Mişcarea, februarie 1916 (Anul 8, nr. 24-46)

1916-02-04 / nr. 25

* I * A . . A m ANUL Vili No. 25 ABONAMENTE­­■ ţară M un an . . 20 le? la străină­tat« pe un an , 40 . Pessiru preoţi şi învăţfitori rurali s« fac« reducare d« 50®/,* REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREÎ, No.­­■. Ia le«ala] elahalal Haţieial-Liberal. Un număr 5 BAN? ZIAR NAŢIONAL - LIBERAL. COTIDIAN JOU1 4 FEBRUARIE HMâH TELETON No. 1» ANUNCIURI COMERCIALE Unla ps« pagina i! Lhtia p* pwgirca »1 Uni« p* pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comiharî iastîiult ie ciob el «etleeaHi^era­l Un număr 5 BANI 1 l*«J 50 b. 46 b CRONICA POLITICĂ Situaţiunea internă găsim­ în noul număr al « Demo­craţiei» următoarele obiective apre­cieri cu privire la situaţiunea in­ternă : felul în care se repercutează asu­pra unei părţi din pătura socială de deasupra, evenimentele prin care tre­cem, redeşteaptă tot mai viu în mine părerea de rău, că nu s’a putut chema la viaţa publică, mai de tim­puriu, massele poporului. Prea mică şi prea subţire, trăită în obiceiuri politice pe care o îmbogăţire prea grabnică şi anume influenţe ale tre­cutului nostru le au creat, această pătură socială nu poate reflecta as­tăzi imaginea fidelă a sufletului po­porului. Neurastanizatâ de frămîntă­­rile sterile politice ale trecutului—cînd pentru şefie, ambiţiuni şi resentimente personale, s'au dus lupte înverşunate şi s’au sfărâmat partide până a se crela trei dintr’unul—deşi chiar unul era prea mic pentru a putea exercita o mare înrîurire în ţară-o vedem as­tăzi mişcată în toate direcţiunile, străbătută de tot felul de curente fără sens hotărît, impresionîndu-se cu uşurinţă, trecînd de la exalţa­rea cea mai mare la o deprimare exa­gerată, ocupîndu-se în acelaş ceas de marile probleme ale neamului şi de vagoanele de exportat, ameste­­cînd interesele ţării cu interesele personale, şi uneori uitînd pe cele dintâi în profitul celor din urmă. G­e priveşte ce se petrece de câtăva vreme în ţară, cine vede fe­lul în care o parte a lumei noastre politice şi presa care o reprezintă, judecă unele fapte, precum este con­tractul de vânzare a celor 80.000 de vagoane biuroului britanic sau co­misionul obţinut de d. Seceleanu pentru sindicatele agricole, nu poate să nu fie mîhnit, căci ele ne înve­derează că împrejurările excepţio­nale prin care trece ţara nu ne au învăţat nimic, şi că vechile mijloace de luptă pe cari unele partide poli­tice le întrebuinţau cînd se sfâşiau între ele pe chestiuni de persoane, le întrebuinţază şi astăzi, agravate de împrejurări. Cum altfel s’ar putea judeca, în adevăr, «denunţarea, ce vrea să facă o parte a presei, inventînd că vânzarea către biuroul britanic, a celor 80 000 vagoane grâu, este un act cu caracter politic, că ea este legată de anume angajamente, că ea trebue considerată ca un act os­til Puterilor centrale ? Cum se poate califica uşurinţa cu care se vorbeşte de fapte şi lucruri necunoscute încă de cei ce le comentează şi afirma­rea existenţei unor convenţiuni şi condiţiuni dovedită inexactă ? Dar bine, acei ce scriu asemenea lucruri nu-şi dau oare seamă de răspunde­rea ce îşi iau făcând pe cei de aici şi pe cei de dincolo să creadă lu­cruri cari nu sunt ? In adevăr, astăzi, cînd condiţiunile financiare ale tran­­zacţiunei cu biuroul britanic sunt cunoscute, cum se mai poate spune că ea ascunde un împrumut la Londra, sau o garantare cu recolta agricultorilor noştri a vreunui vechi împrumut al Statului, sau, în sfîrşit, că s’au sacrificat interesele romîneşti în favorul celor englezeşti, creindu-se condiţiuni foarte uşoare acestora şi foarte grele Românilor ? Este destul să se amintească că biuroul britanic plăteşte o treime din preţul vânată­i»­ett ten 10.000.000 livre