Mişcarea, ianuarie 1916 (Anul 8, nr. 1-23)

1916-01-05 / nr. 3

ANIMI No. 3 ABONAMENTE în ţară prin an . . 20 lai In streină!« pe un an . 40 „ Pentru preţi şi învăţători rurali sa fie reducere de 50% REDACŢII şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, RTA UNIREI, No. 5, in localul Obulul Naţional-Liberal. Sto­rsîîiăr 5 BARI D­M Mâi­­sescu ■primarul leilor lucureşti, Palat Ilegal Cu vie mulţumire am primit felicitările anul Ion ce-Mi aduceţi din prtea a doua Ca­pitale Mie şi familiei Mele. Va răspundem prin Ţările călduroase pentru Eşeni a cărei simţimnte de dragoste arătate a toate împro­rărite găsesc totdeauna un viu răsunet în mir­cea. FERDINAND * * * Dinu G. G. Mârzescu primarul oaşului Iaşi Bucureşti, Palat Cotrocen­ Adânc mişcat de urările ieşenilor vă să primiţi mulţumirele mele cele mai vii. Carol Prîteipe al României rg URâRIlE DE AMIL NOU Cfc ilib Cilii* wUliC - - -In toate aceste urai respiră opti­mismul riguros Şi credinţa nestrămu­tată în kbînda intereselor superioare ale statului şi ale poporului român. Iată urările adresate de dl. I. I. Brătianu, la solemnitatea de la Mi­tropolie, M. S. Regelui: Dumnezeu a voit. Sie, ca începutul domnie! Mareatâtel Voastre să fie greu încercat; un nou an încep® firâ ca înverşunarea luptelor ore însângerează o mare parte a omenirei să se fi po­tolit. in as«tmenea împrejurări, cu cit grija a fost mai mare şî «u cât străduinţa care uneşte Intr’un ;c©*aşt simţi mârtt pe Rege cu popom’ său a fost mai intensă, cu atît s® sting între Tron şi Patrie legăturile tranîce pe care o ju­mătate de veac de dezvoltare şi pro­gres­ie au înfăptuit. Aceste legături care ne adună la o­laltă In jurul fogelul, In clipele de faţă, sunt chezăşia puternîcâ a exis­tenţa! şi propă­­rai RominicL Daa Domnul ca noul an să înfăp­tuiască urările călduroasa care se fac Majestăţeî Voisira şi ca sfârşitul lui să ne lase tuturora o recunoscătoare amintire. dea Doimul ca noul in si aducă sănătate şi fereire Majastâţel Voastre­­graţiossei nostre Regine scumpa to­varăşa a gin­urilor ş­i,,ancei Mije?, tătal Voastri—purtătorul atâtor griji, aiuritorul aitor suferinţe, precum şi Augusts! Sae Fam b . Dea Domnii ca Meissteies Sa Regina Elisabeta, a cărei sa uitate s’a restabi­lit, să-şi con­inue operile binefăcătoare care sunt prea mîngîiere a viţe! Sala. Şi trăiţi Sire.. Trăiască Majestatea Sa Regina! Trăiască Familia Regală. . * La urării? /. P. S. S. Mitropolit Pri­mat şi ale d-lui /. /. C. Brâtianu, Ma­­jestatea Sa Regele a răspuns cu urmă­toarele cuvinte: Din tot sufletul vă mulţumesc şi 1. P. S. Sala şi d-voastră pentru căldu­roasele u­ări ce ml aduceţi în pragul flitului Nou. Dea Dumnezeu ca urării® ce izvorăsc din patriotismul cald care ne uneşte în vremuirile acestea grele, de mai mult de un an să fie împlinit în anul care începe. Dia Dumnezeu ca toţi românii să-şi dini ?rsvIHrtrnI ir S fi un duzi baneieti ÎOriiiliCSÎ. In .t», aduce, poate, ceasul cel mai ităn­­tor al istoriei noastre național unei ULTIMUL EŞE — Kesasatatâsl alegaril®r c&ri — Eri au avut loc alegerile parte pen­tru­ cinci locuri vacante in fament, dintre cari trei pentru Camere două pentru Senat. Oposilia federalistă a atrV de la început acestor alegeri o suficaţie deosebită. Așa, în primul loc a pus lupta pe tema consultării aV°rltor din cete cinci judeţe în ce prve fixa­rea unei atitudini în politica ţinâ. In acest scop, au deslănţuitrie for­­­ţele de cari dispuneau, încetd ulti­mul efort al unei cause pieri­nt al­­ti acţiuni compromise. S’a pus în mişcare de cătr’e două partide federate întreg apart pecto­ral, s’a conjurat pe alegai pn nu­mele *.idealului naţionali st!