinea zilei chestiuni foarte importante. CONSERVATORII Opera Economică Inconştienta şarjă a d-lui P. P. Carp împotriva operei economice a partidului liberal, pe lângă că este un act de vulgar calomniator, este şi isbucnirea neputinţei furioase în care de patruzeci de ani se sbuciumă partidul conservator, ţinându-l departe de orice acţiune pozitivă şi utilă intereselor generale ale ţărei. Partidul liberal a muncit, a organizat toate forţele vii ale neamului, a aşezat finanţele ţârii pe temelii sănătoase, a consolidat întreaga viaţă economică, prin crearea unor istituţii care constitue pârghia de susţinere a organizaţiei noastre de stat. Şi prin această opera, partidul naţional-liberal şi-a câştigat marea lui autoritate politica şi titluri de neperitoare glorie în masele noastre cetăţeneşti. Partidul conservator sa zbuciumat în lupte intestine sau a dormitat în profundă trândăvie, iar acum, îngrozit de slăbăciunea lui şi de tăria partidului liberal, îşi închipue că prin calomnii şi injurii triviale, va putea repara imbecilităţile trecutului. Asta este psichologia şarjei calomnioase a d-lui P. P. Carp. Istoria cinstita a înregistrat evenimentele aşa cum s’au succedat. Partidul liberal ca singurul factor serios de guvernământ pe care l’a avut ţara românească, a înţeles că tăria unei organisaţiuni de stat sta, în bună parte, într’o sănătoasă consolidare a forţelor economice care în actualele alcătuiri şi împrejurări sociale formează pârghia de rezistenţa a oricărei naţiuni. Şi consequent acestui fundamental principiu de guvernământ, partidul liberal a întreprins, încă de la primele faze ale organizării noastre de stat, acţiunea pentru sistematizarea şi consolidarea forţelor economice ale ţarei. Această acţiune s-a resimţit în toate arterele vieţei noastre economice, pentru că era unica Îndrumare sănătoasă pe care această viaţă economica o primea. Şi în cursul atâtor ani de activitate pe acest tărâm, partidul liberal nu a avut de suferit furia nici unui fel de campanii din partea partidului conservator. Mai mult chiar, fruntaşii autorizaţi ai partidului conservator, au venit de multe ori să colaboreze alături de partidul liberal, la operă de consolidare economica a ţarei Şi astăzi, după atâtea decenii, d. Carp a avut o stranie revelaţie : opera economica şi financiară a partidului liberal a devenit, ca prin farmec, cel mai grav pericol pentru viitorul ţarei româneşti! Dar pentru ce această operă, care o jumătate de secol n’a meritat nici un fel de critică astăzi a devenit o primejdie atât de neliniştitoare pentru patriotismul de ocazie şi vigilenţa adormită a partidului conservator ? Intr’o alta ocaziune când se discuta chestiunea, conservatorii au făcut recunoaşteri mai sineere. Ei ţineau atunci următorul limbaj: în timp de 44 de ani, conservatorii nu au guvernat decât 12 ani şi deci nu au avut timpul necesar pentru a putea lucra în această direcţie. Cu alte cuvinte, dacă ar fi putut, partidul conservator ar fi înţeles să lucreze şi pe tărâmul organizaţiei noastre economice şi financiare. Dar nu au putut şi de aceea ţipă, de aceea spumegă împotriva acţiunei economice a partidului liberal. Acesta e adevărul. Acest adevăr îl vede o lume Întreagă, îl vede şi d. Carp, dar In etapa tristei sale senilităţi,îşi închipue că un aseminea adevăr poate fi întunecat cu calomnii şi injurii. Patima niciodată n’a putut anihila adevărul ; niciodată neputinţa n’a putut învinge forţa. D-l Carp se sbate, dar se sbate în zadar. Partidul naţional-liberal este o prea mare forţă politică şi morală, pentru a fi sdruncinat de asalturile unor disperaţi neputincioşi, iar opera economică a acestui partid se confunda prea mult cu consolidarea organizaţiunei noastre de stat, pentru ca o singură petricică din această operă să fie atinsă de furia oarbă a grandomaniei senile. Proectul actual al d-lui Arion, departe de a întări legea sinodală votată de guvernul trecut, din contra, o anihilează în părţile ei esenţiale. Aceasta denotă încă odată că d. Carp, ca şi colegii săi din cabinet, nu sunt consequenţi cu el însuşi, ceia ce a determinat pe fostul ministru al cultelor să facă următoarea declaraţie categorică : „Noi declarăm că rămînem in vederile noastre de acum două ani şi vom reveni asupra modificărilor ce se propun acum, modificări cari sunt in contra legei însăşi şi cari se fac numai în interesul unei feţe bisericeşti, care de trei ani tulburăbiserica noastră.