Sterlinge sunt bani nou­, cari devin proprietatea Băncii Naţionale în schimbul leilor pe cari îi dă agricultorilor iar nu ai statu­lui sau în acoperirea vre­unei datorii a Statului,pentru a ne convinge că tot ce s'a spus este inexact, dar ab­solut inexact. Şi dacă condiţiunile financiare sunt mai grele de­cât ale primului con­tract de 50 000 vagoane, încheiat cu comisiile de cumpărare germano­­austro-ungare, aceasta este nu pen­tru vre­o cauză politică, dar pentru că şi putinţa unei noui emisiuni de­venise mai mică pentru Banca Na­ţională. Orice vânzare nouă de ce­reale, precum este noua transacţiune ce se închee acum cu Puterile cen­trale- în lipsă de import pentru ca plata să se poată face prin compen­­saţiune şi fără să fie nevoe de un spor de emisiune - face problemul financiar tot mai greu. Şi deşi greu, el se examinează cu cea mai mare bună-voinţă şi cu dorinţa fermă de a-i deslega spre binele tuturor. Cum­părătorii înţeleg greutăţile foarte mari ale problemului şi recunosc­­forţă­rile ce se fac pentru a-i deslega ; ce păcat că şi ai noştri de aici nu au libertatea trebuitoare de spirit pen­tru a judeca la fel ? Sfatul da la Roma P# cînd din steUI® neutra cari n’au Intrat încă in danțul morţii transpiră In chip vidit dorinţa de pac* ; pft cînd puterii« centrale nu sî manlîaatft do­rinţa da m m»I cont oua războiul în urma succeselor doblndite pini acum, aliaţi« sunt departe da a se gîndi le închaar«m j­âc«'. Abia acum se strâduase la alcătui­rea unul plan comun de acţiune, pen­tru a sl utiliza cu folos forţUed« care dinpun şt a obţină­r ii succes real. S«s pare ca ceea ce a stîojenit pină acum acţiunea Qu»drup­e?, este toc­mai lipsa unul plan comun, provocată şi dn d'versitatea de Inferase. Faptul acesta a fost semnat»­ şi «­ a format obiectul statului dela Roma. Din cuvtntările ce s’au rostit la os­­păţurile oficiale de lai Roma cu prile­jul întraweder®« dintre miniştrii fran­cezi şi Italieni, reesa ci un aco­d sincer a Intervenit între Italia, Franţa şi Implicit Anglii», cu privire la stabili­rea unei acţiuni unitare in viitor, necesitatea a fost slrbdrii in prin­cipiu si r­intre ca modalităţile nonei acţiuni să se aranjate intr’un consi­liu diplomatico-militar cere va avea loc în curînd la Paris. E vorba ca statele Quadruple i­si formeze un bloc, attt sub raportul politie, sit si stb cel miiitar. Sub cel militar se va avea In primul loc tn ved«r« ea forţtîa să coopereze sub o cumandâ unitară s\ sâ fie trimisa a­­colo unda nevoii« strategice vor re­­elame, numai da ruşi niu se poate vorbi de o cooperare sbîrsi a lor cu forţele aliate, din cauza configuraţiei geogra­fice a Quadruple!. E vorba însă ca cele italîanefl.! si fie aduse alăture* «U trup», la Anglo franceze. De asemeni în Balcani, date fiind interesele evidente ale italiai în Alba­nia, armata italiană va participa în mod efectiv la campsnis din aceastA regiune. Odată acest plan alcătuit, sa pr&» poate ca războiul să între în fața lor hotărîtoare, prin utilizer«» maximului de forțe d­i cari dispun cele două ta­bs­e beligerante. Cetiți pag. Il-a ULTIMA ORĂ Furia bârfiţii Federaliştii au pornit o violentă campanie războinică, ori la un moment dat s’au simţit stingheriţi — evenimen­tele nu mai concordau cu planurile lor, încât nu discuţiile parlamentare, deşi federaliştii au expus un punct de vede­re—n'au cutezat totuşi să tragă o con­cluzie. Iată o politică pur platonică, o poli­tică de discursuri şi de articole frumoa­se, dar nu de fapte. Federaliştii insă sânt abili: au cău­tat o diversiune. Au atacat guvernul pe chestia furniturilor de la Ministerul de Război, au vânturat afaceri de ex­port, inavuabile, invinovăţând persoa­ne respectabile- miniştri, de pildă, ca'n ultimul timp. S’a spus că un ministru ar fi încasat un comision de la ovân­­de la o vânzare publică, pe care ar fi mijlocit-o. Nu ştim cum sâ respingem c’un, mai adânc dispreţ aceste huliri. Ca astfel de arme vor să lupte fede­­ralişti ? In momentele grave, este nevoe de încredere unul în altul şi de unire; toa­te forţele ţării se cuvine să fie unite in clipele de primejdie. Şi clipa de primej­die o trăim astăzi.