Mişcarea, decembrie 1911 (Anul 3, nr. 265-287)

1911-12-04 / nr. 268

ANUL III. No. 268 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Strada Păcurari No. 3. (Saloanele Clubului Liberal). ABONAMENTE In vară pe un an .... 20 lei Pe jumătate an .... 10 „ Pe trei luni..................... 5 „ In străinătate pe un an . . 40 lei Pe jumătate an . . . . . 20 lei Pe trei luni......................10 „ Preoţi şi învăţătorii rurali 50”­. IAR RAŢIONAI. - LIBERAI. SUB DIRECŢIUNEA U­MUI COMITET APARE ZILNIC Anunciur Comerciale în pagina II-a . 1 Leu în pagina III-a . 50 bani ş­i pagina IV-a . 40 bani TELEFON 121----­ Domnii membri ai clubului naţional libe­ral sunt rugaţi a se întruni în adunare gene­rală, în localul clubului mâne Duminică 4 De­cembrie ora 4 p. m. fiind la ordinea zilei ches­tiuni foarte importante. CONSERVATORII Opera Economică Inconştienta şarjă a d-lui P. P. Carp împotriva operei economice a partidului liberal, pe lângă că este un act de vulgar calomniator, este şi isbucnirea neputinţei furioase în care de patru­zeci de ani se sbu­­ciumă partidul conservator, ţinân­­du-l departe de orice acţiune po­zitivă şi utilă intereselor generale ale ţărei. Partidul liberal a muncit, a or­ganizat toate forţele vii ale nea­mului, a aşezat finanţele ţârii pe temelii sănătoase, a consolidat în­treaga viaţă economică, prin crea­rea unor istituţii care constitue pârghia de susţinere a organizaţi­ei noastre de stat. Şi prin această opera, partidul naţional-liberal şi-a câştigat marea lui autoritate politica şi titluri de neperitoare glorie în masele noastre cetăţeneşti. Partidul con­servator sa zbuciumat în lupte in­testine sau a dormitat în profundă trândăvie, iar acum, îngrozit de slăbăciunea lui şi de tăria partidu­lui liberal, îşi închipue că prin ca­lomnii şi injurii triviale, va putea repara imbecilităţile trecutului. Asta este psichologia şarjei ca­lomnioase a d-lui P. P. Carp. Istoria cinstita a înregistrat eve­nimentele aşa cum s’au succedat. Partidul liberal ca singurul fac­tor serios de guvernământ pe care l’a avut ţara românească, a înţeles că tăria unei organisaţiuni de stat sta, în bună parte, într’o sănătoasă consolidare a forţelor e­­conomice care în actualele alcătu­iri şi împrejurări sociale formează pârghia de rezistenţa a ori­cărei naţiuni. Şi consequent acestui fundamen­tal principiu de guvernământ, par­tidul liberal a întreprins, încă de la primele faze ale organizării noa­stre de stat, acţiunea pentru siste­matizarea şi consolidarea forţelor economice ale ţarei. Această acţiu­ne s-a resimţit în toate arterele vieţei noastre economice, pentru că era unica Îndrumare sănătoasă pe care această viaţă economica o pri­mea. Şi în cursul atâtor ani de acti­vitate pe acest tărâm, partidul li­beral nu a avut de suferit furia nici unui fel de campanii din par­tea partidului conservator. Mai mult chiar, fruntaşii autori­zaţi ai partidului conservator, au venit de multe ori să colaboreze alături de partidul liberal, la ope­ră de consolidare economica a ţa­rei Şi astăzi, după atâtea decenii, d. Carp a avut o stranie revelaţie : opera economica şi financiară a par­tidului liberal a devenit, ca prin far­mec, cel mai grav pericol pentru viitorul ţarei româneşti! Dar pentru ce această operă, ca­re o jumătate de secol n’a meritat nici un fel de critică astăzi a deve­nit o primejdie atât de neliniştitoa­re pentru patriotismul de ocazie şi vigilenţa adormită a partidului conservator ? Intr’o alta ocaziune când se dis­cuta chestiunea, conservatorii au făcut recunoaşteri mai sineere. Ei ţineau atunci următorul limbaj: în timp de 44 de