Mişcarea, ianuarie 1916 (Anul 8, nr. 1-23)
1916-01-15 / nr. 10
M * mmku mmku fîn rw». Nftsuwc. a Print Martfi. üüSsj»ANUL Viii No. 10 A B ONA MEN T E ín fără pe un an . . 20 lei Irt străinătate pe un xn . 40 . Paatru practfi şi învăţători rurali s& face reducere dr SO % REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIRE, No. \ ia Idealul clubului Naţîonal-Liberal. Un număr ^'^!VV,riria'S: 'I* c ’ ZIAR NATIONAL - LIBERAL, COTIDIAN VINERI 15 IANUARIE TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Dnîjt p© pagina îl . .1 leu Linia pe p»g*na 10 . .50 b. Linia pe pag'na IV . . 40 b. ZIAR COTIDIAN mii- direcţiunea unui comitet lnistituit da elabul naţional-liberal Un număr 5 BANS Holul Universităţilor , In apărar şi naţionali E titlul conferinţei pe care dr. I. Peretz, profesor universitar, a desvoltat-o ieri la «cercul de studii al partidului naţional-liberal» din Bucureşti. Problema e interesantă şi conferenţiarul a desvoltat-o cu competenţă, după isvoare istorice şi cercetări ştiinţifice. Eâcînd un istoric asupra înfiinţărei universităţilor europene, d. I. Peretz a trecut la rolul şi înrîurirea acestor înalte instituţii de cultură pentru a trece, în partea finală, la activitatea desfăşurată de cele două universităţi de la noi. Despre aceastea d. I. Peretz a spus, în rezumat următoarele : In România activitatea ştiinţifică şi socială au fost pururea demne de toată lauda şi mari progrese s’au făcut în învăţământul nostru superior, dar nu acelaş lucru s’a petrecut cu exaltarea sentimentului * naţional şi precizarea aspiraţiunilor neamului nostru. De aceea ne a fost dat să redem la noi nedumerire, neîncredere în viitor, pesimism şi indiferenţă. Mişcarea naţionalistă a făcut un program de partid dintr’o doctrină la care trebuia să se ralieze orice Suflet de român şi a închide naţionalismul în limitele unei grupări, iar în ligă universitarii au fost în minoritate în comitete şi cei ce au fost n’au putut urma calea dreaptă cind a fost vremea să păşească la acţiune şi au trebuit să-şi părăsească locurile de onoare ce ocupaseră vreme îndelungată. Spiru Haret a încercat să inspire caracterul naţional educaţiunei în şcolile primare şi secundare, dar nu a reuşit să schimbe sufletele profesorilor şi lipsa de convingere a împiedicat reuşita acestui învăţămînt. Izbucnirea războiului a creat statului român o situaţie deosebit de grea deschizînd în acela? timp neamului romînesc perspective de reîntregire apropiată. Vicisitudinile lui redă noi speranţe în suflete. Cu ferbere şi nerăbdare generală începu activitatea naţională a universităţilor noastre. Caracteristica ei a fost lipsa ei de simţ critic şi de rece analiză. Romîni înainte de toate, universitarii, au vorbit romîneşte în loc sa cîntărească ştiinţificeşte circumstanţele şi posibilîtae. Puternica lor manifestare naţionalistă nu poate fi decît lăudată, dar tocmai faptul că sentimentul ISL covîrşit, elita intelectuală romînească, raţiunea a adus slăbirea în efectele acţiuni lor. Crainici ai redeşteptare! naţionale, universitarii au luat ca drept ceia ce era o datorie şi au voit să şi impute hotărîrea lor autorităţilor constituite în loc să expus numai credinţele şi convingerile lor. Astfel acţiunea lor conţinea în gemenele ei cauzele neizbîndei. O acţiune conştientă în care dragostea de neam şi de ţară s’ar fi unit cu analiza rece şi exactă a evenimentelor şi ar fi tras criteriile adevărate ale activităţei noastre în actualul conflict ar fi folosit de sigur mai mult cauzei romînismului. Acum că războiul se arată în viitor iminent sau depărtat, universităţile