­­ Suntem o ţară mică, la încrucişară unor mari interese, cotradictorii. Şi ţările mici, din acest război­, nu vor eşi ca Franţa, Germania sau Rusia, siluite, sau chiar învinse, —ci ele îşi pun în joc în­săşi esistenţa lor: ţări cucerite sau date, după pace, învingătorului de către în­vins, ca obiect de copensaţii.­­ Unei astfel de posibilităţi trebue din­­ timp să ne opunem: trebue să ne pre­gătim armamentul şi sufletul; să ni-l pregătim în vederea zilei celei mari. In ziua aceia nu trebue să ne găsea­scă duşmanul—oricare ar fi el—în dez­­­­binare şi vrajbă, ci unire indisolubilă.­­ Căci victoria nu-i hotărâtă numai de­­ tunuri; tunurile sunt doar încărcate de­­ oameni, şi trăgaciul este împins de un 1^——...........­ECOURI Premiera revistei ,Halandala" care "■ are loc în astă-seară, pe scena teatra­­s­­ul naţional, ne aminteşte numele unei vechi dar foarte reuşite revistă scrisă pe vremea „Janimei“ Revista purta titlul „Nazat“ şi ea a fost prima încercare reuşită in a­­cest gen de teatru distractiv. „ Nazat" a fost scrisă de fostul director al „Con­vorbirilor literare‘ d. I. Negruzzi şi s’a jucat cu succes în acea epocă, atât la Bucureşti cât şi la Iaşi. O altă revistă a mai fost scrisă prin 1903 de defunctul S. Frasin în colabo­rare cu d. E. Herovanu, dar reprezen­tarea ei a fost oprită de către comi­tetul teatral:* Despre un dascăl uitat care a jucat un rol însemnat pentru școala noastră ne vorbește d. N. Boinescu in monogra­fia d-sale consacrată profesorului Gri­­gore Pleșovianu. (1808—1857) Grigore Pleșovianu precedesorul lui loan Maiorescu, a fost profesor public la Craiova. El a scris mai multe abe­cedare şi a tradus diferite cărţi de li­teratură. Mai mult de­cât atât Grigo­re Pleşovianu a fost unul dintre acei care au determinat, alături de Eliade, curentul francez în Muntenia pe atunci înecată de limba greacă. * Critica bucureşteană ne vorbeşte astă­zi în mod elogios de succesul reputat alaltăseară de d-nii Brătescu-Voineşti şi de Herz, autorii piesei „Sorana“.. Profuziunea de cugetare şi fineţa analizelor sufleteşti ale d-lui Brătescu- Voineşti reunită ca arta de a înscena şi dialoga­l d-lui Herz au făcut din ,Soranau una din cele mai valoroase lucrări de literatură dramatică. „ Viaţa Românească" care a publicat primele două acte, va publica în noul număr triplu al treilea şi ultimul act ivi vSatranatt. Interesanta opera teatrali a lui Ma­­zim Gorki piesa „Azilul de noapte* se va juca pe scena teatrului nostru in seara de T.3 Februarie. Vom da intr’un număr viitor distri­buției actuală din ,Azilul de noapte­*. .........................................."" Reforme financiare. Cheltualile fantastica Impus« de ne-­­ calitafile răsboiulu! vor provoca schim*­bfiri profunde în alcătuire» financiari a statelor. Surse noul de venit vor trebui create Imposite noul vor lovi toate ramurile de producţiun» «I toate categoriile so­ciale, pentru ca politica financiară să se poată echilibra în cadrul necesităţi­lor create de războiul mondial. La noi s'a pus problema în discuţie prin conferinţa ţinută de d. dr. Creangă la cercul de studii al partidului libe­ral. D. Creangă a anunţat, între alte măsuri financiare ca sa vor impune în viitor, şi necesitatea Impositului pro­gresiv, care de altfel, a fost înscris da mult în programul financiar al parti­dului naţional-libaral. Acest Imposit