Mişcarea, februarie 1916 (Anul 8, nr. 24-46)
1916-02-04 / nr. 25
* I * A . . A m ANUL Vili No. 25 ABONAMENTE■ ţară M un an . . 20 le? la străinătat« pe un an , 40 . Pessiru preoţi şi învăţfitori rurali s« fac« reducare d« 50®/,* REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREÎ, No.■. Ia le«ala] elahalal Haţieial-Liberal. Un număr 5 BAN? ZIAR NAŢIONAL - LIBERAL. COTIDIAN JOU1 4 FEBRUARIE HMâH TELETON No. 1» ANUNCIURI COMERCIALE Unla ps« pagina i! Lhtia p* pwgirca »1 Uni« p* pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comiharî iastîiult ie ciob el «etleeaHi^eral Un număr 5 BANI 1 l*«J 50 b. 46 b CRONICA POLITICĂ Situaţiunea internă găsim în noul număr al « Democraţiei» următoarele obiective aprecieri cu privire la situaţiunea internă : felul în care se repercutează asupra unei părţi din pătura socială de deasupra, evenimentele prin care trecem, redeşteaptă tot mai viu în mine părerea de rău, că nu s’a putut chema la viaţa publică, mai de timpuriu, massele poporului. Prea mică şi prea subţire, trăită în obiceiuri politice pe care o îmbogăţire prea grabnică şi anume influenţe ale trecutului nostru le au creat, această pătură socială nu poate reflecta astăzi imaginea fidelă a sufletului poporului. Neurastanizatâ de frămîntările sterile politice ale trecutului—cînd pentru şefie, ambiţiuni şi resentimente personale, s'au dus lupte înverşunate şi s’au sfărâmat partide până a se crela trei dintr’unul—deşi chiar unul era prea mic pentru a putea exercita o mare înrîurire în ţară-o vedem astăzi mişcată în toate direcţiunile, străbătută de tot felul de curente fără sens hotărît, impresionîndu-se cu uşurinţă, trecînd de la exalţarea cea mai mare la o deprimare exagerată, ocupîndu-se în acelaş ceas de marile probleme ale neamului şi de vagoanele de exportat, amestecînd interesele ţării cu interesele personale, şi uneori uitînd pe cele dintâi în profitul celor din urmă. Ge priveşte ce se petrece de câtăva vreme în ţară, cine vede felul în care o parte a lumei noastre politice şi presa care o reprezintă, judecă unele fapte, precum este contractul de vânzare a celor 80.000 de vagoane biuroului britanic sau comisionul obţinut de d. Seceleanu pentru sindicatele agricole, nu poate să nu fie mîhnit, căci ele ne învederează că împrejurările excepţionale prin care trece ţara nu ne au învăţat nimic, şi că vechile mijloace de luptă pe cari unele partide politice le întrebuinţau cînd se sfâşiau între ele pe chestiuni de persoane, le întrebuinţază şi astăzi, agravate de împrejurări. Cum altfel s’ar putea judeca, în adevăr, «denunţarea, ce vrea să facă o parte a presei, inventînd că vânzarea către biuroul britanic, a celor 80 000 vagoane grâu, este un act cu caracter politic, că ea este legată de anume angajamente, că ea trebue considerată ca un act ostil Puterilor centrale ? Cum se poate califica uşurinţa cu care se vorbeşte de fapte şi lucruri necunoscute încă de cei ce le comentează şi afirmarea existenţei unor convenţiuni şi condiţiuni dovedită inexactă ? Dar bine, acei ce scriu asemenea lucruri nu-şi dau oare seamă de răspunderea ce îşi iau făcând pe cei de aici şi pe cei de dincolo să creadă lucruri cari nu sunt ? In adevăr, astăzi, cînd condiţiunile financiare ale tranzacţiunei cu biuroul britanic sunt cunoscute, cum se mai poate spune că ea ascunde un împrumut la Londra, sau o garantare cu recolta agricultorilor noştri a vreunui vechi împrumut al Statului, sau, în sfîrşit, că s’au sacrificat interesele romîneşti în favorul celor englezeşti, creindu-se condiţiuni foarte uşoare acestora şi foarte grele Românilor ? Este destul să se amintească că biuroul britanic plăteşte o treime din preţul vânatăi»ett ten 