Mişcarea, noiembrie 1914 (Anul 6, nr. 250-273)
1914-11-26 / nr. 269
ANUL VI, No. 269 MERCURI 26 NOEMBRIE 1914 ▲ M O ST A n E X T £ Inară pe un an . . . îiO lei tn strelnfttate pe un an . 40 » Pentru preoţi fi învăţători rurali se face o reducere de 50°, lledacţia ţi Adminlstraţial IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. Ia lailal dabalal Naţional-Liberal Un număr 5 BANI ZIAR NAŢIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 Arinciuri comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV 1 leu 50 b. 40 b. SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET Instituri de clabal naţional-liberal Un număr 5 BANI Mpari! Englejii par cei mai hotăriţi să ducă la inflait lupta de exterminare împotriva germanilor. Aşa, în ultimul timp * * o autorizată personalitate engleză a afirmat că răsboiul va mai dura încă... şase ani. Nu vom fi surprinşi dacă englezii cari au ceva globule de americanism în sângele lor, vor anunţa că răsboiul va dura 15 sau chiar 25 ani. Dar din aceste prognosticuri mai mult sau mai puţin exagerate, se desprinde un adevăr psihologic, starea de spirit a naţiunilor în luptă, hotărârea fermă de a obţine victoria finală cu orice chip. Popoarele In luptă sunt intr’o stare sufletească specifică. Ele nu au înaintea lor un obiectiv simbolic aşa cum îl avem noi de pildă; ele nu mai au timpul să raţioneze, să se îndoiască, să se arunce in proecte şi să se încânte de speranţe. Ele sunt numai nişte voinţe încordate spre atingerea unui ţel concret, vizibil, apropiat: distrugerea duşmanului. Pe câmpurile de luptă sunt înşirate peste 16 milioane de oameni, smulşi de mijlocul liniştitei lor vieţi de toate zilele şi aduşi în faţa raorţei de un singur gînd, acela de a merge mereu înainte, de a învinge. De patru luni aceşti oameni au rupt contactul cu ceia ce noi numim viaţa civilizată şi traese în chip primitiv o viaţă simplă, brutală, dar atât de înălţătoare. De patru luni voinţele n'au şovăit, peste toate primejdiile, peste toate obstacolele, cu jertfa vieţei pregătită pentru fiece clipă, luptătorii au ţinut întotdeauna să aibă ochii aţintiţi spre duşman şi pasul înainte, iar dacă într’un moment se retrag, o fac pentru a reveni mai hotărâţi. Toate diversiunile din timpurile de pace, toate duşmăniile din mijlocul aceluiaş popor, atât de aprinse în aparenţă, au dispărut. Nu mai sunt decât fraţi de arme cari vor să învingă. Această tenace voinţă de a învinge, este una dintre cele mai strălucite dovezi a uriaşei energii ce zace în sufletul popoarelor contemporane, presentate de atâtea ori incapabile de asemenea eforturi, de cari ne învăţasem să nu socotim vrednici decât pe strămoşii noştri din vremuri necioplite. Conştiinţa unui ideal pentru viitor, legătură cu trecutul săpat în fiece inimă cu câteva semne indistructibile şi reînvierea înflăcărată a iubirei de patrie, fac minunarea acestei eroice tenacităţi, pe care o admirăm de patru luni la toţi adversarii in luptă, pe aci prevederea lansată încă de la inceputul cataclismului european, că bilanţul acestei distrugătoare deslănţuiri de foc se va Încheia cu victoria... tuturor ţ»înitui j jgpil —când nouă probleme se vor propune spre rezolvare, Italia îşi va formula pretenţiile, pe care le va susţine cu sabia; ea nu abdică de la locul pe care îl ocupă acum în concertul statelor civilizate. România este In expectativă armată, ca şi Italia, desigur insă că situaţia acestor două ţări nu este identică. Alte interese le agită. Pricinile, care le-ar putea sili să intre In războiu, sunt deosebite; deaceia nu trebue să se creadă că interesele Italiei şi ale României sunt prea legate. România are în orient un rol special, la care ea singură trebue să se gândească veşnic. Italia §i războiul Un fapt extraordinar de Interesant S’a petrecut: parlamentul Italian c’o majoritate enormă a hotărît politica de expectativă armată, după cum s’a hotărât şi în Consiliul nostru de Companii. Ziarele Italiene sunt divizate, ca şi la noi: ^păreri Individuale pot fi multe şi felurite. jHotărlrea parlamentului care a aprobat in totul linia de conduită a guvernului, se deosebeşte de uneie»curente din Italia. Totuşi această hotărtre a fost primită bine de toate partidele. S’a vădit o