va aduce o mai dreapt şi repartizare a contribuţiilor şi pentru cetăţeni şi pen­tru stat,­va însemna restabilirea ce­lui mal sănătos «I mal Just echilibru Intra puterea da contribuţie a cetăţe­nilor «I necesităţile financiare ale sta­tului. Această reformă financiara s'a pus în practică în Franţa, unda InsposituI pro­gresiv s’a votat încă din anul 1014. Credem interesant a ralava bazele pe care s’a stabilit in­positul progre­siv în Franţa. Porţiunea da £000 lai este scutită de Imposit. Apoi impositul e aplicat după pro­­canSul fixat da 2 ,­• adică s Una! cincimi din fracţiunea venitului cuprinsă întră 5060—13300 Io!. La doua cincinal Intra 10—1S030 lai. Le trai cincimi întră 13—20000 lai. La patru cincimi Intra 20—23009. Și totalitatea venitului de la 25000 lai în sus. Apoi legea prevede o seria da ate­nuări în favoarea familiilor numeroase acordind oero-care reduceri în propor­ţia cu numărul copiilor dintr'o familia. Acosta sunt bazele pa care s’a sta­bilit impozitul pa­ranit în Franţa—baza care vor sarci­na sigur şi de stabilirea acestui imposit in ţării» unde acest împosit nu există. PĂRERI ŞI FAPTE Opereta naţională Făptui că opereta clasică a lui Matei Milic,—tradiţionala „Baba Hârca“ — ţine de decenii afişul teatral, sporind mereu numărul admiratorilor ei, denotă un lucru interesant pentru arta naţională: dragos­tea publicului pentru repertorul original. Evident opereta foarte primitivă a lui Matei Milic se menţine datorită mai cu seamă ariilor naţionale scrise de fostul şef de orchestră al teatrului, compozito­rul Flechtenmacher. Toată muzica pentru vechiul repertor al Teatrului Naţional şi mai ales pentru repertorul lui Alecsandri este opera lui Flechtenmacher. Artistul acesta a isbutit să atace atîtea motive cari exprimau simţimintele popo­rului nostru în­cît muzica sa, aranjată uneori într’o formă studioasă—cum e u­­vertura din„Baba Hărca“ — e considerată ca muzică populară. Nu numai doinele şi horele sale au farmecul acesta, dar chiar romanţele, cîn­­tecele de dor, canţonetele şi şansonetele scrise de Flechtenmacher pentru vechiul repertor romînesc sunt acei cari se con­topesc cu vasta muzică a poporului nos­tru. Chiar atuncea cînd e vorba de o şarjă sau de o satirizare a străinului, po­trivit mediului din teatrul lui Alecsandri, Flechtenmacher a utilizat simţimintele po­porului nostru. De aceea se explică succesul ce l-au obţinut pe vremuri, în teatrul de la Co­­pou, canţonetele, vodevilurile şi operetele naţionale ale bardului de la Mirceşti, re­pertor care atrăgea în teatru, an cu an, nu numai straturile diverse ale poporu­lui, dar toată strălucita boierime de odi­nioară a Iaşului. Şi de aceia, ca o reminiscenţă plăcută a acestui trecut frumos al Iaşilor de altă­dată, marele adorator al lui Flechten­macher d-nn T. T. Burada nu lipseşte din teatru de atâtea ori de câte ori afi­şul anunţă opereta lui M. Milie. Astăzi când opereta a luat la noi un avânt însemnat, rivalizând cu celelalte genuri de teatru, direcţiunile ansamblu­rilor „Grigoriu“ şi „Gabrielescu“ ar tre­bui să nu dea uităre operele naţionale. Montate şi acestea cu îngrijire, ele vor avea acelaş frumoase succese pe care le obţin operetele streine „Păunaşul Codrilor" „Orfanul din Dorna" ,Baba Hârca" „Scara Mâţei" şi toate vodevilurile lui Alecsandri care se bucură de armonioasele compoziţiuni ale lui Flechtenmaher ar alcătui un reper­toriu original care s'ar menţine cu succes. In această privinţă, în legătură cu pro­punerea ce facem celor două ansambluri de operetă, vom cerceta mai de aproape opera remisă de pe urma lui Plechten­­wralw. Araid. INFORMAŢII . In ziua de 4 Februarie a. c. va f şedinţa cercului cultural preoţean No. 7 la casa parohului parohiei Ciu­rea jud. Iaşi la care