Mişcarea, septembrie 1915 (Anul 7, nr. 91-214)
1915-09-02 / nr. 92
1 * M ANUL VII. No. 192 a 1$ © m a m te are m tară pe un an . . . 3© 1st fn sfcreSnătate pe sin an , 40 „ "’©ntru preo(i și învățători ra- I fac® © i" a®, reducere de 50'h K3t««a»etla gi A&mSrafotraSIi* ÎAȘÎ, PIAJA UNIREI, N®. 01. *« iKdd dikdti N«ti»13«t]-Lteera! Um număr 5 RAM MERCIJBI 2 SEPTEMBRIE 1915 ZIAR NATIONAL &mzafî TELEFONf No. 21 Atawwelwrt «'©ws'ew'tele Linia w »a«in* I! Linte pe pagina III î»i* p>- w*cttmt CV 1 teu m b. 40 b. Iţ^ST&!KBpFfnM&A CÄU1 coamm v Ap *S*?s«1 ««tteBel-iftérai ERAL, CQDITIA munSr 5 BUH Polemică si Xstorié Aspectul literature! consacrate rasboiului european Răsboiul european — european, fiindcă este cel mai îngrozitor răsboi pe care-l poartă statele cele mai... civilizate !—a dat naştere unei literaturi speciale în care, înainte de toate, se oglindeşte starea de spirit, starea sufletească, a acelora cari fac această literatură. Luată în total, aşa cum s’a produs literatura anului 1915, am putea deosebi, din considerente generale, două mari curente, cari au luat între ele forma polemică, de unde resultă că în discuţiunile momentane asupra răsboiului şi a cauzelor lui, lipseşte obiectivitatea şi judecata rece—ceea ce de altfel e şi firesc, întru cît, în învălmăşagul luptelor şi al frămîntărilor de acum fiecare autor e un soldat al propriei sale patrii, fie că luptă sau nu in cîmpul de bătaie. Judecata obiectivă remîne pe seama istoriei viitoare. Aceasta va putea stabili, cu simpla analiză a faptelor, răspunderile, şi va da fiecărui beligerant de astăzi partea sa de vină sau de scuză. In toiul luptelor şi al discuţiunilor, orice scriere consacrată răsboiului nu poate avea decît un caracter polemic. Vorbim de scrierile publiciştilor de autoritate, ci nu de polemicele de ziare cari nu pot intra în cadrul acestei discuţiuni, ele avînd o notă particulară care are o altă definiţie. Autorii de astăzi cari au scris diferite lucrări de seamă consacrate conflagraţiunei europene, nu pot avea, în faţa istoriei, de cît interesul polemic şi cu acesta şi interesul informativ. Fie că au desvoltat în studii vaste cauzele economice cari au provocat răsboiul, fie că au arătat în alte lucrări finele ţesături diplomatice ale marilor cancelari europeni,— toate scrierile de azi, consacrate răsboiului, nu pot fi lipsite de caracterul polemic, deci ele lipsesc de obiectivitatea strictă şi judecata recoinerentă istoricului care judecă trecutul, ci nu viitorul, pe baza cercetărilor cari îl orientează. In situaţiunea de astăzi un economist de pildă, sau un scriitor care s’a făcut apreciat prin lucrări de istorie, sociologie, etc. n’ar putea vorbi fără parţialitate, pentru că ori cît de superior ar fi ca om, el nu poate fi lipsit de sentimentul naţional. Ca atare opera sa, cu tot obiectivismul presupus, va trebui să aibă caracterul naţional—întrucît principiul naţionalităţilor este călăuza aproape generală a beligeranţilor. Literatura de astăzi consacrată răboiului este o literatură polemică, o literatură din care istoricul viitor va putea constata cu ce avînt şi cu cîtă înverşunare s’a dus lupta pe principiul naţionalităţilor. In viitor scrierile de cari vorbim acum, vor arăta şi mai limpede că ele au valoarea polemică dusă pînă la tendinţa propagărei unei idei şi a triumfului ei. Privilegiul hoţilor... O curioasă campanie sa început de cătră presa parisiană împotriva... hoţilor. Dar nu împotriva hoţilor în redingote cari speculează sub toate formele pe urma necesităţilor