trebue să-şi facă întreita lor datorie să afirme idealul naţional. Să propovăduiască urmărirea lui, să risipească pîcla de intrigi, de suspiciune şi de învinuire ce necinstesc un întreg popor şi să pregătească sufletele pentru lupta cea mare. Şi cu nădejde nestrămutată înviitorul strălucit al românismului să-şi facă până la sfîrşit datoria în unire cu toată suflarea romînească datoria. SITUAŢIA GRECIEI După Bilgia, Sabia şi Mament gru, cete trei victime aUxomagiului european, soarta unui alt stat este Grecia. Nu r&mîm îndoială că Greci trece astăzi prin unul dintre ce mai critice momente, in cari esete Unia îi este pusă în joc. Faptul a fost recunoscut chiar și de unul dintre ai mai influenţi membri ai actualului cabinet d. Dragumis. Nimeni nu poate sâ-şi dea samă astă-si—a spus ministrul den—dacă Grecia este sau nu un stat. Intr’adev&r, cele mai multe dintre teritoriile ei sunt ocupate ăr. armate strtine. Blocată de toate părţile de flota anglo-franeză, viaţa economică a Greciei este desfiinţată, iar existenţa populaţiei este la discreţia olteţilor, aceştia nu permiţind importul al mimidor masare, decit în limitele tribului necesar. în ceia ce priveşte literaţia financiară este dintre cele mai triste, inimicii deficitul bul gar pană astâei atinge suma ă' 300 milioane lei, iar chdtmlrU » laice ■pentru armată sunt de o jumătate de milion. Iar in corolar al acetei critice situaţii, au mai intervenit agitaţiileinterne,.provocate de cele două curente ce există in opinia publica, cu privire la alipirea Greşiei în martie dam al morţii. Până in cele din urmă Grecia care pânăacum se mărgineşte lx declaraţii de simpdie pentru unii, protestări pentru clţi, va trebui să-şi Purifice situa fix , ca să ia o atitudine lămurită. Cu terdarii ocupate de aliaţi, inter, uită r' sufocată de b'-octtsul avglG-frcmces, Grecia va trebui să ia o atitudine pentru a acapa de infrmdare, eau să ăepipă-'armele. Situația eie di ntre cele mai critice ‘-și iîrmuitorii solului elin au nevoie de multă prudentă pentru a ceapa țara de primejdia gravă ce o amen-'n’ă. ------------------*3- ------------------ ICOURI Foarte interesantă noua lucrare a d lui T. V. SteffaneU, membru al Academiei Române. Este un volum de „Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc“ cuprinzând acte și documente de prin anii 1611-1813. Despre această lucrare voluminoasă ne vom ocupa pe larg intr’un număr viitor. * Cutremurul de pământ de ieri dimineaţă s a simţit la Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Olteniţa, Craiova, Curtea de Argeş, etc. Cutremurul a fost ondulator, avînd direcţiunea nord-vest spre sud-est. Au fost două sudâuituri, cea de a doua avind o intensitate mai mare. Gradut cutremurului, a fost IV. E interesant că acest cutremur urmează altuia mult mai mare care trebue să fi avut loc la o depărtare de vreo 1000 kilometri de Sofia fără să se poată stabili ipsă In.ce . direcțiune. BjfcnjwjMiiii mwnnw*« i Swaîîîipl oi n V ali ki a iic Li lii |Iii il * j ta Nu e prima dată când o anumită presă te face ecoul unor svonuri de natură a produce o stare de spirit , dăunătoare intereselor ţării. Pe tema acestor Campanii în care viitorul şi ex istenţa statului sunt tratate cu o uşurinţă şi cu o lipsă de scrupul .criminală. Şi astfel, de circulaţia unui svon se tragă poarta unui neam. Aşa aranjează „cancelarii“ din presă sau din cafenele viitorul ţârii româneşti. Dii ultimile zile »’a întreprins o nouă campanie de presă în jurul unor presiuni din afară. Blamând atiudinea acestei prese, ziarul «Viitorul» scrie în numărulde astăzi următoarele: „Aceste caRTpsstsif ar fi cu de„sSvârşire culpabile chiar cât s’ar „Întemeia pe un fapt real, fiindcă, „in ddlnidv, nu pot scrv! de cât „Interese alte de cât cele naţionale. Dar ssemsbie* campanii dv-j „vin crimîna’e rând ele au la bază „o născocire pe deantregul cum e „născocirea aşa zilelor presiuni „din afară“. Aşadar, se risipeşte şi ultima legendă din care presa federalistă îşi foarte o nouă temă de agitaţii şi de rătăcire a opiniei publice. PĂRERI ŞI FAPTE ...