Mişcarea, ianuarie 1914 (Anul 6, nr. 1-23)
1914-01-15 / nr. 10
ANUL VI, No. 10 A B «· 31 A M K nr T K in ţară pe un an In sîreinătate pe un an Pentru preoţi şi învăţători ruali se face o reducere de $‚*•!««-› ia ţi A~ftnmnfKtrfkţîi IAŞI, PIAŢA UNIRE!, No. 5, la localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANI SO lei .-------------aUi* e**'—----------------- MERCURI 15 IANUARIE 1914 03® NATIONAL -LIBERAL „Moldovenismul” lactaţilor Ziarul conservator-democrat din localitate face opoziţie àoutrance. Sub inspiraţia condeiului somnifer al d-lui V. I. Radu, acest ziar face de multă vreme un fel de politică «moldovenească». Moldova în sus, Moldova în jos, Moldova e lovită, Moldova e nedreptăţită; la un moment dat se preconiza chiar nevoia unei lupte organizate pentru «apărarea» Moldovei şi a Iaşului împotriva Bucureştiului.... Cu toate aparenţele de operetă politică ce le-ar prezintă «moldovenismul» tachiştilor eşeni, această marotă are un fond de seriositate pornită dintr’un calcul politic bine chibzuit. D-nul Bădărău, şeful conservatorilor democraţi din localitate, a fost şi este ţinta unor atacuri vehemente. Nici odată un ministru al ţarei nu a trăit într’o mai penibilă atmosferă morală şi politică, de cât aceea în care a trăit şi s’a retras d-nul Bădărău din fruntea departamentului lucrărilor publice. De aci necesitatea de a se solidariza Moldova şi Iaşul, în special, cu toate interesele şi ponoasele politicei d-lui Bădărău. D-nul Bădărău e atacat din cauză.... că e moldovan; d-nul Bădărău nu lucrează decât... pentru Iaşi şi pentru Moldova — deci, dl Bădărău este o victimă curată şi nevinovată a moldovenismului ! Iată toată explicaţia acceselor de moldovenism şi separatism ale «Opiniei». In viaţa noastră politică şi naţională de astăzi, nu există, nu trebue să existe, nu poate să existe, o chestie moldovenească. Dar există, veţi zice, o chestie a laşului. Da, laşul trebuie să rămână centrul de gravitaţie politică, culturală şi economică a părţei de sus a ţârei. Nimeni nu s’a gândit, nimeni nu se poate gândi, să arunce umbră asupra trecutului de glorie al acestui oraş, să nesocotească jertfele sângeroase ce le-a făcut el pentru unitatea neamului, sau să refuze sacrificiile pe care le-ar reclama astăzi laşul pentru prosperitatea şi înălţarea lui politică, economică şi culturală. Dar interesele laşului sunt deservite şi demnitatea lui împuţinată, atunci când interesele lui se solidarizează cu anumite acţiuni şi interese politice.* Se cunoaşte, de o pildă, chestiunea şcoalei de agenţi sanitari. Corbii tachişti de la direcţiunea serviciului sanitar, au epuizat fondurile din care urma să se întreţie această şcoală. Noul director al serviciului sanitar, în urma acordării creditului necesar, voeşte să deie o organizaţie mai temeinică acestei şcoli şi să-i asigure existenţa, prevăzând în budgetul viitor suma necesară pentru buna ei funcţionare. Când au simţit că tachismul e primejduit, «moldovenii» de la «Opinia» au sărit în sus. Liberalii lovesc laşul! Săriţi moldovenilor ! In câteva ore chestiunea a fost lămurită şi toată lumea a văzut că nu e vorba de desfiinţarea şcoalei de agenţi sanitari, ci de reorganizarea ei. Dar «moldovenii» tachişti nu se dau învinşi, cu toată postura ridicolă în care se găsesc , protestarea noastră a avut succes - strigă «Opinia» de aseară. Adică, direcţiunea serviciului sanitar s’a emoţionat de alarma d-lui dr. Grigoriu şi a reînfiinţat şcoala pe care tot d-nul dr. Grigoriu o desfiinţase prin «Opinia»... «Moldovenismul» tachist prea e cusut cu aţă albă, pentru ca opinia publică să nu vadă ca nu e vorba de interesele Iaşului, ci de interesele tachismului. BLOCK.NOTES Credit şi tărie. »Presa“ oficiosul partidului conservator-democrat suspine că »lâna şi strălucirta“ acestui partid constă in creditul... public. Evident, când ai cridit, ai şi tărie şi mai cu sama strălucire. Dar noua ni se pare că mai nimerit ar fi să se vorbească de disciedilul