răsboiului. Campania este dusă împotriva hoţilor de rind a criminalilor, falsificatorilor şi în definitiv a tuturor celor certaţi cu, justiţia, cari in ciuda oamenilor cinstiţi, stau corneei in Închisori, departe de grozăviile cîmpului da luptă. Intr’adevăr, aceşti pensionari ai statului, in mare mare parte oameni robuşti cari ar putea înfrunta greutăţile vieţii de campanie, stau la adăpost, îngrijiţi, ba chiar şi păziţi, pe cînd oamenii cinstiţi sunt împinşi în formidabilul foc al ghiulelelor de tun din care puţini vor scapa tiferi. Se pare deci că în aceste vremuri tulburi şi tragice, meseria de hoţ este un privilegiu, care conferă celui ce o are dreptul de a fi la adăpost de privaţiuni, suferinţe şi moarte. Ce ar fi de făcut?—se întreabă publiciştii francei. Să se omoare cei din închisori ? Cine ar putea susţine aceasta ? Dar caia ce s'ar putea face este ca toţi făcătorii de rele şi toţi criminalii să le trimişi pe fronturile de luptă, bineînţeles fiind supraveghiaţi de aproape, pentru ca astfel ei să participe la jertfele tuturor, ei cari în timp de pace au atins drepturile şi viaţa altora. Şi s’ar putea da însărcinările cele mai grele, cele mai primejdioase, urmându-se cu chipul acesta un vechiu obiceiu al mamimei francese. Care era acest obicei ? Pe vremea când nu existau maximele perfecţionate de astăzi, pentru a se lansa în apă un vas, era nevoe ca un om să intre sub el şi să fae un lanţ. Munca aceasta era extrem de periculoasă şi ea era încredinţată unui condamnat la moarte şi dacă scapa el câştiga viaţa, iar dacă nu vasul finea locul ghilotinei. Cam acelaş lucru se cere astăzi din partea criminalilor, cari expuşi la muncile cele mai grele în război ar servi patria şi având norocul să scape, s’ar reabilita cu desăvârşire de păcatele făptuite. Poate că această campanie de presă să nu aibă succesul pe care autorul ei ar fi în drept să l pretindă. Totuși se crede că ea nu va rămânea fără răsunet. SITUAŢIA I*« frontul »rfess£s* Marile mişcări de trupe austro-ungare pot avea două explicări: Mustre Germanii vor să ia ofensiva în Serbia, pentru a face legătura cu Constantinopolul, prin Bulgaria, —sau vor să intre în Basarabia, pe care s’o cuprindă până la sud. Obiectivul acestei expediţii, ar fi braţul Dunărei, Ilustro-Germaanul ocupând Renii, ar putea transporta pe apă material, muniţii, oameni până la Rusciuc, de unde va fi transitat totul spre Turcia. Aceste două versiuni circulă. Un atac austro-german în Serbia ar des lanţul chetia balcanică , pe calea barebeană, nu sânt atâtea dificultăţi. Rămâne de văzut cât este de mare efectivul armatei ruseşti din Basarabia. Mustro-Gennanii pe linia din Curlanda pănă’n Voîhînia sunt înaintaţi şi desigur, aproape de lagărele lor de iarnă, apoi ofensiva rusă, cel puţin pentru câteva luni nu-i probabilă. Musîro-Germanii ar putea lua trupe, fără risc, din centrul și din nordul cîmpului de luptă rusesc. Presa germană exploatează trimiterea marelui Duce Nicolae in Caucaz, „omul cel mai puternic in Rusia pînă el!