şi DE lIST“.. Teatrul naţional diin Bucureşti va representa în curând prima lucrare teatrală a M. S. Regina Maria. Este o operă extrasă din însăşi romanul scris de M. S. care poartă titlul „Ilderim" şi care se va monta cu un fast deosebit, ca interpretarea şi costumarea să corespundă acţîunei şi decorului, în cadrul căruia se desfăşură opera. După ce ’şi va fi făcut seriea representaţi’lor la Bucureşti, „Oderim“ va fi jucat şi la Iaşi. Aceasta difi iniţiativa d-lui Al. Mavrodi directorul general a! teatrelor,—un fiu al Iaşului, —care s’a gîndit să cinstească şi scena ieşană cu opera dramatică a M. S. Reginei Maria. „Iiderim“ nu va fi prima lucrare dramatică datorită unei Suverane. Pe scena ieşană s’au mai jucat alte lucrări dramatice scrise de Regina - Poetă Carmen- Sylva. Astfel s’a representat la Iaşi, pentru prima oară „Ufranda“ la care a asistat Regina autoare şi întreaga Familie Regală precum şi piesele „Mărioara“ şi în ziua scadenţei“ datorite tot M. S. Reginei Elisabeta.O Iaşul care a arătat atîta interes pentru operele Carmen-Sylvei, va fi intrigat şi nerăbdător să cunoască şi opera M. S. Regina Maria. De aceia directorul general al Teatrelor a avut frumoasa inspiraţiune de a hotăra, reprezentarea piesei „fiderim“ pe scena noastră, în acelaş ansamblu in care piesa fost jucată la Bucureşti. Cu acest prilej artiştii teatrului ieşan vor avea şi ei o dovadă de solicitudinea ce n-o arată actualul director general al teatrelor. Opera M. S. Regina Maria se va juca în doua seri consecutive. Venitul ce se va realiza de pe urma ambelor reprezentaţii va fi destinat în întregime pentru fondul de pensiune a artiştilor ieșeni. Este o dovadă de interes şi dragoste pe care actualul director general al teatrelor le poartă corpului artistic a! teatrelor subvenţionate. Ceea ce s’a făcut lia Bucureşti, va urma atât la Craiova cît şi la Iaşi, pentru a se spori fondul de pensiune al cel trei teatre subvenţionate. Aceasta a fost tendiţa directorului general când a hotărât să represinte la Iaşi opera M. S. Regina Maria. „Iiderim“ va satisface astfel curiozitatea artistică a ieşenilor şi va aduce în acelaş timp o fru- moasă mulţumire sufletească artiştilor ieşeni, puşi la acelaş nivel cu colegii lor bucureşteni şi craioveni. Şi ca o complectare a acestei ştiri senzaţionale, mai adăugim că la ambele representaţii va asista şi M. S. Regina Maria, ceea ce indică suficient că vom avea două seri festive, unice în analele teatrului ieşan. Urşi d ii • * *«mKidamr*ftaPhtWto<©MKHMmiMnaMMw*MN »A.-MRMKM«M4ianMMW>1remmMN Penfry€© n9am intrat îm räÄ@!n SaSi © îKstrs&sre gsa ca?® giUaia pas-© isnlft să® am an gS Jumitate. S9 .Sîaca?© ara «f*a un cnamaaS favorabil» «8nd £Somanfinla trabuia să scoală sabia»» ©. MISS© vorfeaa cum vorbei i dar ninu»a faa fsa serios. 