- acorde nici un vot candidaţilor guvt­ui cari representau cuminţenia şi¥v*derea politică. D. Filipescu în special căi dădea seamă că joacă, ultima cariedat dru­mul nebunilor, a împanat ma­nifeste incendiare, a conced în cele cina oraşe toată caracukizcuirală cari alături de fruntaşii f­iu­lui au încercat să terorizeze pe ajtei­. Alegătorilor din cin­ci li le revi­ne sarcina şi cinstea de a­zi în nu­mele ţârei—spunea d. NIPUlpsscu. Ei bine, alegătorii dine cinci ju­deţe s’au rostit, nu însflpă placul pescuitorilor în apă twb, căci mei unul dintre candidaţii Fe­liei Uni­o­niste n’a fost ales. S'au provocat două lock­i la Ra­laţi şi la Caracal, dar ieşi din ur­mă oraş d. Or­ove­anu a ţint 89 de voturi mai mult ca d.­­jian Gog­a, care n’a întrunit nici o­­re din nu­mărul voturilor exprima Faţă insă de condiţii extraordi­nare în cari s’a dat tut Federali­ştii pusese însemnate pariui vor cuceri toate locurile şi dela pol scrutin. Pe noi rezultatul actunei nu ne surprinde şi nici nu încerca a-l exploata ca un mare sucr guvernului. El este sentinţa firea® opiniei pu­blice conştiente, care e politica de oportunism inconştien­t de deraliş­ti lor S.C.V. „M. EMINESCU“" 1/ IAȘI 9 ^ II 1^51 - LIBERAI, COTIDIAN <e MARȚI 5 IANUARIE 1996 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linig pe pagina 11 Linia pe pagina IU Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcțiunea unui comitet institul dive clubul național-liberal ’*Vrt număr 5 BAN!­1 lei 50 b. 40 b r­vnulu \OCO •• deapt­ă şi prevăzătoare a gu­­s'a pronunţat în chip strălucit casta din urmă, el e bine să se ştie că resul­­tiv­ului de ori nu este o mani­­potriva realizărei idealului na­­' împotriva d-lor Gogoşi Luc­a ci ştiţi în haine de martiri ai r de peste Munţi, s’au înregi­­partidul d-lor Take Ionescu­­cu, pentru a face nu politică ci politică meschină de partid.­­■ dar că acest ultim şi ruşi­­va pune capăt unei acţiuni care vedii de cit dăunătoare inte­nd şi compro­miţă to­are pentru întreprim’e. -----tfSgt. -------------------------­ TU AȚI A ! Sei se anunță ocuparea capitala! 14i.! -«sruliii, Ceííng®, de către Aus. Mustre. germanii consideră a» «a#-; * * a un mar® succes. După luarea muntelui Lowcen, ultimii luptători muntenegreni s’au retras ne­­putind rezista fortelor superioare a­­ustriace. Telegramele vieneza spun că de acum înainta CafiSaro va fi un punct Inexpugnabil, de­oarece ELowcera a de­venit o estre austriacă la mare pentru apărarea coasta­ dalmetine. Din Lyon se comunică că generalul Koqwss își îndreaptă ofensiva către Antivarl, unit cu­ port muntenegrean la Adriatica. Ultima înifîînger© muntenegreană pare că a avut răsunet mai mult în I­­talia. Mu­i vorba numai de vocea sîn­­g®3«S a reginei Elena a Italiei, care na­tural ar dori să vadă salvat tronul şi tara tatălui său,—dar, după cum spune „Secole“, de principiul fundamental al politicei italiene, care timp de 30 de ani, considera ca o absolută necesitate posesiunea Lowcen-ului de către Mun­tenegreni. Acest munte constituia o protecţie p®ntrss italia., S® va face a­­tunci italia ? Presa italiană vorbește de partici­parea italiei în mod activ, la expedi­­»«' rf|n Salonic, mai ales acum cîrsd as-ItlUKMe t I Alpi J’:l-ittR -lift. •Scxr-r f-ala' !t .nperfbl german fr­ancezi a produs *'n; tpocaaste ss sresei germane alelă între ecu­­eion­ul cucerirea Liege-lui, i^asm'-. .rad etc. Corecta aparul palatului SnTOCînd trasatul ffi jprfKtaStlcar w,... _ imperial din Corfu din %ms. Marea bătăii® care a început în cursul­­unei trecute în Saâiţâa şi Sa frontiera Isasaratbaani a rămas păraă acum n®« IsoSărfSă. Bsssşi iftugii ţi-au redublat for­ţai® totuşi ra’au reuşit si rupă pSnă acum rîmdurite inamicului. 