“, a fost îndepărtat fiind că a împins Rusia într’o catastrofă, fiind că poporul rus are nevoe de un ţar ispăşitor, etc, etc. In Franţa şi’n Mugită este aprobată hotărârea Ţarului de a s® pune în fruntea armatelor sala : se vede în acest fapt un indiciu că Rusia va lupta până 1® capăt. După un comunicat da alaităeri din Petrograd, armata rusă care ocupă încă un colţ drrs Galiţia a câştigat două succese importante : unul lângă Tarnopol, und® a bătut două divizii austro-germane, capturînd 8000 prizonieri şi 30 tunuri grele, şi altul pe linia Siretului. Messi de al doilea succes este admis în mod tacit de Msistriaci că „în prezenţa forţelor Inamic® superioare frontul Siretului a fost retras". Ruşii spun că în ultimele zile r ..' MmBmm .... .....5 au făcut 17.000 prizonieri pe frontul Siretului Despre victoria rusa la Tarnopol, Germanii spun că este da domeniul fanteziei. Ruşii ar fi avut novo® de o victorie pentru a serbători comandamentul Ţarului. N’avem mijloace să stabilim de care parte este adevărul. Comunicatul austriac recunoaşte că atacurile ruseşti la Tarnopol sânt mai violent®. Noile ştiri anunţă că importante forţe german® au trecut Duna şi că creşte primejdia pentru Riga. „Ruski Invalid“ spune că mntărirurile Rigei sunt Snpugnabil®. Refugiaţii din Vitea se îndreaptă spr® Minsk , aviatori germani bombardează Vilna, din care s’au ridicat monimenteie, clopotele bisericilor și toate metaiste; dăm mahalaiele Vilnii se aud canonade. in general Mustre Germanii fac progresa pe întreg frontul. ii pui ai şcolar Astăzi începui noul an şcolar. In împrejurările prin care trecem deschiderea noului an şcolar la data exactă de 1 Septembrie este un fapt demn de toată atenţiunea. El pune în vedere interesul el mare pe care conducătorii ţării l-au avut pentru dezvoltarea învăţământului, care e în continuu progres. Opera mare începută sub neuitatul om al şcoale, Sp. C. Haret a găsit continuatori căci trebuiesc căutaţi, în rândurile acelora cari stau in fruntea învăţământului primar, secundar şi universitar. Aceştia şi-au însuşit, tot programul de activitate desfăşurat de amarde şi neuitatul Sp. C. Haret, ai cărui demni urmaşi sunt. Că s’a dat şi la noi învăţământului toată importanţa pe care a avut-o în ţările civilizate, — aceasta este un fapt de domeniu public ce apare astăzi şi mai limpede, întrucât putem constata că în tot timpul vacanţei a urmat o activitate într’adevâr extraordinară la departamentul instrucţiei, unde ministrul ■ d. I. G. Duca, cu toţi inspectorii şcolari din ţară, au pregătit şi rezolvat toate lucrările, pentru ca astfel noul an şcolar să înceapă In mod regulat pe ziua de astăzi, 1 Septembrie, în toată ţara. Să dorim ca şi anul acesta să însemne un pas înainte în desvoltarea şcoalei noastre. IMSCIL DE MLTĂ DIVITĂ Omorârea lui Miron Vostîn şi a fratelui sâu, Velicico, în anul 1691. Astfel s’a întâmplat şi în timpurii® din urmă că din cauza intrigilor boerilor de la Curtea Domnească în multe rânduri, au căzut victima morţei, oameni de seamă şi buni patrioţi, cum a fost între mulţi alţii şi cronicarul Miron Costin. Suntem mândri că aci în Iaşi avem statuia falnică a cronicarului, şi de aceea am crezut de cuviinţă să dăm la iveală cele scrise de cronicarul timpului din vechime I. Asculce pentru a ne face o ideie, despre modul mişelesc cum au fost omorâţi aceşti 2 fraţi. * Deci Cantemir Vodă cum au înţeles acel sfat al boierilor, din Ine Frige-Vacă, au şi răpezit într’o noapte boierinaşi de ai lui şi cu slujitori, sâ-i prinză pe toţi aceia. Deci unii au scăpat in Ţara Mântsnească, iară pre carii iau prins, iau dus la Eşi, şi pre Velicico Vornicul după ce iau dus la Ieşi, era zavistia mai mare despre Cupăreşti, împoncişându m cu vorba mai dinainte vrem®, şi avea şi steală1) de dânsul pentru că eră mai om decât 1) Teamă toţi. Atunc® în grabă Cantemir Vodă nu mânne l-au bătut cu buzduganul şi l-au închis în beci. Deci neprietinii lui Velicico atunci au şi aflat vreme de au zis lui Cantemir Vodă : „de vrem® că te-ai grăbit de l-ai