solidaritate admirabilă, in parlamentul italian. Taberele In luptă sunt mari şi pacea nu este apropiată. Soluţia diferendului va surprinde pe unii, şi-i va nemulţumi pe alţii. Italia rămâne vigilentâ, cu arma la picior, gata să intervie cănd interesele ei vor fi periclitate. Regimul marei Adriatice, al Mediteranei şi Canalul de Suez Interesează in cel mai înalt grad Italia, care nu va primi cu resemnare o soluţie nefavorabilă ei. Italia, cum a declarat, nu renunţă la rolul ei In lume dacă n’a Intrat pină acum In război, nu înseamnă că a aşezat spada ’n cu pentru totdeauna. Când se va apropia ceasul de definitivă împărţire a prăzii, nu — chiar in cursul războiului O polemică interesantă Intre „Seara” şi „Adevărul” Intre cele două ziare din Bu- iureşti «Seara» şi «Adevărul» a nceput de curînil o polemică de ritualitate absolută şi de interes general, lutru cit motivul acesteiolemici îl constituie de astă-datăiederile pe cari le au aceste ziare in chestiunea politicei externe. Nu avem nici o legătură cu nici unul din aceste ziare, deci in relevarea ce o facem suntem de o absolută obiectivitate. Reţinem faptul numai pentru a arăta,din împrejurările de astăzi mai cu seamă— de ce mentalitate şi de cită consequenţă se bucură aşa zisele or- gane independente şi de tiraj, cari îşi asumă între altele şi titlul de mentori şi luminători ai opiniei publice. Departe de a ne amesteca in polemica dintre «Seara» şi «Adevărul» departe a fi alături de unul sau altul din aceste ziare, şi fără a cerceta cauzele determinante cari au ridicat aceste polemici,— reţinem numai următorul fapt infamant pe care «Seara» Îl pune in sarcina d-lui Miile, cu documente care nu pot fi contestate. Ca să dovediască atitudinea dubioasă a «Adevărului» în chestiunea politicei externe şi... artificialitatea convingerilor cu care d-1 Miile susţine astăzi o părere pe care altădată a combătut-o cu toată vehemenţa şi cu tot stilul său caracteristic, «Seara» reproduce articolele «Adevărului» de prin luna Mai a. c., articole prin care d-1 Miile, sub proprie semnătură, ducea cea mai furibundă campanie împotriva Rusiei, a ţarismului şi a autocraţiei politicei ruseşti. In numărul de astăzi «Seara» reproduce articolul d-lui Miile întitulat Basarabia şi apărut în No. 8877 al «Adevărului» cu data de 2 Iunie 1914, articol scris cu prilejul vizitei de la Constanţa, deci în ajunul isbucnirei conflagraţiunei europene. In acest articol, în care d-l Miile face pe democratul real, găsim următoarele : * Ţarul tuturor Ruşilor şi spânzurătorilor nu ne poate fi simpatic nouă, ţară democratică. Nu ne poate fi simpatic, fiindcă in ţara lui este urgie şi regimul knutului, fiindcă libertatea este încătuşată, fiindcă temniţele gem acolo de nevinovaţi cari au avut curagiul să cugete, fiindcă Siberia este plină în gheţurile ei, de zeci mii de deportaţi cari expiază acolo crima de-a fi amanţi ai libertăţii şi de-a fi încercat să rupi lanţurile robiei. Salutare, dar, lor sfinţi martiri!“ Şi continuând pe această temă d-l Miile scrie: „Dar Ţarul tuturor Ruşilor şi spânzurătorilor şi din alt punct de privire nu ne poate fi simpatic — şi orice alianţă cu dânsul I şi ţara lui, nu va fi sancţionată I şi de sentimentul public — fiind I ce dincolo, peste Prut, o întreagăţară românească răpită, dezlipitădin corpul Moldovei, acum o sută I de ani, zace In robie şi moare regimul autocratic rusesc.“ Aceste erau vederile dlui Miile în I politica externă—acum patru luni, şi în felul acestor vederi sunt toate articolele «Adevărului» pe care «Sea- Ira» le publică din nou. Pe noi nu ne surprinde şi nu ne va surprinde niciodată duplicitatea devederi a «Adevărului» şi convingerile de ocazie ale d-lui Miile. D. Miile a dat atâtea dovezi de atra inconsequenţă şi de fals democratismîn cât din parte-ne nici n’am crezut necesar a mai face demascarea pe care i-o face ziarul «Seara». Şi de asemenea nu ne va surprin- Jde de loc dacă într’o bună zi vomvedea—în chiar decursul războiului european — că «Adevărul» prin glasul d-lui Miile va susţine, în politistica externă, tocmai contrariul părerilor pe cari cu atâta... brio le susţine astăzi. Inc’odată—n’am citat faptul în antscop de cât într’acela de a arăta ' convingerile de ocazie