Mişcarea, mai 1916 (Anul 8, nr. 96-117)
1916-05-01 / nr. 96
* 4 ^ANUL VIII No. 96 ABONAMENTE (nară pe un an . . 20 lei In străinătate pe un an . 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50°/0 REDACŢIA ?I ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIAN DUMINICĂ 1 MAIU 1916^ TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina li Linia pe pagina iii Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN v dhr^cțiunea unui comitet .«^stituit de clubul naţional-liberal . Un număr 5 BANI 1 Iau 50 b. 40 b DISPERAREA FEDERALISTĂ Disperarea federalistă a ajuns la paroxism. Din eşec în eşec, complect discreditată în faţa opiniei publice, înjghebarea politică de sub conducerea d-lor Filipescu şi Tache Ionescu a ajuns în cea mai lamentabilă situaţie. S’a scizionat un partid, s’au contopit două fracţiuni, pentru a da naştere unui monstru politic, care n’a produs decît perturbări şi agitaţiuni inutile. Astăzi Federaţia unionistă nu mai poate întreprinde nici o acţiune, nu mai poate determina nici un curent, pentru că opinia publică s’a convins de tot răul pe care l’a făcut această organizaţie politică intereselor ţării şi de toate combinaţiile inavuabile urmărite de d-nii Filipescu şi Tache lonescu sub paravanul idealului naţional. D. Filipescu a reeditat la Craiova necesitatea intrării imediate în război, iar d. Tache lonescu a aruncat la Bucureşti bomba revoluţiei grozave ce vom avea daca nu vom intra cu orice preţ în război. Două manifestări federaliste, destul de importante în forma sub care s’au produs, dar lipsite de orice ecou şi de orice consecinţe. Nimeni nu s’a cutremurat, nimeni nu s’a impresionat, nimeni nu se agită, nimeni nu mai pomeneşte macar de bombele de la Craiova şi Bucureşti, totul a trecut ca un simplu fapt divers, iar d-nii Filipescu şi Tache Ionescu au fost nevoiţi să treacă la... ordinea zilei! La ordinea zilei-adică la campaniile de presă, care dacă nu mai au ţinta idealului naţional, au scopul mai puţin patriotic după concepţia federalistă, de a acoperi cu cele mai triviale calomnii şi injurii pe membrii guvernului, instituţiile ţării, diplomaţia, etc. Ziarele federaliste abundă de asemenea injurii. După primul-ministru, a venit rîndul ministrului de domenii şi al diplomaţilor. Calomnia nu cunoaşte nici o limită; insulta nu cunoaşte nici o măsură. Totul e calomniat şi insultat cu o uşurinţă pe care nu ar putea o explica decît cea mai odioasă rea credinţă sau cea mai complectă inconştienţă. In toată această exuberanţă de calomnii şi insulte este şi un bine - «binele» pe care poate să-l mai deie o organizaţie cum e federaţia unionistă. Părăsind tema idealului naţional şi adoptînd limbajul ce-l întrebuinţează astăzi faţă de guvern, federaţia unionistă a revenit cel puţin la nota pe care trebuia să o aibă de la început: o înjghebare care nu urmărea decît scopuri politice interne şi în principal o schimbare de regim. Astăzi federaţia şi-a dat cărţile pe faţă . Campania pentru idealul naţional un mijloc, campania contra guvernului fiind scopul esenţial al tuturor agitaţiilor şi uneltirilor federaliste. In istoria vremilor grele, d-nii Filipescu şi Tache Ionescu vor rămîne cu răspunderea celei mai ticăloase atitudini: au înveninat viaţa publica a ţării şi au scoborît prestigiul acestei vieţi, tocmai atunci cînd era nevoe de mai multă linişte, de mai multă solidaritate şi de mai mult prestigiu în faţa străinătăţii. ECOURI In mod precis s'a hotărât ca M. S. Regina Maria şi AA. LI. Regale, Principesele Elisabeta şi Maria să viziteze Iaşul cu două-trei zile după 10 Mai. M. S. Regina Maria indică prin această vizită considerațiunea ce o are pentru a „doua capitală a ţării, pe care o vizitează pentru prima oară ca Suverană. Dragostea neţărmuită cu care Iaşul a înconjurat întotdeauna pe M. S. ca şi pe M. S. Regele Ferdinand şi întreaga Familie Regală, a avut un ecou adânc în inimele iubiţilor noştrii Suverani, ceea ce constatăm şi cu prilejul acestei înalte vizite ce ni se anunţă. * La expoziţiunea de pictură şi sculptură ce se va deschide la şcoala noastră de Bele-Arte, pictorul D Crudu va expune pânzele pe care în vara trecută le-a lucrat la Mirceşti. In zece tablouri pictorul D. Crudu represintă peisajele şi colţurile pitoreşti cântate