bătut, nu-l lasă viu, păzeşte de-l omoară că d® va scăpa viu, mâne poimăne el ne va omorâ pre toţi“. Şi el încă îndată au ascultat, şi l-au scos noaptea d® i-au tăiat capul denaintea porţii, pentru, binele c® au făcut Velicico de au dat ştire lui Iordache Visternicul de au fugit la ţara ungurească când vrea să-l omorre Cantemir Vodă, şi acuma i-au mulţămit şi Iordache ca un grec ce era intr’acestaş chip. Şi aflară atunce neprietenii vreme de ziseră lui Cantemir Vodă „acuma de vreme că ai omorât pe Delcico, trimite de prindeşi pre fratesău Miron Logofătul del omoară, ori vinovat, ori nevinovat să nu scape, că apoi încă a hi mai rău şi de tine şi de noi“. Deci Cantemir Vodă nu şi-au socotit viaţa lui, că era trecut cu bătrîneţele om de 70 d® ani, de numai cit nu-i sosise ceasul morţei şi lui, ce s’au potrivit neprietinilor şi nu şi-au cruţat sufletul său, ce ca un tiran au trimăs pre un Mari, vătavul de Păhărnicei, cu slujitori din Roman, de i-au tăiat capul. Şi când l-au găsit Macri acolo la Bărboşi, atuncaa îi murise giupâneasa şi nimica nu ştiuse de sfatul frăţinesău sau de acelorlalţi boeri, că nu era amestecat cu ceilanţi boeri la sfat; că el pornise atunci pre un fecior a lui, pre Nicolai, să ia fata Ducâi-Vodă de la Ţarigrad, şi se gătise şi cu celălalt fecior cu Pătraşco Cămăraşul să ia fata lui Cantemir Vodă, şi se încuscreze, şi nici cu gândul nu gândea că ia veni o furtună ca aceea. Zisu-i-au slujitorii, cînd l’au găsit b Bărboşi să fugă că nu-i departe în Neamţ, iară el n’au primit ştiindu-se drept,—gîndea că lor duce la Esi, şi se va îndrepta. Iară după ce au venit Macri şi vind zapciu după zapciu, să piară, nu i au mai îngăduit, şi au pus de iau tăiat în Roma*’, şi mult sau rugat lui Macri săi ducă până la Esi —iarâ Macri ca un om rău şi de nimică, nu ia fost milă de sufletul stăpânesău şi sau grăbit de Iau omorât, că de Iar fi dus la Eşi poate s’ar fi îndreptat şi ar fi scăpat —ca multe slugi se tâmplă la Domni, vrednic® de nu se grăbesc şi feresc pre stăpânii de pacat, şi mai pre urmi cad la laudă şi despre oameni şi despre stăpâni şi despre Dumnezău. Iară acesta, ca un varvar, nefiind de nimica s’au socotit. Cantemir Vodă după aceea muit sau căit ce au făcut şi de multe ori plângea intru toată boierimea şi blăstăma pe cine iau îndemnat de au grăbit de i-au tăiat. Că după aceea nau trăit un an nici Cantemir Vodă şi au murit. (Comunicată de ăl. Tr. Ichim). ţl■& ••tot*'--*iiArmat,-! * 0 De cîtăva vreme o parte a presei bulgare, publică diferite ştiri senzaţionale, privitoare la armate română ca: Starea de asediu la Siliştea, Întăriri spre frontiera bulgară, Rechziţii în Dobrogea Nouă, Concentrări de mas® mari de trupe la Mkradînlar şi Kurtbunar, etc. etc. Se dă cea mai formală desminţire tuturor acestor informaţiuni: HIHARUL. De astăzi zahărul se va vinde publicului de către comercianţi. Comercianţii sunt obligaţi a vinde acest aliment cu preţul de 130 bani kgr. , şi acei cari vor vinde cu preţ mai ridicat , se vor lua dreptul da a nu-l vinde. In acest scop Administraţia Comiunală,roagă publicul de a-i da concursul denunţând imediat pe acei comercianţi, cari vând zahărul mai-timp de cît 1,30 bani regr, sau refuză de a-l vinde. Individul Const. Nistor a fost astănoapte arestat de poliţie din cauză că provoca scandal. Astă noapte a încetat din viaţă comerciantul Avram Fastlich din str. Lăpuşneanu. Ceporalul Vasile Balaşa din jandarmii rurali a fost adus astă noapte la spitalul Central fiind împuşcat din imprudenţă d® către un soldat