“ Majorităţile corpului matur au fost şi de astă dată în acord perfect cu guvernul şi astfel modificările propuse de d. Arion au fost votate. Rămîne să vedem acuma dacă aceste modificări vor putea restabili pacea în biserică şi resolvi criza .. vacanţei mitropolitane. Criza bisericeasca Si legea sinodala Majorităţile parlamentare—acele faimoase majorităţi alcătuite de d. Marghiloman,—cam la fiece moment, atuncea cînd d. Carp se află într’o situaţie penibilă, —asigură pe şeful partidului guvernamental de... devotament nestrămutat, au votat ieri, la senat, modificarea unor articole din legea sinodală. Aceste modificări au fost concepute de către actualul ministru de culte, d. C. Arion, care a provocat criza bisericească până la proporţiile unor scandaluri nemaipomenite, fără ca această criză să se fi terminat, deoarece guvernul n’a putut, pănă astăzi, să fixeze candidatura pentru scaunul de Mitropolit Primar, rămas vacant din timpul conflictului sinodal. Din partea opoziţiei a vorbit la Senat d. Sp. C. Haret, fostul ministru al cultelor. D-sa a arătat mai întâi condiţiunele în care a fost votată legea sinodală sub regimul trecut, lege care a fost aprobată de toate partidele. Însuși d. Carp a declarat atuncea următoarele : «— Legea e bună, dar n’o găsesc destul de drastică. Eu aş face-o mai tare, ca să tai răul din rădăcină». Proza junimistă! Avem ocazia să cetim în „Evenimentul“ multe lucruri frumoase, turnate într’o formă artistică, care face deliciul intelectualilor din clubul conservator. Dar aceste articole cîteodată trec pragul obişnuiţilor erori mintale şi atunci sîntem siliţi să rupem tăcerea, cu care acoperim întotdeauna rătăcirile gazetăreşti conservatoare. Articolul de fond de eri din „Evenimentul“ ne-a dat prilejul să admirăm spiritul acelor rătăciri, pomenite mai sus. Titlul articolului e : „Opoziţie dementă“. Păcat că nu se ceteşte „Evenimentul“, păcat mai ales că nu li se cetesc articolele de fond,—căci altfel ar fi rămas memorabilă proza așezată la fruntea ziarului guvernamental local. • Pe cit vom putea, să spicuim citeva »expresii fericite.“ .Și cui strică, mă rog liberilii, refuzînd de a lua parte la desbaterile adresei de răspuns la Mesaj ?“ „Cui strică ?“ E expresie des repetată in foburgurile oraşelor, dar nu eram deprinşi s’o vedem în vre-un ziar şi mai ales atunci cînd vorbeşte în numele literaţilor junimişti. »Takiştii pierzînd orice speranţă de a se putea agăţa de pulpana partidului nostru, au dat deasemenea poaleta peste cap.“ Nu cunoaştem toate dedesupturile acestei afaceri, dar credem că conservatorii puri pot fără jenă să fie parte la orice exhibibiţie takistă, deoarece mai curînd sau mai tîrziu pronia cerească le va reface gospodăria. Şi continuă „Evenimentul“ : „Ceia ce este anormal sunt procedeele desfăţate ca de exemplu, sustragerea de la discuţie asupra adresei, fără însă retragerea din parlament. Inţeleagă-le Balan“. Această frază e o pildă de revoltă împotriva gramaticei, iar încheerea „Inţeleagă-le Balan“ arată îndeajuns vulgaritatea personajului, care și-a încheiat, astfel articolul. încheerea e foarte nimerită, din două puncte de vedere: 1) Ultima tradii, zburlită și înclicitat nu putea avea o compiectare mai frumoasă și 2) tot articolul nu se putea isprăvi decit printr’un „Inteleagă-le Balan“. Sunt foarte curios să ştiu ce-au zis eleganţii şi pudicii conservatori cetind că „liberalii, înnărăviţi la ţîţa averii publice“, şi-au pierdut capul după un an de opoziţie“. Conservatorii, care „sug la ţîţa statului să-i creadă pe liberali că ei niciodată n’au umblat după asemenea favoruri, și le-ar da deplină libertate, dacă n’ar fi în joc interese mai mari decât cele individuale. ---------------------------------------- Fanteziile „Evenimentului” Noi nu vom spune ca dl. dr. Cosmomci, că nu citim gazetele adverse, dar totuşi ştim ce e scris în ele. Citim Evenimentul“, ba chiar îl devorăm, pentru că este ziarul cel mai delicios. Ce nu găseşti In cele 15 coloane ale ziarului inteligentului domn Greceanu ? Materia cea mai variată şi mai distractivă. Teorie, doctrină, poezii, informaţii unele mai hazlii decit altele, ba chiar şi ştiri telefonice din Bucureşti... aduse în buzunar de vre-un redactor, sau de vre-un amic politic... Dar nu numai atât, „Evenimentul“ este în măsură de a servi cititorilor cari mai rătăcesc pe stradă la ora threie de noapte cînd apare, senzaționale știri din culise politice. DUMINICA 4 DECEMBRIE 1911. Aşa pe ziua de ieri, cu o dezinvoltură care frizează inconştienţa şi ridicolul, publică cu literele cele