la Mirceşti de clasicul bard, precum şi potretul actual al d-nei Paulina V. Alexandri. * Intrucât ziarele şi revistele continuă a înregistra pierderea ce a avut-o literatura noastă nu şi special proza moldovenească prin moartea lui Neculae Gatie credem interesant a arăta aici că marele dispărut, în anii tineri, a fost un pasionat amator al artelor frumoase. Atât de mult i-a plăcut lui Nicolae Gane pictura, încât în anii tineri s-a dedat acestei arte, zugrăvind pânze împotriva voinţei părintelui şi a familiei sale care, la acele vremuri, nu considerau pictura ca artă. In cabinetul de lucru al marelui dispărut se găsesc numeroase tablouri pictate de el, fapt pe care de altfel l-a povestit însuși N. Gane în amintirile sale de la „Junimea“ consacrate în special muzicei și picturi. Acest ospeț al clerului moldovenesc urmează să fie construit pe locul viran al bisericei Sfântului Vie, din strada Alecsandri, pe acel loc în care bardul de la Mirceşti şi-a petrecut copilăria în tovărăşia prietenului său Vasile Porojanu. In parterul proectatului ospel clerical se vor instala prăvălii în cari se vor desface numai lucrări şi obiecte bisericeşti picturi religioase, icoane, lucruri necesare preoţilor şi călugărilor, cărţi bisericeşti, etc. E vorba să se instaleze şi un mic muzeu bisericesc în cari se vor aduna toate rarităţile referitoare la biserica din Eparhia Moldovei. Iaşul va avea dar, la vremuri normale, câteva nouă lucrări monumentale cari vor contribui la estetica sa şi în acelaşi timp la reputaţia sa de oraş cultural şi artistic. CHESTIUNI LOCALE ÎNFRUMUSEŢAREA IAŞULUI — Palatul „Casei Artelor“, Ospelul Clerului. — Intr’o cronică trecută am arătat că oraşul nostru va fi înfrumuseţat cu două lucrări, mici monumente comemorative, cari vor contribui la estetica Iaşului: primul monument va fi bustul marelui povestitor Ioan Creangă care va fi aşezat în squarul de pe str. Seulescu, iar cel de al doilea „Fântâna Mila“, din donaţiunea defunctei Ludmila Vaidanovici, care urmează a fi construită în chiar actuala campanie de lucru. La aceste două opere de înfrumuseţare care vor fi realizate cât de curând, se mai adaugă alte două lucrări arhitectonice, cari sunt în studiu, şi care vor fi realizate de îndată ce se vor restabili vremurile normale.* In primul loc e vorba de construirea palatului societăţii „Cassei Artelor“. După îndelungate tratative se pare că între comitetul societăţii „Cassei Artelor“ şi proprietarul locului viran din colţul străzilor Carol Păcurari urmează a interveni o înţelegere, pentru ca pe acest teren să se construiască palatul societăţii. Noua clădire arhitectonică, prin însăşi menirea ei şi după cum indică titlul , şi scopul Societăţii, va contribui la înfrumuseţarea oraşului, atât în ceea ce priveşte faptul că va acoperi un loc viran, puţin estetic în centrul oraşului, cât şi prin stilul artistic în care va fi realizată. In adunarea generală a membrilor acţionari se va aduce faptul la cunoştinţă, astfel că vom putea da mai multe detalii relativ la acest nou proectat monument de înfrumuseţare a oraşului. O altă clădire importantă menită să înfrumuseţeze oraşul va fi desigur ospelul clerului din eparhia Moldovei. După cum am anunţat, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei nutreşte ideie de a clădi un palat al eparhiei în care urmează să fie găzduiţi toţi membrii care vor veni din diferite motive la Iaşi. PROBITATE O opoziţie care, îrt faţa reprobării opiniei publice, se zbate în violenţele furiei neputncioase*, s’a deprins să întrebuinţeze arma desnădâjduită a insinuărilor calomnioase. Prin acest mijioc ordinar, spera sâ creeze o atmosferă echivocă în jurul partidului baraj. Iată o speranţă copilărească la care va trebui să renunţe. Partidul liberal nu-î dintre acele, pe care astfel de procedee să-l micşoreze în faţa conştiinţii naţionale. Legat cu rădăcini adânci ce ar da inima populaţiei, reprezentând—putem spune—imensa majoritate a ceităţiunilor, acest partid de mult şi-a afirmat autoritatea morală ; întotdeauna a fost fără milă chiar pentru membrii lui care, rătăciţi, şi-au uitat îistr’ot datoria. Departe a le acoperi cu autoritatea lui, cercetează cazurile care ii sărit semnalate ; şi când e o vină la mijloc, pedepseşte cu rigoare. Conştient