10.000.000 livre Sterlinge sunt bani nou, cari devin proprietatea Băncii Naţionale în schimbul leilor pe cari îi dă agricultorilor iar nu ai statului sau în acoperirea vreunei datorii a Statului,pentru a ne convinge că tot ce s'a spus este inexact, dar absolut inexact. Şi dacă condiţiunile financiare sunt mai grele decât ale primului contract de 50 000 vagoane, încheiat cu comisiile de cumpărare germanoaustro-ungare, aceasta este nu pentru vreo cauză politică, dar pentru că şi putinţa unei noui emisiuni devenise mai mică pentru Banca Naţională. Orice vânzare nouă de cereale, precum este noua transacţiune ce se închee acum cu Puterile centrale- în lipsă de import pentru ca plata să se poată face prin compensaţiune şi fără să fie nevoe de un spor de emisiune - face problemul financiar tot mai greu. Şi deşi greu, el se examinează cu cea mai mare bună-voinţă şi cu dorinţa fermă de a-i deslega spre binele tuturor. Cumpărătorii înţeleg greutăţile foarte mari ale problemului şi recunoscforţările ce se fac pentru a-i deslega ; ce păcat că şi ai noştri de aici nu au libertatea trebuitoare de spirit pentru a judeca la fel ? Sfatul da la Roma P# cînd din steUI® neutra cari n’au Intrat încă in danțul morţii transpiră In chip vidit dorinţa de pac* ; pft cînd puterii« centrale nu sî manlîaatft dorinţa da m m»I cont oua războiul în urma succeselor doblndite pini acum, aliaţi« sunt departe da a se gîndi le închaar«m jâc«'. Abia acum se strâduase la alcătuirea unul plan comun de acţiune, pentru a sl utiliza cu folos forţUed« care dinpun şt a obţinăr ii succes real. S«s pare ca ceea ce a stîojenit pină acum acţiunea Qu»drupe?, este tocmai lipsa unul plan comun, provocată şi dn d'versitatea de Inferase. Faptul acesta a fost semnat» şi « a format obiectul statului dela Roma. Din cuvtntările ce s’au rostit la ospăţurile oficiale de lai Roma cu prilejul întraweder®« dintre miniştrii francezi şi Italieni, reesa ci un acod sincer a Intervenit între Italia, Franţa şi Implicit Anglii», cu privire la stabilirea unei acţiuni unitare in viitor, necesitatea a fost slrbdrii in principiu si rintre ca modalităţile nonei acţiuni să se aranjate intr’un consiliu diplomatico-militar cere va avea loc în curînd la Paris. E vorba ca statele Quadruple isi formeze un bloc, attt sub raportul politie, sit si stb cel miiitar. Sub cel militar se va avea In primul loc tn ved«r« ea forţtîa să coopereze sub o cumandâ unitară s\ sâ fie trimisa acolo unda nevoii« strategice vor reelame, numai da ruşi niu se poate vorbi de o cooperare sbîrsi a lor cu forţele aliate, din cauza configuraţiei geografice a Quadruple!. E vorba însă ca cele italîanefl.! si fie aduse alăture* «U trup», la Anglo franceze. De asemeni în Balcani, date fiind interesele evidente ale italiai în Albania, armata italiană va participa în mod efectiv la campsnis din aceastA regiune. Odată acest plan alcătuit, sa pr&» poate ca războiul să între în fața lor hotărîtoare, prin utilizer«» maximului de forțe di cari dispun cele două tabse beligerante. Cetiți pag. Il-a ULTIMA ORĂ Furia bârfiţii Federaliştii au pornit o violentă campanie războinică, ori la un moment dat s’au simţit stingheriţi — evenimentele nu mai concordau cu planurile lor, încât nu discuţiile parlamentare, deşi federaliştii au expus un punct de vedere—n'au cutezat totuşi să tragă o concluzie. Iată o politică pur platonică, o politică de discursuri şi de articole frumoase, dar nu de fapte. Federaliştii insă sânt abili: au căutat o diversiune. Au atacat guvernul pe chestia furniturilor de la Ministerul de Război, au vânturat afaceri de export, inavuabile, invinovăţând persoane respectabile- miniştri, de pildă, ca'n ultimul timp. S’a