tot din jandarmi. Starea lui inspiră serioase îngrijiri deoarece a fost lovit în pept. Noul an judiciar Curtea de apel Astăzi a avut loc deschiderea noului an judiciar. In sala de şedinţe a Curţei de apel secţia I dl. I. Burada primul preşedinte după ce a dmtrat deschis noul an judecatores, a procedat prin tregere la sorţi la repartizarea domnilor Consilieri, pe secţiuni. Secţia 1 va fi compusă din dl. T. Burada, prim preşedinte şi d-nii consilieri Grigorovici şi Volanschi remaşi şi prin sorţi d-nii Bonachi, Erbieanu, şi Buzdugan. Secţia ll-a : preşedinte dl. Sturdza, şi d-nii Cernatescu şi I. Teodorescu, remaşi, şi prin sorţi d-na Ghinea Ionescu, Făraianu şi V. Antonescu. Camera de punere di acuzare : d-nii Volanschi de la secţia I şi G. Teodorescu, Cernătescu de la secţia II-a. Curtea cu juri.—Dl. Ghinea Ionescu va prezida curtea cu juri din Iaşi Dl. Erbiceanu, Dorohoi, Botoşani şi Neamţ. Dl Bonachi: Suceava şi Bacău. Dl. Pârăianu , Fălciu, Vaslui şi Roman. Tribunalul In sala de şedinţe a secţiei I-a a tribunalului dl. prim-preşedinte Pilat a făcut repartizarea prin tragerea la sorţ, a judecătorilor de şedinţe, de instrucţiea procurorilor, şi portăreilor. Tribunalul a fost astfel alcătuit: Secţia 1 dl. Pilat preşedinte, dnii Lupu şi Aslan judecători de şedinţă, dl. Werner supleant. Jude instructor dl. Vrânceanu, procuror dl I. Gaviilescu, portărel dl. Vasiliu. Secţia 11: Dl A. Bercea preşedinte, judecători de şedinţe d-nii Radovici şi Grigori, jude supleant deşanu, jude instructor d. Scupca, procuror d Coroi, portărel tot d. Vasiliu. Se paru: Dl. Gorgos preşedinte, judecători de şedinţe d-nii Vinkier şi Câpăţina, supleant d. Scuban, jude instructor d. Buşila, procuror d. Rang, portărel d. Finicni. Pentru executări au rămas dnii portărei Pavlov, Bazalt şi Greceanu. Dl. Ghica a fost trecut la Curte. • BiliHegrahi: Prima redacţie „Modurile de stângere ale obligaţiilor In dreptul roman şi In codul Napoleon de Iuliu* Gigore Pascu, —extras din „Arhiva“. — Buletinul Asociatiei Medico-Farmaceutice şi al Salvărei Iaşi. asmeea Maria Scutariu din str. Nicolina No. 84 a fost prinsă astă-noapte in flagrant delict cu locuitorul Gh Pelin, de către soţul ei şi subcomisarul Gh. Onescu de la brigada de siguranţă. Soldatul Avram Şor desertor din reg. 14 Roman a fost astănoapte arestat. El va fi trimes astăzi la regimentul seu. 3 Mâine 2 Sept. ora 10 dim. se va vinde prin Bursă o cantitate de ovăz de către dl. judecător sindic. Nobleţă de ofiţer sau Carabeetrii captivanţi drmă militară după opera scriitorului Gemelli, rulează azi la «Sidoh“, cu artistul Capoji in rolul principal. Mai sunt dimnpiine în noul program, Capri Joasa Paulina, splendidă comedie într’un act -r- Interesante călătorii in cele mai feerice regiuni din Sviţera. Cel mai nou număr din „Eclair- Journal cu ştirile şi evenimentele din lumea întreagă şi telegramele însufleţite de pe cârmuirile de luptă, etc. etc. etc. Astăzi la aparist primul număr «tiini 8t. 5 Havă. itefc&iâlla rm »*raie«»iate »eisan»t» «1« C. A’dima Rm*. lieainu, B. Wădkjde, Maximin, r.,i «»îs a bogată sasaîerîe artistică issformativă, cilşeie şi caricaturi. „Vosalia latul ral“ di«* primul minAr cute corasiacrată mişcărei artiste«© şi literare din oraşul n*stru. 5 bani nimănui. Primul număr din „Buletinul Asociaţiei Medico-Farmaceutice* are un studiu introductiv de dl. dr. C. I. Parhon, un istoric al Societăţei şi omunicările făcui© la Societate de către d-nii d-n. C. Parhon, G. Stoicescu, dr. H. Solomovici, dr. P. Radu. Apa I