partidului fachist, moral şi material, care s’a deschis pe eiia de 1 Ianuarie a anului în curs. O lămurire. «S-a afirmat că d. Vespasian Felia a fost eliminat de pe lista candidaţilor partidului conservator democrat. Lucrul nu este exact. Nu este vorba de eliminare ci de incompatibilitate. Intr'adevar, d. Vespasian Felia fiind directorul biuroului de... informaţiuni instalat la otelul Continental din Bucureşti, nu poate deţine şi un mandat de deputat. Acesta este adevărul şi pe cât ştim singur d. Felia a optat pentru postul de... director. Democratismul arionist Au arătat ieri modalitatea cu care d-l Virgil Aron a început să debuteze in arena politică a Iaşilor, oraş în care a avut intenţiunea să-şi facă o vitadelă polincă. Neisbutind, d-l V. Arion a trecut cu toată gruparea d-sale în clubul d lui Greceanu, care, în vederea alegerilor, a şters cu buretele toată acţiunea obstrucţionistă pe care d-l V. Arion a desfăşurat-o în timpul colaborărei. Înregimentarea grupării arioniste în organizarea grecenistă atrage, sacrificarea unui program politic înaintat, cum a vrut să fie programul celor de la „Cuvântul“ care era de altfel şi programul d-lui Virgil Arion. Fostul conducător al „cuvântătorilor11, precum se ştie, în afară de acţiunea conservatoare separatistă, a desvoltat in răstimpul de când a descins la Iaşi un program conservator special, cu o bogăţie de reforme democratice pe cari astăzi, când s’a pus sub scutul d-lui Greceanu, trebuie să-l abandoneze. Intre altele d-l V. Arion s’a pronunţat pentru expropriere şi pentru reforma electorală —în această a doua chestiune d-sa nemulţămindu-se numai cu colegnul unic, ci revendicând votul universal. Se înţelege de la sine că „fuzionând“ cu elementul grecenist şi luptând cu acest element in alegeri, d-l V. Arion renunţă solit la aceste reforme. Poziţiunea aceasta încă ar fi uşoară pentru d-sa dacă ea ar cere numai atât. Dar în lăndmile adversărilor hotărâţi ai expropierei şi arsrefoniei electorale d-l Árion va fi silit să lupte şi d-sa împo- triva lor —şi această situaţie dacă nu-i penibilă pentru d-sa, cu siguanţă că e ridicată în ochii lumei. Sacrificând atât de lesne idealul politic de până acuma, d-l Virgil Arion a dat dovadă că acţiunea d-sale politică a fost lipsită de orice seriositate şi, ce e mai rău, de orice sinceritate. Democratismul de paradă sau ca armă de luptă pentru interese personale nu va putea fi niciodată adevăratul democratism. —«st «•» TE Trupa din Craiova Craiova,—care a născut revista Ramuri, şi care ne trimite in fiecare primăvară pui de olteni cu coşurile in spate, şireţi şi vorbăreţi,—şi-a dres renumele, dar Craiova a sosit o trupa de teatru bun?. O trupă Aiura şi vioae se agita acum pe scena, care de atâţia «ni poarta piisoutgu molâe, cu gâtul ştirii şi cu şalele tuzauate in cataplesme. La vremuri nou», oameni nod Deşi vorba aceasta a fost spusă de-un muldovan, moldovenii nu au urmat Învăţătură. Şi ne-am consolat mii de-a rândul cu străvechii actori, daţi nouă moştenire de teatrul de la Copou. Nu mă gândesc la bătrineţa actorilor, ci la batrâneta trupei, le La Bargy i-am admirat acum doi ani şi peNut tura mai de cui Aud; căci talentul, creator ca Dumnezeirea, n’are timp,—totuşi uneori are cocoaşe şi reumatism. Dar trupa care a prins mucigaiu, care joaca astăzi cum a apucat din bănălii, alungă publicul de la teatru şi revolta lui,care seara pe acel care din ficăpaţiuare şi din datorie o urmăresc la reprezentaţii. Teatrul din Iaşi e o republică în care fiecare actor e preşedinte; distribuţia şi interpretarea sunt benevole.