spus că un ministru ar fi încasat un comision de la ovânde la o vânzare publică, pe care ar fi mijlocit-o. Nu ştim cum sâ respingem c’un, mai adânc dispreţ aceste huliri. Ca astfel de arme vor să lupte federalişti ? In momentele grave, este nevoe de încredere unul în altul şi de unire; toate forţele ţării se cuvine să fie unite in clipele de primejdie. Şi clipa de primejdie o trăim astăzi. Suntem o ţară mică, la încrucişară unor mari interese, cotradictorii. Şi ţările mici, din acest război, nu vor eşi ca Franţa, Germania sau Rusia, siluite, sau chiar învinse, —ci ele îşi pun în joc însăşi esistenţa lor: ţări cucerite sau date, după pace, învingătorului de către învins, ca obiect de copensaţii. Unei astfel de posibilităţi trebue din timp să ne opunem: trebue să ne pregătim armamentul şi sufletul; să ni-l pregătim în vederea zilei celei mari. In ziua aceia nu trebue să ne găsească duşmanul—oricare ar fi el—în dezbinare şi vrajbă, ci unire indisolubilă. Căci victoria nu-i hotărâtă numai de tunuri; tunurile sunt doar încărcate de oameni, şi trăgaciul este împins de un 1^——...........ECOURI Premiera revistei ,Halandala" care "■ are loc în astă-seară, pe scena teatrasul naţional, ne aminteşte numele unei vechi dar foarte reuşite revistă scrisă pe vremea „Janimei“ Revista purta titlul „Nazat“ şi ea a fost prima încercare reuşită in acest gen de teatru distractiv. „ Nazat" a fost scrisă de fostul director al „Convorbirilor literare‘ d. I. Negruzzi şi s’a jucat cu succes în acea epocă, atât la Bucureşti cât şi la Iaşi. O altă revistă a mai fost scrisă prin 1903 de defunctul S. Frasin în colaborare cu d. E. Herovanu, dar reprezentarea ei a fost oprită de către comitetul teatral:* Despre un dascăl uitat care a jucat un rol însemnat pentru școala noastră ne vorbește d. N. Boinescu in monografia d-sale consacrată profesorului Grigore Pleșovianu. (1808—1857) Grigore Pleșovianu precedesorul lui loan Maiorescu, a fost profesor public la Craiova. El a scris mai multe abecedare şi a tradus diferite cărţi de literatură. Mai mult decât atât Grigore Pleşovianu a fost unul dintre acei care au determinat, alături de Eliade, curentul francez în Muntenia pe atunci înecată de limba greacă. * Critica bucureşteană ne vorbeşte astăzi în mod elogios de succesul reputat alaltăseară de d-nii Brătescu-Voineşti şi de Herz, autorii piesei „Sorana“.. Profuziunea de cugetare şi fineţa analizelor sufleteşti ale d-lui Brătescu- Voineşti reunită ca arta de a înscena şi dialogal d-lui Herz au făcut din ,Soranau una din cele mai valoroase lucrări de literatură dramatică. „ Viaţa Românească" care a publicat primele două acte, va publica în noul număr triplu al treilea şi ultimul act ivi vSatranatt. Interesanta opera teatrali a lui Mazim Gorki piesa „Azilul de noapte* se va juca pe scena teatrului nostru in seara de T.3 Februarie. Vom da intr’un număr viitor distribuției actuală din ,Azilul de noapte*. .........................................."" Reforme financiare. Cheltualile fantastica Impus« de ne- calitafile răsboiulu! vor provoca schim*bfiri profunde în alcătuire» financiari a statelor. Surse noul de venit vor trebui create Imposite noul vor lovi toate ramurile de producţiun» «I toate categoriile sociale, pentru ca politica financiară să se poată echilibra în cadrul necesităţilor create de războiul mondial. La noi s'a pus problema în discuţie prin conferinţa ţinută de d. dr. Creangă la cercul de studii al partidului liberal. D. Creangă a anunţat, între alte măsuri financiare ca sa vor impune în viitor, şi necesitatea Impositului progresiv, care de altfel, a fost înscris da mult în programul financiar al partidului naţional-libaral. Acest