Mişcarea, octombrie 1916 (Anul 8, nr. 221-246)

1916-10-02 / nr. 222

ANUL VIII No. 222 AB O N A M ENTE in pri vm ass * . s® liiRta8S9te|Kia8a». 4® ,, Passtra jKnotl |t înrftlftiorS vanii m Smm rauuewci «fe SQ®/# EIDHCTIA si ftDIVUNISIlEl USI, PIAȚA TJHIRSI, No. tis locului eiutmltîi Naţional-Lll GEîl *?« a f raj f« in DUMINICĂ 2 Octombrie 1916 TELEFO» So, m ANUNGIURI COMERCIALI LI»Ia f* pfsyjaa li . . 1 E«fe Utila t* pagina iii , 30 h, Urî* jf?®p*i§i3i® IV . . 40 b. swb 4tr*c|iun#* unul comitat îsstriuit de «lubul n*tional-lib»r»l Un mimir.5 BAN! Eri s’a stins din viaţă Nicolae Filipescu şeful partidului conservator. Este o pierdere imensă pentru partidul conservator, este o pierdere simţită pentru viaţa politică a ţărei, pe care Nicu Filipescu o lumina cu agerimea minţei lui şi o înviora cu entuziasmul unui suflet care a vibrat întotdeauna sub fiorul celui mai nepotolit simţimânt patriotic. Nicu Filipescu a fost o personalitate viguroasă, un temperament combativ şi un suflet românesc. In viaţa partidului conservator, Nicu Filipescu a avut un ascendent hotărâtor şi multe dindestinele acestui partid au fost cârmuite de energia neînfrântă a lui Nicu Filipescu, vecinie dornic de o organizaţie mai puternică, de un avânt mai înflăcărat şi de o directivă mai sănătoasă pentru partidul pe care l-a servit şi l’a înălţat cu superioarele lui însuşiri. Trupul lui Nicolae Filipescu a fost mai slab de cât sufletul lui mare. El s’a stins în plenititudinea bărbăţiei, când partidul conservator şi ţara aveau dreptul sa se bucure încă multă vreme de sprijinul şi serviciile lui. S’a stâns în ceasul cel mai mare din viaţa neamului nostru. Moartea i-a închis pleoapele înainte ca ochii lui fulgerători de energie şi de patriotism să fi văzut întruparea visului României Mân. A murit cu sufletul înălţat de cea mai sfântă speranţă a neamului, dar cu durerea de a nu fi văzut-o realizată. Din înălţimile albastre unde a zburat, sufletul lui Nicu Filipescu va veghea şi va tresări în clipa sfântă a României Mari înfăptuite. In vârtejul luptelor şi al jertfelor ţara îşi plânge pe unul dintre cei mai buni fii ai ei, stâns înainte de vreme, stâns atunci când viaţa lui îi era mai necesară, numeroase vas© aparţinând statelor neutre şi în special Af măricei, având pe bord căli. -■tor civili, au fost torpilate de Icalia piraţii nemţi. 1 Nebunia teutonă a ajuns la paroxism şi fără îndoială ci întreaga lume civilizată se va riidica ca un singur om, pentru a i pedepsi pe aceşti tâlhari aşacum s® cuvine. 1 Poporul german prin bar; ■ baba cSesSanţuitâ, și-a semnat singur actul de deces. Acest neam blestemat de criminali, va fi exterminat 1 din mijlocul Europei civili.. .iate și de numele lui va pomeni istoria ca de Hunii fil Tatarii de odinioară. Barbaria teutona barbarie şi criminalitatea te® uteul au luat o înfăţişare car® pun© In umbră pa assela a Hunilor şi Tătarilor d© odinioară. asa zisul ggoniu german ssa dovedit a fi o latură a suflatului criminal al acestui popor. II n’a fost utilizat decât în inventarea mijloacelor infernal© pentru a distruge ceva ca omenirea cu adevărat civilizată a creat. Priviţi la mijloacele lor d© luptă. Au început prin a calea tratatele şi convenţiile Internationale. Intrând în luptă, ei au uzat de mijloace dintre acele pe care războiul modern nu le cunoşte, iar convenţiile Internationale nu le fagăduie. Primul debut prin care şi-au manifestat