ani, conservatorii nu au guvernat de­cât 12 ani şi deci nu au avut timpul necesar pentru a putea lucra în această direcţie. Cu alte cuvinte, dacă ar fi pu­tut, partidul conservator ar fi înţe­les să lucreze şi pe tărâmul orga­nizaţiei noastre economice şi finan­ciare. Dar nu au putut şi de aceea ţipă, de aceea spumegă împotriva acţi­­unei economice a partidului liberal. Acesta e adevărul. Acest adevăr îl vede o lume Întreagă, îl vede şi d. Carp, dar In etapa tristei sale se­nilităţi,îşi închipue că un aseminea adevăr poate fi întunecat cu calom­nii şi injurii. Patima nici­odată n’a putut ani­hila adevărul ; nici­odată neputin­ţa n’a putut învinge forţa. D-l Carp se sbate, dar se sbate în zadar. Partidul naţional-liberal este o prea mare forţă politică şi morală, pentru a fi sdruncinat de asalturile unor disperaţi neputin­cioşi, iar opera economică a aces­tui partid se confunda prea mult cu consolidarea organizaţiunei noastre de stat, pentru ca o singură petri­­cică din această operă să fie atin­să de furia oarbă a grandomaniei senile. Proectul actual al d-lui Arion, de­parte de a întări legea sinodală vo­tată de guvernul trecut, din contra, o anihilează în părţile ei esenţiale. A­­ceasta denotă încă odată că d. Carp, ca şi colegii săi din cabinet, nu sunt consequenţi cu el însuşi, ceia­ ce a de­terminat pe fostul ministru al culte­lor să facă următoarea declaraţie ca­tegorică : „Noi declarăm că rămînem in vede­rile noastre de acum două ani şi vom reveni asupra modificărilor ce se pro­pun acum, modificări cari sunt in con­tra legei însăşi şi cari se fac numai în interesul unei feţe bisericeşti, care de trei ani tulbură­­biserica noastră.“ Majorităţile corpului matur au fost şi de astă dată în acord perfect cu guvernul şi astfel modificările propuse de d. Arion au fost votate. Rămîne să vedem acuma dacă a­­ceste modificări vor putea restabili pacea în biserică şi resolvi criza .. va­canţei mitropolitane. Criza bisericeasca Si legea sinodala Majorităţile parlamentare—acele fai­moase majorităţi alcătuite de d. Mar­ghiloman,—cam­ la fie­ce moment, a­­tuncea cînd d. Carp se află într’o si­tuaţie penibilă, —asigură pe şeful par­tidului guvernamental de... devota­ment nestrămutat, au votat ieri, la se­nat, modificarea unor articole din le­gea sinodală. Aceste modificări au fost concepute de către actualul ministru de culte, d. C. Arion, care a provocat criza bise­ricească până la proporţiile unor scan­daluri nemai­pomenite, fără ca aceas­tă criză să se fi terminat, de­oare­ce guvernul n’a putut, pănă astăzi, să fi­xeze candidatura pentru scaunul de Mi­tropolit Primar, rămas vacant din tim­pul conflictului sinodal. Din partea opoziţiei a vorbit la Se­nat d. Sp. C. Haret, fostul ministru al cultelor. D-sa a arătat mai întâi con­­diţiunele în care a fost votată legea sinodală sub regimul trecut, lege care a fost aprobată de toate partidele. Însuși d. Carp a declarat atuncea următoarele : «— Legea e bună, dar n’o găsesc destul de drastică. Eu aş face-o mai tare, ca să tai răul din rădăcină». Proza junimistă! Avem ocazia să cetim în „Evenimentul“ multe lucruri frumoase, tu­rnate într’o formă artistică, care face deliciul intelectualilor din clubul conservator. Dar aceste articole cîte­odată trec pragul obişnuiţilor erori mintale şi atunci sîntem siliţi să rupem tăcerea, cu care acoperim întotdeauna rătăcirile gazetăreşti conserva­toare. Articolul de fond de eri din „Evenimen­tul“ ne-a dat prilejul să admirăm spiritul acelor rătăciri, pomenite mai sus. Titlul articolului e : „Opoziţie dementă“. Păcat că nu se ceteşte „Evenimentul“, pă­cat mai ales că nu li se cetesc articolele de fond,—căci altfel ar fi rămas memorabilă proza așezată la fruntea ziarului guverna­mental local. • Pe cit vom putea, să spicuim cite­va »ex­presii fericite.