de forţa lui nu sa teme văzându -î frontul de garnisit prin execuţia câtorva rătăciţi—cum se întâmpla cu celelalte partide mai puţin populare, care nu pot fi defiedt în alegerea partizanilor. Intr’o formaţie aşa da numeroasă ca partidul liberal, se pot strecura— ca’n toate partidele — spirite slaba, care într’un moment dat nu-şi fac datoria. Pe când adesea în alte partida vini mari sânt cu sforţări acoperite, de teamă de a nu sa rări contigentul,—în partidul liberal abateri de mai puţină importanţă de'a principiul de probitate absolută au adus sancţiuni irevocabile pentru partizanii recunoscuţi ca vinovaţi. Partidul liberal nu putea lăsa fără cercetare cazurile de contrabanda, care au făcut obestul încriminărilor ştiute. Aceste cazuri, cu mult mai rare şi de o importanţă cu mult mai mică, decât cum insinuiaza o opoziţie de rea credinţă şi care exagerează din deprindere,vor fi examinate de comisiunea de anchetă numită în acest scop. Dacă ancheta găseşte, culpabili, ei vor fi pedepsiţi, oricine ar fi, şi din orice partid ar face parte- aceasta se î nţelege de la sine. Căci, trebui să se ştie, sânt unii care pentru a acoperi propriile lor toleranţe turpitudini ei cei dintâi strigă : „săriţi hoţii“ca să distragă atenţia publicului. Şi dacă se vor descoperii culpabili în partidul liberal, ei vor fi loviţi după fapta lor , şi nu ne am mira văzându i în alt partid, trecuți ca victime politice. PĂRERI ŞI FAPTE Oameni de stat din Franţa In colecţiunea berlineză „Barbaţi şi Popoare“ d-rul Max Nordau publică sub titlul „Oameni de stat din Franţa“ o serie de portrete istorico-politico-literare în care, cu cunoscuta-i putere de analiză, observaţie şi critică, pictează, în culori vii, frapante şi impresionante, cîteva din celebrele figuri politice cari ilustrează nobila şi eleganta Franţă. Cartea lui Nordau, apărută acum în toiul crizei europene, a provocat un interes deosebit în toate centrele europene şi faptul e explicabil întru cît şi aliaţii şi rivalii Franţei vor să cunoască părerile sale despre cei mai de seamă oameni de stat ai Franţei. Intr’un studiu introductiv Nordau analizezi,, cu fineţe paradoxale şi ştiinţifice „Cele două Franţe®—adică Franţa revoluţionară şi contra-revoluţionară, cele doiă mari epoci cari alcătuesc cea mai strălucită pagină din istoria acestui neam nobil. Nordau începe de la căderea Bastiliei, pentru a face o sumară caracterizare a evenimentelor ce au urmat, descriind epoca lui Ludovic al XIV, începutul secolului al XVIII, marea revoluţie, epoca marelui Napoleon, epoca restaurărei, epoca lui Napoleon III, „imperialismul liberal“, a treia republică, epoca monarhistă republicană, separaţiunea bisericei de stat, pentru ca la încheiere să reţie cîteva cazuri celebre, ca : Pananava, cazul Boulanger, afacerea Dreyfus, etc. In seria „Oamenilor de stat“ Nordau descrie, în pagini admirabile, rolul şi influenţa ce le-au exercitat Adolphe Thiers, sub care încep primele manifestări jurnalistice şi în timpul căruia s-a încheiat, la 1871, pacea franco-germană. Urmează apoi portretele lui Mac-Mahon Jules Simon, Léon Gambetta şi raporturile acestuia cu cancelarul de fier, Bismark, Jules Grévy şi însemnătatea politică a preşedinţiei sale, Jules Ferry şi lupta acestuia împotriva lui Napoleon III a radicalismului şi a militarismului, Waldeck Rousseau şi Emile Combes. In pagini maestre Nordau zugrăveşte chipurile lui Georges Clemenceau şi Jean Jaurés, cele mai artistice şi mai iscusite portretări din seria cuprinsă în acest volum. Pentru Clemenceau, Nordau are definiţii din care cetitorul poate deduce genialitatea acestui fruntaş al politicei şi cultura franceze, iar pentru prima victimă a răsboiului franco-german, Jean Jaurés un regret profund, zguduitor, din care se simte năzuinţa aceluiaş vis care a trăit în sufletul lui Jaurés : visul unei desăvârşite armonii între cele mai civilizate ţări din lume , Franţa şi Germania. Portretele „Oamenilor de Stat din Franţa“ în totalitatea epocilor zugrăvite de Nordau prezintă cele mai interesante din aspectele politico-culturale pe care le-a oferit Franţa, prin ilustraţiile ei, de la revoluţia din 1879 şi până la războiul actual. ___ ^ ^ __ Araid. Consilul General al Bancii Naţionale iupă propunerea Consiliului de