6. Miile doar s'a Supfial Vn toate cftiosiiiSe 5 s'ap®!8. Miile Rsa sa pricepe Sa nimic»» sau poate numai la Literatură. AminSlSS-va de „CetepiseSE'S care făceau dsliciiS© Sui CaraglaSe... S®Snti‘'J©datâ îmi apar® d. general SräissSse®»«, eusioscStor ai trcticai si strategiei militare» pa cuvântai câruia pvibSisul a pus fiemeiu. O» CrăSnSciam» fosă a fost Saat da cu« rentui patriotici s’a ambaiat... l seri, s’alaitâeri a cerut rlsboiul si acum se IntraâbS pantru ce n’a fost ascuSfbt» pentru ce n’am Intrat In aefiune. »»Centru simplu cuvânt» câ NU AM Plî-TUT. Si istoria va spune pentru ce nu ai» putut. Acum trebuia si ISsâm trecuSui ss sa na îngrijim numai de w3!t©riS. r ©ri» «faci ,,r» a puiut“, pentru ce Afirftiflicîanu vroia cu orice pre3 Suptă 1 Sau d. Slăvilcianu de-abia acum a aflat. Atunci» posta @i avi sont lucruri P« Gar# nu Sa ®H© d. general, $1 pe care 5© va afla raaS tărsiu» dar pa sar® gu° varnui «si te trâmbițoasă pa străzi. Basă am SS pornit răsboiui cnai inainta» am SI suferit un dezastru , căci dna sa încearcă să facă ceva peste puterii® sala, fără îndoială șuiera rugina. S3 tem S3 suferit«», desigur 2 INFORMAŢII r::" Astăzi fiind aniversarea naşteri M. S. Împăratului Wilhelm II al Germaniei s’a celebrat un te-deum la Biserica. Protestantă din localitate, la care au luat parte pe lângă d-nii Consuli ai Germaniei şi Austro-Ungariei şi reprentdaţi autorităţilor d-nii: M. Tornida, ajutor de primar, P. Fântănaru prefectul judeţului precum şi o numeroasă asistenţă Printre coroanele depuse pe sicriul regretatului profesor universitar I. Rabet s’a remarcat o frumoasă coroană de lauri cu violete depusă din partea ministerului instrucţiunei publice prin d-l inspector general An. Obreja care a avut delegaţiunea de a reprezenta ministerul la înmormântare. 13 Inspectorii şcoalelor private s’au întrunit alaltăieri la ministerul de instrucţie în conferinţi sub preşidenţa d-lui ministru. G. Duca S'au discutat chestiuni referitoare la bunul mers al şcoalelor private şi s'a dat însărcinare d-lor inspectori ca să inspecteze şi şcolile inferioare de meserii şi de agricultură din circumpscripţiile lor. Ieri s’au întrunit în conferinţă inspectorii şcoalelor Statului. Azi are loc o vânătoare de fazani în pădurea proprietatea d-lui Chrisoveloni în Ghidigeni (Tutova). La această vânătoare vor asista și M. S. Regele Ferdinand și A S. R. Principele Carol. ® Basul Folescuva cânta mâine seara in Lucia de Larkermoor in actul al treilea melodioasa arie din marea scenă a nebuniei. In urma consfătuirei ce a avut loc la Primărie între reprezentantul fabricei de pielărie Gelber, şi cismarii din Iaşi, o consfătuire care a urmat sub preşidenţia d-lui ajutor de primar C. Toma, s-a stabilit următoarea înţelegere: Falnica M. Gelber prin reprezentantul ei, se obligă a da în comerţ 500 kgr. talpă, zilnic, comercianţilor sau cismarilor, după intervenţia scrisă a Comunei, cumpărătorii vor fi obligaţi a lua un bal dens şi unul subţire. Fabrica este obligată a vinde talpă atât comercianţilor detailişti cât şi cismarilor. Comercianţii detailişti se obligă a vinde cismarilor orice cantitate de talpă vor avea trebuinţă cismarii. Cismarii însă sunt obligaţi, cumpără jumătate talpă bună şi jumătate turda, potrivit procesului verbal încheiat de d-nii V . Arsene, Oh. Pascaria şi N. Vâslim cismarii delegaţi a fixa proporţia în care urmează a se vinde talpa şi furdaua. Uniunea nu va avea dreptul să cumpere de la fabrică decât 500 kgr talpă, în scopul de a o desface numai între cismarii ce s’au întovărăşit in această uniune. Este interzis cu desăvârşire uniunei de a vinde altora talpa şi de a face o speculă cu ea. E Din cauza creşterei apelor, vinatul peştelui în ultimul timp a scăzut simţitor. Acestui fapt se datoreşte cantităţilor mai miii de peşte aflate pe piaţa. De la 1 Aprilie 1915 până la 1 ianuarie 1916 totalul taxelor de export în aur încasate de