“ .Și cui strică, mă rog liber­ilii, refu­zînd de a lua parte la desbaterile adresei de răspuns la Mesaj ?“ „Cui strică ?“ E expresie des repetată in foburgurile oraşelor, dar nu eram deprinşi s’o vedem în vre-un ziar şi mai ales a­­tunci cînd vorbeşte în numele literaţilor ju­nimişti. »Takiştii pierzînd orice speranţă de a se putea agăţa de pulpana partidului nostru, au dat deasemenea poaleta peste cap.“ Nu cunoaştem toate dedesupturile acestei afaceri, dar credem că conservatorii puri pot fără jenă să fie parte la orice exhibi­­biţie takistă, de­oarece mai curînd sau mai tîrziu pronia cerească le va reface gospo­dăria. Şi continuă „Evenimentul“ : „Ceia ce este anormal sunt procedeele des­­făţate ca de exemplu, sustragerea de la discuţie asupra adresei, fără însă retrage­rea din parlament. Inţeleagă-le Balan“. Această frază e o pildă de revoltă îm­potriva gramaticei, iar încheerea „Inţelea­­gă-le Balan“ arată îndeajuns vulgaritatea personajului, care și-a încheiat, astfel arti­colul. încheerea e foarte nimerită, din două puncte de vedere: 1) Ultima t­radii, zbur­­lită și înclicitat nu putea avea o compiec­­tare mai frumoasă și 2) tot articolul nu se putea isprăvi decit printr’un „Intele­agă-le Balan“. Sunt foarte curios să ştiu ce-au zis e­­leganţii şi pudicii conservatori cetind că „liberalii, înnărăviţi la ţîţa averii publice“, şi-au pierdut capul după un an de opo­ziţie“. Conservatorii, care „sug la ţîţa statului să-i creadă pe liberali că ei nici­odată n’au umblat după asemenea favoruri, și le-ar da deplină libertate, dacă n’ar fi în joc inte­rese mai mari decât cele individuale. ----------------------------------------­ Fanteziile „Evenimentului” Noi nu vom spune ca dl. dr. Cosmo­­m­ci, că nu citim gazetele adverse, dar totuşi ştim ce e scris în ele. Citim Evenimentul“, ba chiar îl de­vorăm, pentru că este ziarul cel mai de­licios. Ce nu găseşti In cele 15 coloane ale ziarului inteligentului domn Gre­­ceanu ? Materia cea mai variată şi mai dis­tractivă. Teorie, doctrină, poezii, infor­maţii unele mai hazlii de­cit altele, ba chiar şi ştiri telefonice din Bucureşti... aduse în buzunar de vre-un redactor, sau de vre-un amic politic... Dar nu numai atât, „Evenimentul“ este în măsură de a servi cititorilor cari mai rătăcesc pe stradă la ora thr­­eie de noapte cînd apare, senzaționale știri din culise politice. DUMINICA 4 DECEMBRIE 1911. Aşa pe ziua de ieri, cu o dezinvol­tură care frizează inconştienţa şi ridi­colul, publică cu literele cele mai g­roase ştirea că dl. C. Stere In Şedinţa comi­tetului executiv al clubului liberal, a pus la cale detronarea (?) d-lui I. I. C. Bră­­teanu. De astă dată „Evemimm­ul“ nici ca­raghios n’a isbutit să fie şi o asemenea ştire ne dă măsura inconştienţei celor ce mîzgîisc acest pretins ziar. Nu ne-ar fi mirat să ne spună zia­rul d­lui Greceanu că Bahluiul de astă noapte a început să curgă din jos în sus, că arborii au înflorit în luna lui Decembrie, sau că dl. Greceanu va da în curînd la lumină o mare lucrare fi­losofică, dar că dl. Stere a pus la cale detronarea d-lui Brăteanu, aceasta le­­trece chiar marginele celei mai exube­rante fanteze. Dar „Evenimentul“ mai este în mă­sură să cunoască şi alte lucruri. Aşa amicul nostru dl. C. Climescu, fost vice­preşedinte al Senatului, care „n’a mai dat de la alegeri pe la club, este hotă­­rît « se retrag» de la club“. Şi această ştire o publică „Evenimentul atunci cînd dl. C. Climescu