ale domnilor 'de la Adevărul. ‘ A nale, nu-şi dădea încă seamă de vijelia ce o strrnise în sufletul soţului ei prin confesiunea ce i-o făcuse şi care credea că Branişte, In tortura gelosiei voia să-i curme ei firul vieţii. Valoarea cea mare a lucrărei d-lui Rimniceanu nu consta în teorica piesei, ci In arta într’adevăr subtili cu care autorul isbuteşte ca personagiile sale să facă teorii şi filosofii de profund ordin sufletesc. Această filosofie pe care se sprijină toată acţiunea dramatică, porneşte de la dictonul lui Aisthylos : „o umbră ajunge să Întunece fericirea omului* — şi umbra e grozava îndoială ce s’a născut pentru întâia oară în sufletul chinuitului şi disperatului maur din Veneţia—ca să conchidă, în mod evlavie, la durerea lui low, care se întreabă: „Ce este omul, ca să fie curat. Ca să fie drept cel născut din femeie ?“. „Andrei Branişte“, din punctul de vedere al valoarei literare—după autorul acestor reflecţii, partea esenţiala a teatrului modern—este o adevărata revelaţie In dramaturgia romineasca. Cind teatrul nostru ivadera, original, nu cunoaşte la calitate primă, decit comedia de salon cu eternele aventuri de dragoste şi mahalagime high-li■ie, episodul dramatic al d-lui Rimniceanu se deosebeşte cu atît mai mult şi face o notă discordantă mai accentuată, tocmai prin seriositatea ştiinţifici cu care e tratata această veche dar deapurarea nouă problemă a gelosiei şi a cinstei casnice. Iată de ce trebuie să mai revenim asupra valoroasei lucrări a d-lui Rîmniceanu ceia ce vom face In numărul de mâine. Araid PĂRERI ŞI FAPTE „Andrei Branişte* [ Cetită, piesa „Andrei Branişte* a d-lui M. Simionescu-Rimniceanu ce se joacă acum la teatrul naţional din Bucureşti, pare şi mai lipsita de acea înscenare care dă viaţă linei lucrări de teatru şi care poate intriga şi pasiona pe spectatori; episodul drematic al d-lui Rironiceanu. In această privinţă, este mai mult un roman dialogat—atât de mult lipseşte acţiunea teatrală propiu zisă. Modul însă în care autorul pricepe teatrul I şi cu el literatura teatrală ne arată că „Au- Idrei Branişte*, care e o lucrare de cabinet, I aparţine teatrului german modern influien- I tat de şcoala dramatică a lui Ibsen. Alai li- I murit: piesa d-lui Rimniceanu este o lucra- I re de psichologie şi filosofie, deci o operă I eminamentă literară, calitatea principală a I teatrului german modem. Ce! care ar căuta numai o acţiune puter- I nică de teatru tn „Andrei Branişte* n’ar I putea gusta drama. Cel care ar urmări însă I puterea de analiză a personagiilor din pie- I să, contrastul lor sufletesc, modul lor tieo- I sebit de a înţelege viaţa şi de a putea su- I porta povara ei, ar putea fi captivat şi de [valoarea aproape ştiinţifică a acestei lucrări , create din competenţă artistică şi de întreaga filosofie a personagiilor care, evident, este propria filosofie a autorului. Momentul culminant şi dramei isbucneşte fără nici o pregătire, aproape instantaneu, din primul act, în scena la care virtuosul Andrei Branişte—un temperament cam exotic pentru mediul nostru artistic şi social— află, după o căsnicie fericită de un sfert de veac—că Anca, soţia sa, ar fi avut simpatie—sau relaţiuni de dragoste, nu ştim precis—cu decedatul compositor Dragomir, prieten intim al soţului ei. Din clipa în care Andrei Branişte află această taină—şi divulgarea ce i-o face soţia nu are un raport teatral motivat pe baza unei realităţi posibile—isbucneşte tot conflictul dramatic, care creşte din scenă la scenă pînă la finalul de un înalt dramatism, clnd erou! piesei,— victima unei geloşii tardive şi a unei peni- Iile toi tui sufleteşti—Se împuşcă, In con- tra aşteptărei soţiei sale care, în scena fi- i Informaţii ■ Poetul M. Codreanu şi pictorul Octaiv Băncilă au fost decoraţi cu medalia „Bene-Merenti» clasa I-a. ] ] Membrii consiliului comunal ţin astăzi şedinţă la ora 4 p. m. p Ministerul instrucţiunii, în vederea ridicării la rangul de profesori universitari a d-lor D. Gusti şi I. Petrovici, de la universitatea din Iaşi, a instituit o comisiune care are ca preşedinte pe d. A. D. Xenopol, iar ca membri pe d-nii Ibraileanu, Philippide, I. Găvănescul şi I. Ursu. Primii doi membri sunt numiţi din partea ministerului instrucţiunii