Mişcarea, ianuarie 1916 (Anul 8, nr. 1-23)
1916-01-05 / nr. 3
ANIMI No. 3 ABONAMENTE în ţară prin an . . 20 lai In streină!« pe un an . 40 „ Pentru preţi şi învăţători rurali sa fie reducere de 50% REDACŢII şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, RTA UNIREI, No. 5, in localul Obulul Naţional-Liberal. Storsîîiăr 5 BARI DM Mâisescu ■primarul leilor lucureşti, Palat Ilegal Cu vie mulţumire am primit felicitările anul Ion ce-Mi aduceţi din prtea a doua Capitale Mie şi familiei Mele. Va răspundem prin Ţările călduroase pentru Eşeni a cărei simţimnte de dragoste arătate a toate împrorărite găsesc totdeauna un viu răsunet în mircea. FERDINAND * * * Dinu G. G. Mârzescu primarul oaşului Iaşi Bucureşti, Palat Cotrocen Adânc mişcat de urările ieşenilor vă să primiţi mulţumirele mele cele mai vii. Carol Prîteipe al României rg URâRIlE DE AMIL NOU Cfc ilib Cilii* wUliC - - -In toate aceste urai respiră optimismul riguros Şi credinţa nestrămutată în kbînda intereselor superioare ale statului şi ale poporului român. Iată urările adresate de dl. I. I. Brătianu, la solemnitatea de la Mitropolie, M. S. Regelui: Dumnezeu a voit. Sie, ca începutul domnie! Mareatâtel Voastre să fie greu încercat; un nou an încep® firâ ca înverşunarea luptelor ore însângerează o mare parte a omenirei să se fi potolit. in as«tmenea împrejurări, cu cit grija a fost mai mare şî «u cât străduinţa care uneşte Intr’un ;c©*aşt simţi mârtt pe Rege cu popom’ său a fost mai intensă, cu atît s® sting între Tron şi Patrie legăturile tranîce pe care o jumătate de veac de dezvoltare şi progresie au înfăptuit. Aceste legături care ne adună la olaltă In jurul fogelul, In clipele de faţă, sunt chezăşia puternîcâ a existenţa! şi propărai RominicL Daa Domnul ca noul an să înfăptuiască urările călduroasa care se fac Majestăţeî Voisira şi ca sfârşitul lui să ne lase tuturora o recunoscătoare amintire. dea Doimul ca noul in si aducă sănătate şi fereire Majastâţel Voastregraţiossei nostre Regine scumpa tovarăşa a ginurilor şi,,ancei Mije?, tătal Voastri—purtătorul atâtor griji, aiuritorul aitor suferinţe, precum şi Augusts! Sae Fam b . Dea Domnii ca Meissteies Sa Regina Elisabeta, a cărei sa uitate s’a restabilit, să-şi coninue operile binefăcătoare care sunt prea mîngîiere a viţe! Sala. Şi trăiţi Sire.. Trăiască Majestatea Sa Regina! Trăiască Familia Regală. . * La urării? /. P. S. S. Mitropolit Primat şi ale d-lui /. /. C. Brâtianu, Majestatea Sa Regele a răspuns cu următoarele cuvinte: Din tot sufletul vă mulţumesc şi 1. P. S. Sala şi d-voastră pentru călduroasele uări ce ml aduceţi în pragul flitului Nou. Dea Dumnezeu ca urării® ce izvorăsc din patriotismul cald care ne uneşte în vremuirile acestea grele, de mai mult de un an să fie împlinit în anul care începe. Dia Dumnezeu ca toţi românii să-şi dini ?rsvIHrtrnI ir S fi un duzi baneieti ÎOriiiliCSÎ. In .t», aduce, poate, ceasul cel mai ităntor al istoriei noastre național unei ULTIMUL EŞE — Kesasatatâsl alegaril®r c&ri — Eri au avut loc alegerile parte pentru cinci locuri vacante in fament, dintre cari trei pentru Camere două pentru Senat. Oposilia federalistă a atrV de la început acestor alegeri o suficaţie deosebită. Așa, în primul loc a pus lupta pe tema consultării aV°rltor din cete cinci judeţe în ce prve fixarea unei atitudini în politica ţinâ. In acest scop, au deslănţuitrie forţele de cari dispuneau, încetd ultimul efort al unei cause pierint alti acţiuni compromise. S’a pus în mişcare de cătr’e două partide federate întreg apart pectoral, s’a conjurat pe alegai pn numele *.idealului naţionali st!