vor lua parte parohii „Picto­­ru-Lupului, Ciurbeşti, Voroveşti, Bogd­â­­neşti, Cogeasca, Lungani, Voineşti, Mân­jeşti Mogoşeşti şi Ciurea sub preşeden­­ţia Par. Protoiereu al jud. Iaşi. In dimineaţa zilei se va oficia servieta! Divin la biserica par. Ciurea de un so­bor de 5 preoţi parohi, secondaţi de cantorii a trei parohii, la care se va ţine predica evangheliei zilei. Răspunsurile la liturghie se vor face de corul mixt al parohiei Ciurea. Conferinţa cercului va începe la ora 11 a. m. şi va continua până la 5 p. m. * Primim la redacţie primul număr dia revista „Cuvântul" redactată de d-nii I. Petrovici prof. universitar şi C. Sturza. In programul revistei se arată ca do­rinţa supremă a redactorilor ei e ca să se facă unirea tuturora pentru realizarea aspiraţiunilor naţionale. a Inspectoratul şcolar a sprobit un concediu de 5 zile destana Vioriei Loca­, institutoare la şcoala de bieţi Na. 4.­­ Siguranţa generali a înaintat pra­­fecturei de judeţ un laaftr de 6 dezer­tori din armata bulgari opra a fi înain­­taţi în tabăra de la S­pote. 8 In comuna Belceşti la şoapta a da 29 Ianuarie a ars cava locuitorului Bu­ra­­r­iu Olariu. Focul a luat naştere din Begingen­ţi. Pagubele sunt, de peata 506 Iei.­­ Ministerul de Instrucţie a aprobat un concediu de 3 luni învăţătoarei Vale­ria Sebastian de la şcoala dia com. Poetii, pentru boală, fiind sxipiiaifi da d-soira Lucraţi» Chirili.­­ Serviciul veterinar al judeţului a constatat în luna ianuarie o descreştere a epizotiei de febră aftoasa la afm­alale bovine, aceasta fiind datorită pe deo­parte descreşterei numărului vitelor, pe de altă parte nouilor sforţări pe care ser­viciul veterinar le-a depus pentru acoa­­strînge pe săteni de a da o îngrijire căte mai mare animalelor. Recrutărire.—D. locot.-colonel Sto­­ianovici preşedintele consiliului de revizie şi d. căpian R. Dimitriu şeful biroului de recrutare, au placordat convocarea ti­nerilor cari vor fi recrutaţi pentru forma­rea continentului 1918. Operaţiunile de recrutare în judeţul Iaşi se va face în ordinea următoare : In judeţ : Intre 15—17 Februarie vor fi recrutaţi tinerii din plasa Turia, în lo­calul primăriei din Bivolari. Intre 18—22 Februarie tinerii din pla­sa Cârligătura, în localul din plasa Tg.­ Frumos. Intre 24 -27 Februarie tinerii din pla­sa Bahlui, în localul primăriei din Podor­­Iloaei. Intre 29 Februarie și 2 Martie tinerii din plasa Copou în localul primăriei Co­­pou. In zilele de 4-6 Martie tinerii din plasa Codru, în localul primăriei din Bu­­ciumeni. In oraș: In zilele de 8—10 Martie se va face recrutarea tinerilor din disp. I. In zilele de 11—13 Martie tinerii din disp. H-a. In zilele de 14—16 Martie ti­nerii din disp. IH-a. In zilele de 18—21 Martie tinerii din disp. IV şi In zilele de 22 — 24 Martie tinerii din disp. V. In zilele de 25-31 Martie se va face revizuirea scutiţilor şi reformaţilor din contigentele 1909 — 1916.­­ Emoţionanta piesă socială a lui Maxim Gorki „Azilul de noapte“ se va juca pe scena noastră, în traducerea d-lui C. Săteanu, Sâmbătă 13 Februa­rie. In această traducere, cum se ştie, , Azilul de noapte" s’a jucat pentru pri­ma oară la Iaşi in cursul stagiunilor teatrale din anii 1904 şi 1905. La Bucureşti anul acesta „Azilul de noapte“ a fost un adevărat triumf al stagiunei.­­ Societatea unirea C. F. R din în­treaga ţară, cu sediul la Uşi a avut a­­dunare generală, la 11 Ianuarie ert. şi a ales an nou comitet. A. Cogălniceanu şef de gara principa­lă, ST Iordănescu inspector, Ioan Coreio­­vescu şef de garA, I. Arbore impiegat principal T. Bâncescu impiegat şi N. Băncescu magaz­ier. N. Saulea şef de gară şi T Blaaariu şef de gară ca controlori, şi curănd numita, societate va îoeep® a da ajutoarele pre­văzute la statut.

Next