8 Lupteie ac­tuale din Saii­ia amintesc pe ceB® din itebraar anul trecut, Macul rus de a­­laSS serS la Toporăuţi, a fost de o vio­lenţă extremă, dar focul apusSeriei grele inamic© a reuşit să-l respingă. Comu­nicatei© oficiale din Ailena spun că a­­ustro-germanii au luat în această luptă St®@ prizonieri ruşi dintre cari 3© ofi­ţer!. Bin­e!Ana se anunţă că tot statul major de ofiţeri francezi a fost ata­șat la frontiera basarabeană pentru a coopera cu armata generalului Evanow d­in Anglia Sega® serviciului obligator e adaptată definitiv la Camera Semis­­nelor. La redeschiderea corpurilor legiui­toare francez®, d. Baseband a pro­nunțat un frumos discurs despre ero­ismul soldatului francez care luptă pen­tru o cauză sfîntS­Căderea Ht­ntenegrului a făcut încă un rege pribeag , Kietaiia care a plecat la Scuter­ de unde se va duce în Italia. penit în chestiile externe; o altă atitu­dine, pentru un istoric, ar fi fost gravă. D. Iorga discută un fapt, care odată va fi istoric : retragerea aliaţilor de la Dardanele. Iată că d. lorga nu neagă eşecul aliaţilor, pe care federaliştii îl numesc succes. Dar d. lorga adaogă că în acest război succesul definitiv al a­­lianţelor va hotărî soarta statelor. Insă numai vitalitatea proprie a unui popor va putea menţine statul său. D. Iorga contestă Turciei această vitali­tate, şi parcă nare speranţe de rege­nerare. îndărătul frontului turc totul e străin. „Acest război n’a dovedit vitalitatea Turciei, cum n’a dovedit a Austro-Un­­gariei. Intr’o ţară şi în cealaltă sunt locuri tari şi sunt oameni zdraveni. Dar atît. Energia a avut-o unul singur din­tre luptători, Germania, pentru că re­prezintă o singură rasă şi o cultură care e a ei şi numai a ei.“ (Sublinierile sunt făcute de d. lorga). Cum,­­vra­ să zică d. lorga vorbeşte despre o cultură a Germaniei, fără k, care e a ei şi numai a ei*? Vor protesta de­sigur studenţii d-sale, care contestă chiar faptul că Germanii ar cunoaşte abecedarul. II vom vedea pe d. Iorga, bătut cu pietre de studenţi, de studenţii care altădată l-au purtat în trăsură pe stră­zile Iaşului. Cum se schimbă vremurile. Uit arlicel al d-lui I­. i©rga Suntem o ţară neutră, sar cuveni deci să avem cumpeneala pe care o dă pacea. Şi în discuţii să aducem argu­mentele pro şi contra, şi numai în urmă să luăm o hotărire. Evenimentele nu vin doar, peste noi, —noi dăm peste ele. In nici un caz însă nu-i îngăduit să ne bazăm pe minciuni iar arma să ne fie insulta­te altfel în război, nu con­sideraţii de justiţie absolută trebue să ne conducă.—astfel de consideraţii n’au condus, nici odată, nici un stat, chiar mare, sau mai ales mare, —ci numai propriile noastre interese de stat întâi, şi de neam apoi. Dreptatea divină poate fi ori unde ; nu nengrijim de asta. Acolo unde azi e dreptatea, s’a lăfăit odinioară ne­dreptatea. Şi s’au născut una din alta. Aceste consideraţii le însemnăm, în­­nainte de a vorbi de ultimul articol al d-Lui N. lorga din „Universul“­. „Retra­gerea de la Dardanele“. D. Iorga sus­ţine politica quadruptistă : e liber, fără îndoială, şi nu-l