- acorde nici un vot candidaţilor guvtui cari representau cuminţenia şi¥v*derea politică. D. Filipescu în special căi dădea seamă că joacă, ultima cariedat drumul nebunilor, a împanat manifeste incendiare, a conced în cele cina oraşe toată caracukizcuirală cari alături de fruntaşii fiului au încercat să terorizeze pe ajtei. Alegătorilor din cinci li le revine sarcina şi cinstea de azi în numele ţârei—spunea d. NIPUlpsscu. Ei bine, alegătorii dine cinci judeţe s’au rostit, nu însflpă placul pescuitorilor în apă twb, căci mei unul dintre candidaţii Feliei Unioniste n’a fost ales. S'au provocat două locki la Ralaţi şi la Caracal, dar ieşi din urmă oraş d. Oroveanu a ţint 89 de voturi mai mult ca d.jian Goga, care n’a întrunit nici ore din numărul voturilor exprima Faţă insă de condiţii extraordinare în cari s’a dat tut Federaliştii pusese însemnate pariui vor cuceri toate locurile şi dela pol scrutin. Pe noi rezultatul actunei nu ne surprinde şi nici nu încerca a-l exploata ca un mare sucr guvernului. El este sentinţa firea® opiniei publice conştiente, care e politica de oportunism inconştient de deralişti lor S.C.V. „M. EMINESCU“" 1/ IAȘI 9 ^ II 1^51 - LIBERAI, COTIDIAN <e MARȚI 5 IANUARIE 1996 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linig pe pagina 11 Linia pe pagina IU Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcțiunea unui comitet institul dive clubul național-liberal ’*Vrt număr 5 BAN!1 lei 50 b. 40 b rvnulu \OCO •• deaptă şi prevăzătoare a gus'a pronunţat în chip strălucit casta din urmă, el e bine să se ştie că resultivului de ori nu este o manipotriva realizărei idealului na' împotriva d-lor Gogoşi Luca ci ştiţi în haine de martiri ai r de peste Munţi, s’au înregipartidul d-lor Take Ionescucu, pentru a face nu politică ci politică meschină de partid.■ dar că acest ultim şi ruşiva pune capăt unei acţiuni care vedii de cit dăunătoare intend şi compromiţă toare pentru întreprim’e. -----tfSgt. ------------------------- TU AȚI A ! Sei se anunță ocuparea capitala! 14i.! -«sruliii, Ceííng®, de către Aus. Mustre. germanii consideră a» «a#-; * * a un mar® succes. După luarea muntelui Lowcen, ultimii luptători muntenegreni s’au retras neputind rezista fortelor superioare austriace. Telegramele vieneza spun că de acum înainta CafiSaro va fi un punct Inexpugnabil, deoarece ELowcera a devenit o estre austriacă la mare pentru apărarea coasta dalmetine. Din Lyon se comunică că generalul Koqwss își îndreaptă ofensiva către Antivarl, unit cu port muntenegrean la Adriatica. Ultima înifîînger© muntenegreană pare că a avut răsunet mai mult în Italia. Mui vorba numai de vocea sîng®3«S a reginei Elena a Italiei, care natural ar dori să vadă salvat tronul şi tara tatălui său,—dar, după cum spune „Secole“, de principiul fundamental al politicei italiene, care timp de 30 de ani, considera ca o absolută necesitate posesiunea Lowcen-ului de către Muntenegreni. Acest munte constituia o protecţie p®ntrss italia., S® va face atunci italia ? Presa italiană vorbește de participarea italiei în mod activ, la expedi»«' rf|n Salonic, mai ales acum cîrsd as-ItlUKMe t I Alpi J’:l-ittR -lift. •Scxr-r f-ala' !t .nperfbl german francezi a produs *'n; tpocaaste ss sresei germane alelă între ecueionul cucerirea Liege-lui, i^asm'-. .rad etc. Corecta aparul palatului SnTOCînd trasatul ffi jprfKtaStlcar w,... _ imperial din Corfu din %ms. Marea bătăii® care a început în cursulunei trecute în Saâiţâa şi Sa frontiera Isasaratbaani a rămas păraă acum n®« IsoSărfSă. Bsssşi iftugii ţi-au redublat forţai® totuşi ra’au reuşit si rupă pSnă acum rîmdurite inamicului. 