Administraţie, în şedinţa de la 28 Aprilie 1916, a redus taxa scontului de 5 la sută şi dobânda împrumuturilor pe efecte publice la 10 la sută cu începere de Li I iii ai Cu 84 Mii dobândiţi o valoare de 100 LEI subscriind la împrumutul naţional pentru a obţine noul titlu care vă va aduce un venit sigur de 5 lei la sută fără nici o altă taxă de impozit pe venit. Nouile titluri vor fi emise In curând şi valoarea lor va creşte din chiar momentul emisiune! lor. Subscriu cu totii la Împrumutul national pentru a dobândi astfel nouile titluri de valoare. INFORMATH I Efectele salutare ale legei împotriva contrabandelor de export, au început să se arate îndată după punerea ei în aplicare. In adevăr, de când a intrat în vigoare această lege şi până acum, numărul acestor contrabande a scăzut în mod considerabil. Ministerul de finanţe a scăpat de acele serii nesfârşite de procese verbale de contrabande, dresate la diferite puncte vamale din ţară, care absorbeau mare parte din munca personalului şi stinghereau aşa de mult bunul mers al lucrărilor. In urma grabnicilor măsuri luate de Direcţia C. F. R. până diseară vor fi restabilite comunicaţiile dintre Iaşi- Paşcani, Iaşi-Dorohoi şi Iaşi-Hârlău. „ Şcoalele secundare din localitate au fost înştiinţate că în ziua de 8 Mai va avea loc concursul anual al elevilor tuturor şcoalelor secundare din ţară la „ Tinerimea Română11 din Bucureşti. In acest scop şi anul acesta s’a acordat 75 la sută reducere de cf.r. atât pentru elevii concurenţi cât şi pentru însoţitori. 11 REVĂRSAREA BAHLUIULUI. Inundaţiile din judeţ şi oraş. Podul Iloaei inundat.—De eri dimineaţă apele Bahluiului şi ale Bahlueţului au început să vie mari. In tot cursul zilei apele au crescut, iar spre seară au început să reverse, inundând complect partea de jos a târguşorului. Au fost inundate 150 de case, cauzând pagube de peste 100.000 Iei. Intre altele au fost inundate complect fabrica și depozitele de lemne Wougt, moara Vlasto, casele locuitorilor Gh. Olaeru, M. Leiba, I. Apostol, Elena Apostol, D. Bucarea etc. O bună parte a târguşorului este compect sub apă. Străzile şi casele sunt complect inundate Gara de asemenea este în întregime inundată, ca şi calea ferată, aşa că circulaţia trenurilor atât eri cât şi astăzi a fost imposibilă. Până acum n’a fost nici un accident de persoane. In părţile inundate circulaţia se face cu luntrile. In Târgul Frumos toată partea oraşului dinspre calea ferată e complect sub apă. Mai mult de 100 de case sunt inundate. Deasemenea şi satul Cristeşti a fost inundat de apele Bahluiului. Mai multe stâne de oi ce se aflau pe uscat au fost înecate. Pagubele sunt mari. Autorităţile au luat toate măsurile pentru salvarea locuitorilor şi a avutului lor. S’au luat de asemenea toate măsurile pentru a se da sinistraţilor adăpost şi hrană. Un mare număr de locuitori au rămas pe drumuri, li s-au distrus locuinţele şi întreg avutul. Din cauza acestor inundaţii comunicaţia pe liniile ferate Iaşi-Paşcani, Iaşi- Dorohoi şi Iaşi-Hârlău au fost întrerupte. ♦ In ultimul moment aflăm că apele au început să se retragă, din această cauză să speră că până astăseară comunicaţia va fi restabilită"* In ceia ce priveşte oraşul nostru din fericire a scăpat de inundaţii. Totuşi din cauza creşterei enorma a Bahluiului, care în ultimile 24 ore a crescut cu peste un metru şi a cărei tendinţă e tot de creştere si au luat mari măsuri de precauţiune. Astă diminieaţă dl. C. Toma, ajutor de primar a fost în părţile joase ale oraşului, unde a dispus luarea măsurilor de salvare, întrucât Bahluiul e revărsat şi în apropierea oraşului, totuşi nepătrunzând încă în raza lui. Din fericire până acum nu s’a înregistrat nici un accident de persoane. 18 Conform unei dispoziţii a ministerului de interne, numai aceia care vor avea certificate eliberate de prefecţii respectivi vor putea vinde vite cornute şi cai mici şi numai numărul de vite trecut în acele certificate, Ministerul de domenii a stabilit definitiv tabloul preţurilor maxime ale conservelor de peşte, atât pentru vânzările cu ridicata cât şi în detaliu. Aceste preţuri vor fi puse în aplicare la revizuirea lunară a tarifului maximal. „ La şcoala normală de învăţători „Vasile Lupu“ din Iași sunt vacante 12 ore de desemn și caligrafie.