odioasa lor criminalitate a fost întrebuinţarea salurilor asfixiante. Apoi piraterie pe apă şi banditism în aer şi pe pământ. Au bombardat fără milă şi fără cruţare oraşele deschise, omorând suflete nevinovate. Submarinele lor spintecând mările, au distrus tot ce întâlneau în cale, fără să ţină socoteală dacă vesuiî sau pasagerii de paşi, aparţineau sau nu unui stat cu car® sa războieşte. În această privinţă este tipic şi unic în felul lui faptul pe care-l relevează astăzi ziareia, cu blocarea coastelor american© de cifră submarinele germane. PAREZI ŞI RflPTE Romanul lui Alexandru şi al lui Napoleon ...Aşa am putea denumi opera istoricoliterară a lui Tolstoi „Război şi Pace“ despre care am început a vorbi în cro- ■ nica noastră de ieri. Aceasă operă a fost ‘ scrisă după un plan conceput de mai înainte sau dintr’o inspiraţie neaşteptată ? Cercetând „Memoriile“ lui Tolstoi vom vedea că înainte de a începe lucrarea ■ romanului „Război şi Pace“ Tolstoi lucra la romanul „Decabriştii“. ___ Tolstoi voia să descrie pe decabrişti şi cînd terminase primele trei capitole el se opri pentru a începe să lucreze la geniala operă care ne interesează aici. Epoca războiului napoleonian pusese pe gânduri pe marele scriitor. Analiza’ istorică și psichologică a acestor eveni-; tineri te conduseseră pe 1 oIstoF pe un domeniu filosofic propriu și întreaga-î operă ■ apare ca o ilustrare a acestui sistem de cugetare. Pentru desăvârşirea acestei opere Tolstoi s’a folosit de evenimentele istorice şi de împrejurările sale familiare pe de-o parte, iar pe de altă parte de originala sa relaţiune cu viaţa şi cu spiritul poporului rus. In „Memoriile” lui Tolstoi găsim următoarea însemnare scrisă de ei la 19 Martie 1865, după ce terminase prima parte din „Război şi Pace“ : — „Am cetit şi recetit istoria lui Na- poleon şi a lui Alexandru, şi am fost cuprins de o plăcere năvalnică : conştiinţa de a săvârşi ceva măreţ. M’a cuprins ideia să scriu istorii psichologice : romanul lui Alexandru şi al lui Napoleon“, Tolstoi a adunat un material istoric bogat de care s’a servit în alcătuirea ca- pitolelor din „Război şi Pace“.Multe din locurile în care s’au dat luptele au fost vizitate şi cercetate de dânsul. Numai ast-fel opera sa a putut deveni o operă de valoare istorică, in deosebi lupta de la Borodino a fost descrisă după cerce- tări minuţioase şi după informaţiuni şi impresii personale. „Război şi Pace“ a apărut mai întâi în „Curierul Rus“ în Ianuarie 1865, iar la 1866 a apărut în volum, sub titlul „Anul 1805*. Imediat după apariţie au început să scrie critici istorice şi literare: W. Botkin, A. Fet, I. Turghenef, Almnertkof, Bogoslawski, Solgunof, Sirachof, Zelinski, Pisaref ş a. Unul dintre aceşti critici, Owsiano Kulitowski, care a studiat opera lui Tolstoi din punctul de vedere al Istoriei, a demonstrat că această operă instituie „Iliada şi Odiseia“ poporului rus. Printre criticii romanului „Război şi Pace“ găsim şi generali ruşi. Astfel generalul A. S. Noroi a scris un studiu polemic întitulat: „Război şi Pace“ dinpunctul de vedere istoric şi după amintirile contemporanilor“ iar generalul Dragomirof un alt studiu întitulat „Război şi Pace din punctul de vedere al soldatului“. In acest studiu generalul Dragomirof spune: — „Romanul lui Tolstoi este de mai multe ori interesant pentru soldat, mai întăi prin descrierea soldatului şi a vieţii sale, şi în urmă prin