8 Lupteie actuale din Saiiia amintesc pe ceB® din itebraar anul trecut, Macul rus de alaSS serS la Toporăuţi, a fost de o violenţă extremă, dar focul apusSeriei grele inamic© a reuşit să-l respingă. Comunicatei© oficiale din Ailena spun că austro-germanii au luat în această luptă St®@ prizonieri ruşi dintre cari 3© ofiţer!. Bine!Ana se anunţă că tot statul major de ofiţeri francezi a fost atașat la frontiera basarabeană pentru a coopera cu armata generalului Evanow din Anglia Sega® serviciului obligator e adaptată definitiv la Camera Semisnelor. La redeschiderea corpurilor legiuitoare francez®, d. Baseband a pronunțat un frumos discurs despre eroismul soldatului francez care luptă pentru o cauză sfîntSCăderea Htntenegrului a făcut încă un rege pribeag , Kietaiia care a plecat la Scuter de unde se va duce în Italia. penit în chestiile externe; o altă atitudine, pentru un istoric, ar fi fost gravă. D. Iorga discută un fapt, care odată va fi istoric : retragerea aliaţilor de la Dardanele. Iată că d. lorga nu neagă eşecul aliaţilor, pe care federaliştii îl numesc succes. Dar d. lorga adaogă că în acest război succesul definitiv al alianţelor va hotărî soarta statelor. Insă numai vitalitatea proprie a unui popor va putea menţine statul său. D. Iorga contestă Turciei această vitalitate, şi parcă nare speranţe de regenerare. îndărătul frontului turc totul e străin. „Acest război n’a dovedit vitalitatea Turciei, cum n’a dovedit a Austro-Ungariei. Intr’o ţară şi în cealaltă sunt locuri tari şi sunt oameni zdraveni. Dar atît. Energia a avut-o unul singur dintre luptători, Germania, pentru că reprezintă o singură rasă şi o cultură care e a ei şi numai a ei.“ (Sublinierile sunt făcute de d. lorga). Cum,vra să zică d. lorga vorbeşte despre o cultură a Germaniei, fără k, care e a ei şi numai a ei*? Vor protesta desigur studenţii d-sale, care contestă chiar faptul că Germanii ar cunoaşte abecedarul. II vom vedea pe d. Iorga, bătut cu pietre de studenţi, de studenţii care altădată l-au purtat în trăsură pe străzile Iaşului. Cum se schimbă vremurile. Uit arlicel al d-lui I. i©rga Suntem o ţară neutră, sar cuveni deci să avem cumpeneala pe care o dă pacea. Şi în discuţii să aducem argumentele pro şi contra, şi numai în urmă să luăm o hotărire. Evenimentele nu vin doar, peste noi, —noi dăm peste ele. In nici un caz însă nu-i îngăduit să ne bazăm pe minciuni iar arma să ne fie insultate altfel în război, nu consideraţii de justiţie absolută trebue să ne conducă.—astfel de consideraţii n’au condus, nici odată, nici un stat, chiar mare, sau mai ales mare, —ci numai propriile noastre interese de stat întâi, şi de neam apoi. Dreptatea divină poate fi ori unde ; nu nengrijim de asta. Acolo unde azi e dreptatea, s’a lăfăit odinioară nedreptatea. Şi s’au născut una din alta. Aceste consideraţii le însemnăm, înnainte de a vorbi de ultimul articol al d-Lui N. lorga din „Universul“. „Retragerea de la Dardanele“. D. Iorga susţine politica quadruptistă : e liber, fără îndoială, şi nu-l