publice, iar ceilalţi din partea facultăţii de litere şi filozofie. ■ Astăzi dimineaţă au sosit în oraşul nostru numeroase familii ruseşti pe care le-a surprins evenimentele în streinătate. Ele au plecat cu trenul de 12 in Rusia. S La Societatea de Gimnastică Sport şi Muzică, se predau lecţii de scrimă, box şi baston. Amatorii se pot interesa direct la societate. « Vineri 28 Noembrie »., fiind aniversarea căderei Plevnei, un leDeum se va oficia la Mitropolie în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Cu această ocaziune se va face şi solemnitatea depunrei jurămtntului nouilor recruţi din garnizoana locală Această solemnitate va avea loc în curtea mitropoliei şi va fi prezidată de Mitropolitul Moldovei. Vor fi prezenţi toți ofiţerii în frunte cu dl. General Presau comandantul corpului IV de armată. Inspectorul general a prelungit concediul d-nei Rozalia Ghibănescu de la școala de fete Nr. 9 pănă la 1 Decembrie. ■ Gh. Roşea inculpat pentru furt şi abus de încredere a făcut apel la Camera da punere sub acuzare, contra jurnalului Tribunalului s. III de confirmarea mandatului de arestare. ♦ Camera de punere sub acuzare a respins apelul inculpatului Gh. Grigoriu, fost casier la gara Piatra-Neamţ şi i se confirmă mandatul de arestare. „ S-a trimis în judecata Curţii cu juri din Roman pe acuzaţii Calipsuţa Teodoru, Neculai Grădinariu, D. Huci şi Maria Chelbu, pentru lovituri cauzătoare de moarte şi complicitate, ordonăndu-se în acelaş timp arestarea lor. ♦ Astăzi s-a serbat cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Sf. Gheorghe (Lozonschi). Serviciul religios a fost oficiat de archiereul Alexie Şerban înconjurat de cler. Răspunsurile la leturghie au fost date de corul seminarului Veniamin Costache. A.S- Principele Carol în Parlament In momentele solemne de astăzi să nu uităm a reţine un fapt de domeniul istoriei noastre naţionale: Parlamentul reluîndu-şi activitatea, Senatul are astăzi fericirea de a primi în sinul ei pe A. S. R. Principele Carol, moştenitorul Tronului. Primul pas în viaţa publică a A. S..este privit cu o bucurie sinceră de întreaga ţară, pe deplin conştientă de rolul mare şi covîrşitor al Dinastiei ei. u Ministerul a cerut revizoratului şcolar de a se înainta un stat şcolar de numărul de învăţători titular şi suplinitori precum şi numele lor. Câte şcoli proprii sunt, câte, închiriate şi căţi suplinitori sunt cu mai puţin de 4 clase gimnaziale. « Ministerul a aprobat un concediu de o lună d-rei Olilia Vlaicu de la şcoala de fete din Tg. Frumos. ari pe cînd se făcea săpături la lucrările noi de la otelul Traian, sub dărâmături a-au găsit mai multe oseminte. Inştiinţîndu-se autorităţile, a sosit la faţa locului dl. procuror Coroi, care a dispus ridicarea lor. Continuindu-se cu săpăturile s-a mai gărit un craniu care pare a fi de copil. Toate acestea dind de bănuit, s’a început facerea unei anchete. * Dn cauza aglomerației de pasageri ce vin din Rusia, toate trenurile de Ungheni sosesc cu intîrzieri mari. * D-ra Maria Buzne a fost numită dactilografă la serviciul apelor. * Senzaţionalul program care rulează astăzi la «Teatrstî Cinema Modern» cuprinde adevăratul capo d’operă cinematografic : Enigma Rivierei. Acest film jucat de artişti celebri a făcut mare senzaţie în Bucureşti ca şi în toată lumea unde a fost reprezentat. Cuprinde 4 mari acte. La cinematograful „Clasic“ din Bucureşti a fost reprezentat încontinuu 20 zile. Noul program mai cuprinde: Comedii flariante şi vederi după natură în culori. In fiecare zi matineu la ora 4 jum. şi reprezentaţie serală la ora 9 jum. Măne Mercuri program nou : „Dragoste după Barometru", comedie în 4 acte. „ Astăzi dimineaţă a fost găsit mort la locuinţa mamei sale din str. Kogălniceanu, tînărul avocat Al Musteaţă, fiul fostului grefier de la Trib. secţ. 1 Iaşi. Ali Musteafă a fost ori toată ziua in oraş şi infâfişirea lui nu trada nici o urmă de indispoziţie. Defunctul era membru al clubului naţional libral din Vaslui. Inregistrind cu părere de rău această ştire, transmitem condoleanţe îndureratei famii. Brigada de siguranţă a arestat pe soldatul Sârbu Stelian, dezertor din regimentul 7 roşiori. ♦ Aseara au plecat în Capitală d-nii senatori şi deputaţi de Iaşi.