Imposit va aduce o mai dreapt şi repartizare a contribuţiilor şi pentru cetăţeni şi pentru stat,va însemna restabilirea celui mal sănătos «I mal Just echilibru Intra puterea da contribuţie a cetăţenilor «I necesităţile financiare ale statului. Această reformă financiara s'a pus în practică în Franţa, unda InsposituI progresiv s’a votat încă din anul 1014. Credem interesant a ralava bazele pe care s’a stabilit inpositul progresiv în Franţa. Porţiunea da £000 lai este scutită de Imposit. Apoi impositul e aplicat după procanSul fixat da 2 ,• adică s Una! cincimi din fracţiunea venitului cuprinsă întră 5060—13300 Io!. La doua cincinal Intra 10—1S030 lai. Le trai cincimi întră 13—20000 lai. La patru cincimi Intra 20—23009. Și totalitatea venitului de la 25000 lai în sus. Apoi legea prevede o seria da atenuări în favoarea familiilor numeroase acordind oero-care reduceri în proporţia cu numărul copiilor dintr'o familia. Acosta sunt bazele pa care s’a stabilit impozitul paranit în Franţa—baza care vor sarcina sigur şi de stabilirea acestui imposit in ţării» unde acest împosit nu există. PĂRERI ŞI FAPTE Opereta naţională Făptui că opereta clasică a lui Matei Milic,—tradiţionala „Baba Hârca“ — ţine de decenii afişul teatral, sporind mereu numărul admiratorilor ei, denotă un lucru interesant pentru arta naţională: dragostea publicului pentru repertorul original. Evident opereta foarte primitivă a lui Matei Milic se menţine datorită mai cu seamă ariilor naţionale scrise de fostul şef de orchestră al teatrului, compozitorul Flechtenmacher. Toată muzica pentru vechiul repertor al Teatrului Naţional şi mai ales pentru repertorul lui Alecsandri este opera lui Flechtenmacher. Artistul acesta a isbutit să atace atîtea motive cari exprimau simţimintele poporului nostru încît muzica sa, aranjată uneori într’o formă studioasă—cum e uvertura din„Baba Hărca“ — e considerată ca muzică populară. Nu numai doinele şi horele sale au farmecul acesta, dar chiar romanţele, cîntecele de dor, canţonetele şi şansonetele scrise de Flechtenmacher pentru vechiul repertor romînesc sunt acei cari se contopesc cu vasta muzică a poporului nostru. Chiar atuncea cînd e vorba de o şarjă sau de o satirizare a străinului, potrivit mediului din teatrul lui Alecsandri, Flechtenmacher a utilizat simţimintele poporului nostru. De aceea se explică succesul ce l-au obţinut pe vremuri, în teatrul de la Copou, canţonetele, vodevilurile şi operetele naţionale ale bardului de la Mirceşti, repertor care atrăgea în teatru, an cu an, nu numai straturile diverse ale poporului, dar toată strălucita boierime de odinioară a Iaşului. Şi de aceia, ca o reminiscenţă plăcută a acestui trecut frumos al Iaşilor de altădată, marele adorator al lui Flechtenmacher d-nn T. T. Burada nu lipseşte din teatru de atâtea ori de câte ori afişul anunţă opereta lui M. Milie. Astăzi când opereta a luat la noi un avânt însemnat, rivalizând cu celelalte genuri de teatru, direcţiunile ansamblurilor „Grigoriu“ şi „Gabrielescu“ ar trebui să nu dea uităre operele naţionale. Montate şi acestea cu îngrijire, ele vor avea acelaş frumoase succese pe care le obţin operetele streine „Păunaşul Codrilor" „Orfanul din Dorna" ,Baba Hârca" „Scara Mâţei" şi toate vodevilurile lui Alecsandri care se bucură de armonioasele compoziţiuni ale lui Flechtenmaher ar alcătui un repertoriu original care s'ar menţine cu succes. In această privinţă, în legătură cu propunerea ce facem celor două ansambluri de operetă, vom cerceta mai de aproape opera remisă de pe urma lui Plechtenwralw. Araid. INFORMAŢII . In ziua de 4 Februarie a. c. va f şedinţa cercului cultural preoţean No. 7 la casa parohului parohiei Ciurea