mai groase ştirea că dl. C. Stere In Şedinţa comitetului executiv al clubului liberal, a pus la cale detronarea (?) d-lui I. I. C. Brăteanu. De astă dată „Evemimmul“ nici caraghios n’a isbutit să fie şi o asemenea ştire ne dă măsura inconştienţei celor ce mîzgîisc acest pretins ziar. Nu ne-ar fi mirat să ne spună ziarul dlui Greceanu că Bahluiul de astă noapte a început să curgă din jos în sus, că arborii au înflorit în luna lui Decembrie, sau că dl. Greceanu va da în curînd la lumină o mare lucrare filosofică, dar că dl. Stere a pus la cale detronarea d-lui Brăteanu, aceasta letrece chiar marginele celei mai exuberante fanteze. Dar „Evenimentul“ mai este în măsură să cunoască şi alte lucruri. Aşa amicul nostru dl. C. Climescu, fost vicepreşedinte al Senatului, care „n’a mai dat de la alegeri pe la club, este hotărît « se retrag» de la club“. Şi această ştire o publică „Evenimentul atunci cînd dl. C. Climescu a fost văzut chiar pe scenă în mijlocul celorlalţi fruntaşi ai noştri la recenta întrunire de la Sidoli, şi cîteva zile după ce dl. Climescu a luat parte la întrunirea comitetului nostru executiv, cu prilejul primirei d-lui dr. Cantacuzino. Credem, că ar fi mai nimerit şi chiar foarte interesant ca „Evenimentul“ să se ocupe de situaţia şi armonia din clubul conservator local. Dar această plăcere îi vom face-o noi și nu servindu ne de fantezii idioate. Comuna Bucureşti fost’a ea lezata prin statutele societatei? —Minciunile şi infamiile d-lui Al. Marghiloman— Răspunsul învăţătorilor din Paris: Saleilles, Lamnaude, Chavegrin, Massigli, Algrave. • .l v* ’ •• - ui Alienaţîa pretinsă gratuită a liniilor vechi. E vorba de tramvaiele ce există actualmente şi cari trebue să se intoarcă la Comuna in 1916. Este în această critică o greşală de fapt foarte curioasă, căci redactorii moţiunei Consiliului Comunal de 8 Iulie trecut, au trebuit să aibă sub ochi Statutele despre care ei dau o idee atlt de desăvîrşit inexactă. La expiraţiunea concesiunelor actuale Societatea va relua vechile linii de tramvai, dar ea nu le va lua gratuit. Tot ceea ce Comuna a plătit vechilor Companii, Societatea comunală va relua cu preţul ce Comuna a plătit. In schimb ceea ce Comuna avea dreptul să reie gratuit, va trnslația Societăţei Comunale, dar primind valoarea actuală Comuna va realiza un beneficiu şi Societatea probabil o perdere, căci vagoanele vechi ce in fapt e obligată să reia, vor fi un bucluc pentru dînsa faţă de tipul vagoanelor perfecţionate ce va Introduce. In ce priveşte liniile, discuţiunea s’a stabilit asupra acestui punct In camera deputaţilor intre d. Brâtianu, fostul primar al Bucureştiului şi d. Lahovary, astăzi membru in noul minister. D. Brătianu a arătat că vechile lini nu vor putea servi pentru că destinate tracţiaAstfel, sub nici un punct, moţiunea onsiliului din 8 Iulie, nu justifică acuaţia că Comuna ar suferi vre-un prejdiciu prin Statutele, adoptate ca bază Societatei Comunale. Aceste Statute u conţin nici o clauză care să nu se aseasă In contractele de acest gen. Ele dau chiar oraş unei animale, nu sunt In deajuns de resistente pentru vagoanele cu tracţiune electrică. Vor trebui să fie vîndute şi aceste in profitul Comunei. Dl. Lahovary revenind asupra chestiunei nu contestă acest punct şi întreabă numai: Ce vor deveni traversele ?Dar traverse nu recisid! In reluarea vechilor linii, ceea ce este foarte clar, este obligaţiunea impusă Societăţei de a le arma electric, de a le Înzestra cu vagoane nouă şi, în anumite puncte, de a rectifica liniile. Deci numeroase cheltueli, fără ca în schimb să se dobîndească un material util de întrebuinţat, de altminteri material Integral plătit. •01 . Se vede acum cum se perd fantasticele milioane ale capitalului Comunal—ce se afirmă a fi dat gratuit Societăţei Comunale. Rămîne concesiunea însăşi, adecă dreptul de a pune sine pe calea publică. Societatea plăteşte acest drept prin o redevenţă de 700 lei de kilometru şi o mulţime de alte sarcini accesorii ca şi obligaţiunea de ridicare a omătului. Repartiţia beneficiilor Iată după statutele Societăţei Comunale de tramvai din Bucureşti, beneficiile repartizate între acţionari şi Primărie la un capital de 12 milioane, din care Primăria va lua o parte de 6 milioane. lui Bucureşti o situaţie mai avantajoasă ca în cea mai mare parte din celelalte oraşe. ffmh BSc Cetiţi la pagina II-a urmare la 27 a D-rul Riegler minte în faţa judecătorului de instrucţie In afacerea urtului de bani de la colonelul I. Brănişteanu.