învinovăţim ca luat bani de la ruşi. Naţionalismul chiar ar fi fost natural să poarte agitaţiile pe care le fac astăzi d-nii Ionescu, Miile şi Filipescu. Dar d. lorga este om cum! e d. P. Georgescu, care a condus dezbaterile juraţilor, d. Profir, care, în micele-i replici, a dat dovadă de o inteligentă interpretare şi d. A. Ghiţescu în rolul lui Krilitzoff. Nu-i uşor lucru să redai suprema sforţare a unui anarhist ofticos în ultimul grad, în sufletul căruia clocoteşte revolta. D. A. Ghiţescu a impresionat profund prin jocul său real, afirmînd încă odată frumosul talent ce-l posedă. Foarte bine tînărul Pizone în rolul căpitanului şi d. Vernescu în rolul negustorului. Fals de tot d. Borgovan, care în rolul ofiţerului a înţeles să fie un unchiu sau rudă, din cunoscuţii ofiţeri de operetă. D. Borgovan are un defect: joacă prea nervos!... Chiar în rolurile de nervoşi cînd se observă că interpretul e nervos cu personajul interpretat, nu mai e artă !.. In consecinţă d. Borgovan trebue să se mai calmeze !.. Desemnuri frumoase au făcut d. C. Momuleanu, d-nele N. Profir, E. Momuleanu, Z. Conduratu și E. Cîmpeanu. In general un ansamblu plăcut și o înscenare frumoasă. Succesul cel mare este de sigur al d-nei A. Pruteanu, singura dintre artistele scenei noastre care într’adevăr ne procură clipe de adevărată artă dramatică. Star II 6 ------------------------------Ker- CRONICA TEATRALĂ. 99ÎNVIEREA Intr’un ansamblu mai armonios ca în „Otrava“—să nu se supere d. Cuzinschi care era convins că nimic nu se poate înscena fără d-sa ! — s’a jucat pentru a doua oară „învierea“, dramatizat pentru teatru după romanul apostolului din lasnaja Eoliana de H. Bataille. Racft toţi interpreţii „Invierei“ ar cetit romanul lui Tolstoi, evident că ar îi putut pătrunde mai subtil caracterele pe care dramaturgul francez le-a schiţat în cîteva dialoguri restrinse, şi aceasta ar fi fost în avantajul lor. Nu trebue insă să judecăm pe artişti după rolurile pe larg zugrăvite in capitole de roman, ci trebue să ne mărginim a-i vedea numai din acţiunea piesei. Dna A. Pruteanu a fost o Masslova reală, care ne-a amintit, prin fina i interpretare pe Sonia din „Crimă şi Pedeapsă“. Cine a urmărit tranziţia de la actul I, — cînd apare in mediul aristocratic din casa prinţului Nechrudorf la actul al III-lea, cînd o vedem în închisoare, şi-a putut da seama de puterea dramatică a primei noastre artiste care, în „învierea* a întrupat într’adevăr rolul viu al simbonicei făpturi din piesa tolstoiană. Scena din actul al treilea, in care goneşte pe prinţul Nechrudorf, este o scenă de un înalt dramatism. Plânsul sfâşietor al Masslowei a îndurerat asistenţa, care a ascultat de altfel întreaga desfăşurare cu o adevărată evlavie. Foarte impresionantă a fost şi scena din infirmerie ca şi scena finală din al- timid act, cînd Masslowa, eliberată, în- nalţă spre Ceruri creştinescul „Mustos a înviat,!“ Dr. M. Popovici în rolul prinţului aavut scene frumoase şi impresionante. In scena de iubire din actul I, ca şi în scena din închisoare, d. Popovici şi-a susţinut rolul cu talent, dând dovadă astfel c’a înţeles să şi păstreze atitudinea ciiului chinuit de o grea suferinţă. Jovial şi seducător în primul act, d. Popov,ci a fost în nota realităţii în actele următoare. O simplă observaţie: lam găsit prea bătrân în actul al doilea. In camera de deliberare a juraţilor, când în celelalte acte a revenit iar la vrâsta