—maimi cân’au apârut dintr’odata pe scena pânâ acum doi actori ca să joace aceiaş rol... Trupa craioveanâ are desigur un director de Scena bun : se vădeşte un spin, unic care conduce piesa ; sunt studiate situaţiile şi pe scenâ actorii se plimba cu rost şi nu se stiâlig toţi ca la hora, la tinjuc, împrejurul «uşier subeurului, cu urechea aplecata... Artiştii uin Craiova ştiu rolurile ca apa. Replietie c..d una după alta şi vorba merge ca cuţitul meliţei, spectatorul nu ia parte activa la folulatea cuvintelor. Fara Îndoială ca şi trupa această are beteşuguri ; o art slu, de pilda, In Lorica noastră îşi Zbulea limba iu gura, ca prinsa de epilepsie, şi uu izbutea sa scoată de«âL din rând in rând eUViute articulate; emoţia poate i-a hicurcat coardele vocale. Dar o iertam, cam tovarăşii el ne-au mulţumit pe deplin. Ni se parea ca asistam la o reprezentaţie ingra.O dată de trupa de aita-data a d-lui Davita. Naturaleţa şi vioiciune au adus Oltenii, care—daca se tales.;* cu 24 de misele la batae—pot menţine acelaş nurnar şi când discuta chestiuni de teatru ;—iar oltenceie, care nu se lauda cu măselele, nu iu schimb dinţişori frumoşi. Rinaldo in descompunere „Opinia“ de asară anunţă că modul cum a fost alcătuită lista candidaţilor partidului conservator pentru alegerile din Iaşi, a stârnit o furtună nemaipomenită. D. Greceanu este tratat în chipul cel mai sever din cauza priorităţei acordată celor de la „Cuvântul“, în club e zarvă mare, iar prin berării răsună invectivele şi ameninţările celor nemulţumiţi. La rîndul său „Evenimentul“ anunţă că In rinduri etachiştilor este mare consternare din causa deşerţiunilor, în unele localităţi in massă, ce se semnalează zinic După demisia d-lui Jean Th. Fiorescu, popularul deputat al capitalei cu numeroşii săi amici, a urmat aceia ai lui Nae Guran de la Craiova cu 50 prieteni politici, iar la Constanţa mai bine de o sută membri ai clubului conservator democrat, dintre cei mai de samă, s’au înscris în rîndurile partidul liberal. LaNeamţ întreaga organisaţie s’a declarat desfăcută de centru, luîndu şi libertatea de acţiune. Şi cînd acum cîteva zile noi am reluat făptui că ambele partide conservatoare au intrat în faza acută a descompunerei, ziarele acestor partide au protestat şi susţinut, că în lupta ce s’a deschis, ele se vor presenta separat şi cu cadrele mai disciplinate ca ori cînd. Iată însă că faptele vin să confirme in mod strălucit afirmaţiuniie noastre. Procesul descompunere se precipită cu o iuţeală ne maipomenită şi dezastrul final va fi înregistrat mai curînd de cît ne putem aştepta. In ce ne priveşte, nu privim cu satisfacţie descompunerea celor două partide conservatoare, însă în acest proces care a luat formele unei adevărate debandade, noi întrezărim eventualitatea creărei unui adevarat partid conservator, alcătuit pe noui baze şi care să corespundă cerinţelor vreunei. Din fărămiturile celor două fracţiuni acătuite pe ambiţiuni personae, prejudecăţi răsufate şi interese de castă, se va reconstitui adevaratul partid conservator, care să şi poată legitima rostul şi să poată întreprinde o acţiune în mod efectiv. Din nefericire insă, nu vedem omul in jurul căruia ar putea garanta acţiunea de reconstituire a partidului conservator. Nici d. Maiorescu şi cu atât mai puţin dnii Marghiloman, Take Ionescu şi Nicu Filipescu, nu mai presintă garanţii suficiente din acest punct de vedere. Muza d-lui Topârceana De curind dl. G. Ibrăileanu a fost decorat cu «Bene-Merente» clasa I pentru „merite literare“. Dacă faptul acesta a trecut neobservat nu numai de noi dar şi de noul purtător al acestei deosebite dar nu atit de... rare distincţiuni, el n’a putut reminea indiferent pentru spirituala Muză a tinărului poet G. Topirceanu care—Muza, nu Poetul—s’a folosit astfel de acest leitmotiv pentru a fredona cîteva strofe de duh şi de apropouri apărute sub forma unei „cronici vesele“ in noul număr al „Vieţii Romaneşti“.. Regretăm că spaţiul nu ne permite să reproducem în întregime aceste strofe de actualitate. Ne restringem In locul la care dispunem pentru a cita, în parte, cîteva din aceste glumețe apropouri ale Muzei d lui Topirceanu. lată începutul : Credeam că-i numai o poveste, Când colo este Adevărat , Te-au decorat! *) Citesc și recitesc misiva Nedumerit mă uit la plic Și nu-mi explic: Ai publicat ceva’n Arhiva ? t 5 X TELEFON