stat s’au urcat la 30 milioane 717.000 Iei. ° Cererile de export adresate în ultimul timp Comisiuneai de compensaţi de pe lângă ministerul de finanţe din încetarea funcţionărei acestei au fost trecute la comisiunea de import, constituită pe lângă ministerul industriei şi comerţ care îşi va începe lucrările zile la aceste. Ieri a avut loc la Botoșani înmormîntarea defunctei doamne Elena Jean Kapril născută Macarovici sora d-rei doctor Aspazie Macarovici. B Pa Sa — Aseară ansamblul de operă de sub conducerea d-lor Massini-Spira a cfturit „Turbata“. Duiossa și melodioasa composition« a lui G Verdi a avut o interpretare bună, datorită d-nei M. Stefânescu, care în rolul Violettei a avut frumoase nuanţe dramatice şi dor Costescu-Duca şi D. Mihailescu. Marele duet din actul al IITea dintre d-na M. Stefânescu şi d. Costescu-Duea, ca şi scena mare din actul finit au fost ascultate cu solemnitate de întreaga asistanţă. Dl. Costescu-Duca şi-a susţinut, rolul cu atâta căldură şi eleganţă în cât publicul care l’a ascultat cu atenţiune, nu l’a aplaudat la scena deschisă, în dorinţa de a nu-i întrerupe. La fiecare final de acte însă dl. Costescu Duca a fost chemat la rampă şi aplaudat frenetic. In general «Traviata» a fost cântată cu multă corectitudine, în părţile esenţiale ca şi în ansamblu general, ceea ce este în bună parte mentul maestrului concertator , Massini, un eminent dirjor. In astă-seară „Fausta de Göncöd, cu trei elemente noui : diva Florica Lupu în rolul „Mnghetei“ tenorul R. Vrăbiescu în rolul lui Fanat, şi dl. P. Ghimpeţeanu precum şi basul profund Folescu în rolul Mifisto. 88 Batalionul I al regimentului3 Ştefan cel Mare împreună cu compleetaşii din prima serie a părăsit astăzi garnizoana, sub comanda d lor coloneli Liciu şi Nădejde. ® In comuna Ebiceni s-u ridicat măsurile de poliţie sanitară, deoarece epidemia de febră tifoidă e complect stinsă. ® Confratele nostru d. Mihail Negru de la ziarul „Universul“ a pus sub tipar o interesantă lucrare intitulată : Omul superior văzut de doi singuratici: Friedrich Nietzsche şi Thomas Carlyle Lucrarea d-lui Negru este o reuşită încercare de popularizare, în româneşte, a „Supraomului“ şi „Eroului“, tipurile reprezentative ale teoriilor celor doui mari gânditori, aşa de discutaţi, mai ales astăzi. Cartea care apare în editura librăriei H. Steinberg, se va pune în vânzare zilele acestea. „ Sâmbătă 39 ianuarie 1916 ora 9 seara va avea loc în sala Teatru-Cinema Bejan o representaţie de cinematograf şi un bal dat de către societatea de binefacere „Expresul“ a funcţionarilor inferiori de la C. F. R. Representaţia de cinematograf va avea programul cu totul nou, iar balul va avea mai multe surprize plăcute şi diferite atracţii ce vor distra publicul. E D-l profesor N. Iorga îşi desvoltă astăzi joi la ora 5 p. m. în sala teatrului naţional conferinţa „Despre iniţiativa particulara în viaţa publică“. Conferinţa se ţine în folosul „Societăţi Ortodoxe a Femeilor Române. Sî Sîmbătă 16 ianuar a. c. consiliul de disciplină al Baroului se va întruni avînd de hotărît asupra mai multor chestiuni importante. * Opera Română Vineri 15 Ianuarie 1915, se va cînta pentru a doua oară în beneficiul divei Margareta Rădulescu opera Liasla di La2fä©rriä aur în locul operei anunţate Lakme. Biletele cumpărate pentru Lakme rămîn valabile la spectacolul Luciei iar persoanele cari nu vor putea participa la acest spectacol sunt rugate a restitui la agenţie biletele contravaloarei lor. De asemeni se anunţă că la 27 şi 28 Ianuarie se va cînta ruda cu tenorul, Vrăbiescu şi Jakfft, cu diva Drăgulănescu.