reală. Oricât de penibil a fost momentul în care prinţul seducător apare printre juraţi ca să judece pe aceea care a fost prima sa iubire, iubirea-i ideală şi idealizată până la un simbol, socotim că interpretul a fost prei îmbătrânit. Şi apoi, odată îmbătrânit, nu mai e posibil să... întinereşti în actele următoare. Corect d. Damira în rolul lui Nikhine; dacă d sa ar fi mai comunicativ, ar izbuti să încălzească mai lesne pe spectatori. Figură, dicţie şi siguranţă sunt calităţi pe cari le posedă d. Damira, dar ii lipseşte ceea ce în artă se numeşte focul sacru. Evident că dacă teatrul nostru ar avea un artist regisor cum au fost Gallino şi Borelli, d. Dahura ar putea realiza progrese. Tipuri caracteristice au izbutit să ne INFORMAŢII . Săptămîna trecută d. Const G. Toma ajutor de primar a dispus confiscarea unei considerabile cantităţi de talpă ce se afla ascunsă de nişte speculatori cari, cu toate măsurile severe ale administraţiei comunale, de a se opri transportarea acestui articol i afără din oraş, credeau că o vor putea trece in mod clandestin din oraş. In acelaş timp s’a dresat şi cuvenitele acte , de darea în judecată a contravenienţilor. Din acea cantitate, 1600 kgr. a fost vindută cu preţ maxim al Uniunei meseriaşilor cismari pentru nevoia zilnică. In comuna Copou a încetat din viaţă în mod subit cerşetorul Gheorghe Popovici, în etate de 70 ani. Se crede că moartea i-a survenit din mizerie. Nefiind bănueli s’a autorizat înmormîntarea cadavrului. Ministerul cultelor şi instrucţiunelor publice, în vederea unei noui organizări a invăţămîntului primar, va convoca în luna ianuarie la minister, pe toţi revizorii şcolari din ţară spre a se consfătui. o In urma strictei aplicări a legei beţiei, în luna Decembrie 1915, s’a încasat amenzi ca contravenţie la această lege, de către jandarmii rurali, suma da 394 lei. . . Pe ziua de 8 Ianuarie au fost conconcentraţi toţi compiectaşii din batalionul I al regimentului 13 infanterie. Acest batalion va părăsi garnizoana pe ziua de 13 Ianuarie. * D. P. Eug. Stoica revizor şcolar al judeţului, va oferi mîine un dejun la locuinţa d-sale tuturor revizorilor şi inspectorilor şcolari din Moldova. îs Mâine 5 Ianuarie la orele 2 p. i.. toţi institutorii şi institutoarele din localitate se vor întruni în localul şcoalei Gh. Asachi, pentru a adera la fusiunea societăţilor membrilor corpului didactic. „ S’au mai acordat următoarele pensiuni pe ziua de 1 Ianuarie: Aneta Gh. Ştefăniu şi minorilor ei 75 Iei lunar; Preotului Gh. Ionescu 32 lei lunar. In Scobinţi în ziua de 31 Decembrie s-a aprins şi a ars casa femeiei Paraschiva Vornicu. Deasemenea a mai ars o cantitate de cereale, precum şi diferite lucruri casnice. Casa nu era asigurată. Pagubele trec de 800 lei. Se fac cercetări. Poliţia a arestat pe femeia Mafia Vasiliu din mahalaua Lipovenească, găsită cu mai multe lucruri de furat pe care voia să le vândă. Gardistul din postul Dacia a arestat astă-noapte pe femeia Iulia Gavriliu urmărită pentru mai multe furturi săvârşite în oraş. „ In str. Zugravilor la un copil al d-lui D. Georgescu*" s’a constatat un caz de scarlatină. Bolnavul a fost izolat. t » In saloanele cantinei şcolare „Gheltzer“ din str. Elena Doamna a avut loc aseară o şezătoare literară pentru sporirea fondului pentru ajutorarea copiilor sărăci. In satul Balș s’a declarat epidemia de anghină difterică. Său luat măsuri de d. medic respectiv. «i