mo.121 Atemeiuri comerciale Linia pa pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV & I A K ( O I I 1) 1 A S SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET instituit de ciobul naţional-Uberal Un număr 5 BANI 1 leu 30 b. 40 b. év Te- fi aflat cândva ’n eclipsă Şi-ai scris un studiu analitic ? Ori poate Spiritului critic I-or fi găsit vre-o lipsi ? In felul acesta neastîmpărata şi şugubaţa Muză a tînărului poet Iaşan îşi continuă gingaşele Înţepături în tot parcursul „cronicei vesele“ pentru a-şi plasa cu o deosebită dibăcie aluziile literare, ca să nu iasă astfel din adevarata notă. Totuşi, cu toată intenţiunea ei, Muza tot nu se poate deprinde cu faptul acestei decorări, şi într'un moment dat nedumerirea ei face pe d. Topârceanu să exclame, cu destulă intrigare: Că nai făcut vr’un rau cuiva Ca om, ba dimpotrivă, Nu ieşit persoană ofensivă.... Ce or fi avut cu d-ta ? Şi tot nedumerită şi intrigată, dar cu destulă seriositate, ironica Muză îşi face astfel silueta exactă a celui decorat: Că ziua’ţi obloneşti odaia Nici nu te-auzi, nici nu le vezi,— Şi’n toate nopţile veghezi Ca cucuvaia. Ştiindu-l astfel, ea exclamă cu drept cuvânt, când îl zăreşte cu decoraţia, încât ne speriem acum Cind Iţi zărim pe stradă mutra De par’că ne’ntâlnim în drum Cil Brahmaputra ! Am reproduce şi strofele finale dar — fiindcă ele se învârtesc în jurul unor alte distincţiuni, rămâne ca cetitorii să-şi procure în întregime şugubaţa poesie a Muzei d-lui Topârceanu pe care o găsesc în de curând apărutul număr al marei reviste ieşene. Ar. nd interview ce dl. Em. Costinescu lin redactor al ziarului „Bukarester Tagblat“ a avut o convorbire cu d-l Emil Costinescu, ministrul de finanţe. D-l Emil Costinescu a făcut redactorului ziarului german următoarele declaraţiuni: - Vrem să realizăm cele două mari reforme, reforma electorală și reforma agrară.ff^Prin aceasta a doua reforma, expropierea, nu tretrebuie să se înțeleagă o deposedare propriu zisă. Ştim să apreciem valoarea marei proprietăţi şi nu ne gândim s’o deposedăm. Trebuie insă să repartizăm o parte a acestei mari proprietăți in folosul muncitorilor de pământ. In interesul Tarii este necesar ca marea proprietate să cedeze aceasta proprietate. Ţăranului îi trebuie pământ. Ministrul de finanţe citează exemple pentru a dovedi că prin această reformă, marea proprietate nu va fi atinsă in drepturile ei. Un pro *) Aflat aseară trista vestaprietar care, de pildă, are tooo hectare va ceda cel mult 11 sau 20 la sută din terenul său. Proprietarii cari vor avea un teren mai mare de looo hectare ar ceda cel mult 21 la suta, din porțiunea lor. Valoarea terenului expropiat va fi făcută cu toată imparţialitatea, iar plata se va face în numerar. D-l Costinescu a arătat în această convorbire că va fi nevoie de o sumă de 500 milioane pentru a face plata imediată a terenurilor ce s’ar expropia. Anul 1913 Articolul domnului Vintila Brâtianu Dar întărirea unora din statele balcanice vecine sporeşte dificultăţile interne ale Austro-Ungariei. Grija acestei slăbiciuni şi a găsit un ecou puternic in ultimile discuţiuni din delegaţii. Insultele ce s’a adus acolo statelor vecine pe deoparte, iar pe de alta încercările ce se fac de a creia un regim nou naţionalităţilor, arată situaţia precară la care se simte acest imperiu, datorită în primul rînd unei politici nechibzuite faţă de naţiunile compunînd acest stat eterogen. Aceste crize interne ale marilor imperii vecine trebue să ne facă atenţi, căci sbucfumările prin care ele vor trece pot pune în primejdie şi în joc interese de ale noastre. Acesta este bilanţul extern al anului 1913. Cel intern dacă nu are la activul său roade tot atit de reale, el nu este mai puţin interesant din cauza învăţămintelor de tras şi transformarei pe care desfăşurarea evenimentelor le vor produce în viaţa noastră politică. După cum am reamintit mai sus, anul 1913 se deschide sub un guvern de colaborare având in faţa lui opoziţia