învinovăţim ca luat bani de la ruşi. Naţionalismul chiar ar fi fost natural să poarte agitaţiile pe care le fac astăzi d-nii Ionescu, Miile şi Filipescu. Dar d. lorga este om cum­! e d. P. Georgescu, care a condus dez­baterile juraţilor, d. Profir, care, în mice­­le-i replici, a dat dovadă de o inteligentă interpretare şi d. A. Ghiţescu în rolul lui Krilitzoff. Nu-i uşor lucru să redai su­prema sforţare a unui anarhist ofticos în ultimul grad, în sufletul căruia clocoteşte revolta. D. A. Ghiţescu a impresionat profund prin jocul său real, afirmînd în­că odată frumosul talent ce-l posedă. Foarte bine tînărul Pizone în rolul că­pitanului şi d. Vernescu în rolul negus­torului. Fals de tot d. Borgovan, care în rolul ofiţerului a înţeles să fie un unchiu sau rudă, din cunoscuţii ofiţeri de o­­peretă. D. Borgovan are un defect: joacă prea nervos!... Chiar în rolurile de ner­voşi cînd se observă că interpretul e nervos cu personajul interpretat, nu mai e artă !.. In consecinţă d. Borgovan trebue să se mai calmeze !.. Desemnuri frumoase au făcut d. C. Momuleanu, d-nele N. Profir, E. Mo­­muleanu, Z. Conduratu și E. Cîmpeanu. In general un ansamblu plăcut și o în­scenare frumoasă. Succesul cel mare este de sigur al d-nei A. Pruteanu, singura dintre artistele scenei noastre care într’a­devăr ne procură clipe de adevărată artă dramatică. Star I­I 6 ------------------------------K­e­r-­ CRONICA TEATRALĂ. 99ÎNVIEREA Intr’un ansamblu mai armonios ca în „Otrava“—să nu se supere d. Cuzinschi care era convins că nimic nu se poate înscena fără d-sa ! — s’a jucat pentru a doua oară „învierea“, dramatizat pentru teatru după romanul apostolului din las­­naja Eoliana de H. Bataille. Racft toţi interpreţii „Invierei“ ar­­ cetit romanul lui Tolstoi, evident că ar îi putut pătrunde mai subtil caracterele pe care dramaturgul francez le-a schiţat în cîteva dialoguri restrinse, şi aceasta ar fi fost în avantajul lor. Nu trebue insă să judecăm pe artişti după rolurile pe larg zugrăvite in capitole de roman, ci trebue să ne mărginim a-i vedea nu­mai din acţiunea piesei. D­na A. Pruteanu a fost o Masslova reală, care ne-a amintit, prin fina i in­terpretare pe Sonia din „Crimă şi Pe­deapsă“. Cine a urmărit tranziţia de la actul I, — cînd apare in mediul aristocratic din casa prinţului Nechrudorf­ la actul al III-lea, cînd o vedem în închisoare, şi-a putut da seama de puterea dramatică a primei noastre artiste care, în „învierea* a întrupat într’adevăr rolul viu al sim­­b­onicei făpturi din piesa tolstoiană. Scena din actul al treilea, in care goneşte pe prinţul Nechrudorf, este o scenă de un înalt dramatism. Plânsul sfâşietor al Mas­­slowei a îndurerat asistenţa, care a as­cultat de altfel întreaga desfăşurare cu o adevărată evlavie. Foarte impresionantă a fost şi scena din infirmerie ca şi scena finală din al-­­ timid act, cînd Masslowa, eliberată, în-­­ nalţă spre Ceruri creştinescul „Mustos a înviat,!“ Dr. M. Popovici în rolul prinţului a­­avut scene frumoase şi impresionante. In scena de iubire din actul I, ca şi în scena din închisoare, d. Popovici şi-a sus­ţinut rolul cu­ talent, dând dovadă astfel c’a înţeles să şi păstreze atitudinea c­­i­iului chinuit de o grea suferinţă. Jovial şi seducător în primul act, d. Popov,ci a fost în nota realităţii în actele urmă­toare. O simplă observaţie: lam găsit prea bătrân în actul al doilea. In camera de deliberare a juraţilor, când în cele­lalte acte a revenit iar la vrâsta