a fost văzut chiar pe scenă în mijlocul celorlalţi fruntaşi ai noştri la recenta întrunire de la Si­­doli, şi cîteva zile după ce dl. Climescu a luat parte la întrunirea comitetului nostru executiv, cu prilejul primirei d-lui dr. Cantacuzino. Credem, că ar fi mai nimerit şi chiar foarte interesant ca „Evenimentul“ să se ocupe de situaţia şi armonia din clubul conservator local. Dar această plăcere îi vom face-o noi și nu servindu ne de fantezii idioate. Comuna Bucureşti fost’a ea lezata prin statutele societatei? —Minciunile şi infamiile d-lui Al. Marghiloman— Răspunsul învăţătorilor din Paris: Saleilles, Lamnaude, Chavegrin, Massigli, Algrave. • .l v* ’ •• - ui Alienaţîa pretinsă gratuită a liniilor vechi. E vorba de tramvaiele ce există ac­tualmente şi cari trebue să se intoarcă la Comuna in 1916. Este în această critică o greşală de fapt foarte curioasă, căci redac­torii moţiunei Consiliului Comunal de 8 Iulie trecut, au trebuit să aibă sub ochi Statutele despre care ei dau o idee atlt de desăvîrşit in­exactă. La expiraţiunea concesiunelor actu­ale Societatea va relua vechile linii de tramvai, dar ea nu le va lua gratuit. Tot ceea ce Comuna a plătit vechilor Companii, Societatea comunală va relua cu preţul ce Comuna a plătit. In schimb ceea ce Comuna avea dreptul să reie gratuit, va trnslația Societăţei Comu­nale, dar primind valoarea actuală Co­muna va realiza un beneficiu şi Socie­tatea probabil o perdere, căci vagoanele vechi ce in fapt e obligată să reia, vor fi un bucluc pentru dînsa faţă de tipul vagoanelor perfecţionate ce va Intro­duce. In ce priveşte liniile, discuţiunea s’a stabilit asupra acestui punct In camera deputaţilor intre d. Brâtianu, fostul pri­mar al Bucureştiului şi d. Lahovary, astăzi membru in noul minister. D. Bră­­tianu a arătat că vechile lini nu vor putea servi pentru că destinate tracţia­Ast­fel, sub nici un punct, moţiunea onsiliului din 8 Iulie, nu justifică acu­­aţia că Comuna ar suferi vre-un pre­­jdiciu prin Statutele, adoptate ca bază Societatei Comunale. Aceste Statute u conţin nici o clauză care să nu se aseas­ă In contractele de acest gen. Ele dau chiar oraş u­nei animale, nu sunt In deajuns de re­sistente pentru vagoanele cu tracţiune electrică. Vor trebui să fie vîndute şi aceste in profitul Comunei. Dl. Lahovary reve­nind asupra chestiunei nu contestă a­­cest punct şi întreabă numai: Ce vor deveni traversele ?Dar traverse nu rec­isid! In reluarea vechilor linii, ceea ce este foarte­ clar, este obligaţiunea impusă So­­cietăţei de a le arma electric, de a le Înzestra cu vagoane nouă şi, în anumite puncte, de a rectifica liniile. Deci nume­roase cheltueli, fără ca în schimb să se dobîndească un material util de între­buinţat, de altminteri material Inte­gral plătit. •­01 . Se vede acum cum se perd fantastice­le milioane ale capitalului Comunal—ce se afirmă a fi dat gratuit Societăţei Co­munale.­­ Rămîne concesiunea însăşi, adecă drep­tul de a pune sine pe calea publică. Societatea plăteşte acest drept prin o redevenţă de 700 lei de kilometru şi o mulţime de alte sarcini accesorii ca şi obligaţiunea de ridicare a omătului. Repartiţia beneficiilor Iată după statutele Societăţei Comu­nale de tramvai din Bucureşti, benefi­ciile repartizate între acţionari şi Pri­mărie la un capital de 12 milioane, din care Primăria va lua o parte de 6 mi­lioane. lui Bucureşti o situaţie mai avantajoasă ca în cea mai mare parte din celelalte oraşe. ffmh BSc Cetiţi la pagina II-a urmare la 27 a D-rul Riegler minte în faţa judecătorului de instrucţie In afacerea urtului de bani de la colonelul I. Brănişteanu.

Next