jud. Iaşi la care vor lua parte parohii „Pictoru-Lupului, Ciurbeşti, Voroveşti, Bogdâneşti, Cogeasca, Lungani, Voineşti, Mânjeşti Mogoşeşti şi Ciurea sub preşedenţia Par. Protoiereu al jud. Iaşi. In dimineaţa zilei se va oficia servieta! Divin la biserica par. Ciurea de un sobor de 5 preoţi parohi, secondaţi de cantorii a trei parohii, la care se va ţine predica evangheliei zilei. Răspunsurile la liturghie se vor face de corul mixt al parohiei Ciurea. Conferinţa cercului va începe la ora 11 a. m. şi va continua până la 5 p. m. * Primim la redacţie primul număr dia revista „Cuvântul" redactată de d-nii I. Petrovici prof. universitar şi C. Sturza. In programul revistei se arată ca dorinţa supremă a redactorilor ei e ca să se facă unirea tuturora pentru realizarea aspiraţiunilor naţionale. a Inspectoratul şcolar a sprobit un concediu de 5 zile destana Vioriei Loca, institutoare la şcoala de bieţi Na. 4. Siguranţa generali a înaintat prafecturei de judeţ un laaftr de 6 dezertori din armata bulgari opra a fi înaintaţi în tabăra de la Spote. 8 In comuna Belceşti la şoapta a da 29 Ianuarie a ars cava locuitorului Burariu Olariu. Focul a luat naştere din Begingenţi. Pagubele sunt, de peata 506 Iei. Ministerul de Instrucţie a aprobat un concediu de 3 luni învăţătoarei Valeria Sebastian de la şcoala dia com. Poetii, pentru boală, fiind sxipiiaifi da d-soira Lucraţi» Chirili. Serviciul veterinar al judeţului a constatat în luna ianuarie o descreştere a epizotiei de febră aftoasa la afmalale bovine, aceasta fiind datorită pe deoparte descreşterei numărului vitelor, pe de altă parte nouilor sforţări pe care serviciul veterinar le-a depus pentru acoastrînge pe săteni de a da o îngrijire căte mai mare animalelor. Recrutărire.—D. locot.-colonel Stoianovici preşedintele consiliului de revizie şi d. căpian R. Dimitriu şeful biroului de recrutare, au placordat convocarea tinerilor cari vor fi recrutaţi pentru formarea continentului 1918. Operaţiunile de recrutare în judeţul Iaşi se va face în ordinea următoare : In judeţ : Intre 15—17 Februarie vor fi recrutaţi tinerii din plasa Turia, în localul primăriei din Bivolari. Intre 18—22 Februarie tinerii din plasa Cârligătura, în localul din plasa Tg. Frumos. Intre 24 -27 Februarie tinerii din plasa Bahlui, în localul primăriei din PodorIloaei. Intre 29 Februarie și 2 Martie tinerii din plasa Copou în localul primăriei Copou. In zilele de 4-6 Martie tinerii din plasa Codru, în localul primăriei din Buciumeni. In oraș: In zilele de 8—10 Martie se va face recrutarea tinerilor din disp. I. In zilele de 11—13 Martie tinerii din disp. H-a. In zilele de 14—16 Martie tinerii din disp. IH-a. In zilele de 18—21 Martie tinerii din disp. IV şi In zilele de 22 — 24 Martie tinerii din disp. V. In zilele de 25-31 Martie se va face revizuirea scutiţilor şi reformaţilor din contigentele 1909 — 1916. Emoţionanta piesă socială a lui Maxim Gorki „Azilul de noapte“ se va juca pe scena noastră, în traducerea d-lui C. Săteanu, Sâmbătă 13 Februarie. In această traducere, cum se ştie, , Azilul de noapte" s’a jucat pentru prima oară la Iaşi in cursul stagiunilor teatrale din anii 1904 şi 1905. La Bucureşti anul acesta „Azilul de noapte“ a fost un adevărat triumf al stagiunei. Societatea unirea C. F. R din întreaga ţară, cu sediul la Uşi a avut adunare generală, la 11 Ianuarie ert. şi a ales an nou comitet. A. Cogălniceanu şef de gara principală, ST Iordănescu inspector, Ioan Coreiovescu şef de garA, I. Arbore impiegat principal T. Bâncescu impiegat şi N. Băncescu magazier. N. Saulea şef de gară şi T Blaaariu şef de gară ca controlori, şi curănd numita, societate va îoeep® a da ajutoarele prevăzute la statut.