reală. Oricât de penibil a fost momentul în care prinţul seducător apare printre ju­raţi ca să judece pe aceea care a fost prima sa iubire, iubirea-i ideală şi idea­lizată până la un simbol, socotim că in­terpretul a fost prei îmbătrânit. Şi apoi, odată îmbătrânit, nu mai e posibil să... întinereşti în actele următoare. Corect d. Damira în rolul lui Nikhine; dacă d sa ar fi mai comunicativ, ar iz­buti să încălzească mai lesne pe spec­tatori. Figură, dicţie şi siguranţă sunt calităţi pe cari le posedă d. Damira, dar ii lipseşte ceea ce în artă se numeşte focul sacru. Evident că dacă teatrul nos­tru ar avea un artist regisor cum au fost Gallino şi Borelli, d. Dahu­ra ar putea realiza progrese. Tipuri caracteristice au izbutit să ne INFORMAŢII . Săptămîna trecută d. Const G. Tom­a ajutor de primar a dispus con­fiscarea unei considerabile cantităţi de talpă ce se afla ascunsă de nişte spe­culatori cari, cu toate măsurile severe ale administraţiei comunale, de a se opri transportarea acestui articol i­ a­­fără din oraş, credeau că o vor putea trece in mod clandestin din oraş. In a­­­celaş timp s’a dresat şi cuvenitele acte , de darea în judecată a contravenien­ţilor. Din acea cantitate, 1600 kgr. a fost vindută cu preţ maxim al Uniunei me­seriaşilor cismari pentru nevoia zilnică.­­ In comuna Copou a încetat din viaţă în mod subit cerşetorul Gheorghe Po­povici, în etate de 70 ani. Se crede că moartea i-a survenit din mizerie. Nefiind bănueli s’a autorizat înmormîn­­tarea cadavrului.­­ Ministerul cultelor şi instrucţiunelor publice, în vederea unei noui organizări a invăţămîntului primar, va convoca în luna ianuarie la minister, pe toţi revizorii şcolari din ţară spre a se consfătui. o In urma strictei aplicări a legei be­ţiei, în luna Decembrie 1915, s’a încasat amenzi ca contravenţie la această lege, de către jandarmii rurali, suma da 394 lei. . . Pe ziua de 8 Ianuarie au fost con­­concentraţi toţi compiectaşii din batalio­nul I al regimentului 13 infanterie. Acest batalion va părăsi garnizoana pe ziua de 13 Ianuarie. * D. P. Eug. Stoica revizor şcolar al judeţului, va oferi mîine un dejun la lo­­cuinţa d-sale tuturor revizorilor şi ins­­pectorilor şcolari din Moldova. îs Mâine 5 Ianuarie la orele 2 p. i.. toţi institutorii şi institutoarele­ din locali­tate se vor întruni în localul şcoalei Gh. Asachi, pentru a adera la fusiunea socie­tăţilor membrilor corpului didactic. „ S’au mai acordat următoarele pen­siuni pe ziua de 1 Ianuarie: Aneta Gh. Ştefăniu şi minorilor ei 75 Iei lunar; Preotului Gh. Ionescu 32 lei lunar.­­ In Scobinţi în ziua de 31 Decembrie s-a aprins şi a ars casa femeiei Paras­­chiva Vornicu. Deasemenea a mai ars o cantitate de cereale, precum şi diferite lucruri casnice. Casa nu era asigurată. Pagubele trec de 800 lei. Se fac cer­cetări.­­ Poliţia a arestat pe femeia Mafia Vasiliu din­ mahalaua Lipovenească, gă­­sită cu mai multe lucruri de furat pe care voia să le vândă.­­ Gardistul din postul Dacia a arestat astă-noapte pe femeia Iulia Gavriliu ur­mărită pentru mai multe furturi săvârşite în oraş. „ In str. Zugravilor la un copil al d-lui D. Georgescu*" s’a constatat un caz de scarlatină. Bolnavul a fost izolat.­­ t » In saloanele cantinei şcolare „Ghelt­­zer“ din str. Elena Doamna a avut loc aseară o şezătoare literară pentru spori­rea fondului pentru ajutorarea copiilor sărăci. In satul Balș s’a declarat epidemia de anghină difterică. Său luat măsuri de d. medic respectiv. «i

Next