încercarea de atrage unele concluzii teoretice asupra " războiului. Multe pasagii pot fi utilizatei pentru un manual de război". Cei mai mulţi dintre criticii cari au judecat opera din punctul de vedere os ?tăşesc, susţin că istoricii se pot folosi ’ mult de geniala operă a lui Tolstoi, despre care vom mai vorbi. PENEŞ - POTE In Iaşi noul ordin militar „Mihai Viteazul“ infiinţat de curând de către Al S. Regele pentru fapte de vitejie pe câmpul de luptă a fost conferit d-lui colonel Ernest Broşteanu, căruia ieşenii i-au manifestat toată dragostea şi admiraţiunea pentru gestul eroic de la 3 Septembrie. Printre artiştii bucureşteni aflaţi în oraşul nostru se află şi „nenea”lanca Brezeanu. Pe scena noastră artistul Brezeanu a jucat în „Mort fără lumânare“ în „Doctorul fără voleu şi dacă nu ne înşală memoria şi în „Avarul". Cea mai recentă din frumoasele creaţiuni ale d-lui. Brezeanu este Sbilţ din „Patima Roşie“ piesa d-lui M Sorbul care s'ar putea luca şi la Iaşi, fireşte cu concursul d-lui Brezeanu. * „Doina Vitejilor“. Apreciatul virtuo* Em. Michail, profesor la Conservatorul de muzică, a luat frumoasa iniţiativă de a forma o societate de artişti care să cutreere spitalele de râniţi din Moldova, cântând diferite melodii naţionale. Iniţiativa lui Michail este cu atât mai lăudabilă cu cât ea corespunde actualităţii. Ascultând muzica naţională răniţii noştri nu vor avea numai un moment distractiv, dar vor putea cunoaşte dragostea și admirația cu care ii înconjurăm. ■--------------------------------------------- elista nmmil — Colportorii ,cte știri — Snființăsn aceasta rubrică destinată colportorilord© știri a»larmanta şi in magra vor Ts sgra vor n trecuţi toți, acei cari răspîndetsc știri nassilf© a aiarnsa publicul. Ori-cin© ar fi ei, dars ori-c© clasă socială, domni sau doamne, colportorii efe ştiri vor fi trecute zilnic în această rubrică, pentru ca lumea să ştie de cine să se ferească şi pentru ca autorităţile să şti© împotriva cui să aplice măsurile impus© de starea de război. SCRISOIII DIN BUCUR Cu toată ameninţarea neputinsio*să dia fie-se zi a aeroplanelor „Kulturei* ge rmane, Bucureştiul îşi urmează «alea de muncă, de durere şi d* vi#... Viaţa lui fcumultuafli iţi fae» impresia «ă aativitatea e«onomi«ă şi industriali continuă «u ac eiaşi intensitat« ta şi înaintea războiului; comerţul îşi urmetzi «ursul său regulat, iar uzinele sunt în plină activitate Tot astfel, viaţa tumultoasă a Bucureştiului de acum, îţi dă impresia aceleiaşi seriosităţi şi aceleiaşi veselii ca şi înainte. Pe feţele trecătorilor vezi aceiaşi îngândurare, resultatul conştiinţei seriosităţei luptei pentru viaţă; vezi ateiaşi expresiune a veseliei nevinovate, sau perversă, a acelora «ari nu ştiu mn*â •« s viaţa sau vor să o poarte cu toate plăcerile şi durerile ei. Astfel, Bucureştiul îşi urmeaza, după toate aparenţele... viaţa sa obicinuită de muncă, de durere şi de vis. Dar, războiul nostru a produs o schimbare şi în sufletul populaţiunei Sucureştiului. Preocuparea de căpetenia a comercismţilor şi mai ales a diverşilor industriaşi nu raaie atât satisfaceri,anevoilor generale ale locuitorilor, si munca fără preget pentru satisfacerea nevoilor multiple ale armatei. Munca neîntreruptă a usinelor, a miilor de lucrători de prin fabrici, — ţ«se neînsetat zi *n zi, *e*s «u «eas, înto«msi ca vitejd noştri soldaţi pe câmpurile de lupta, la pânza de matase aurită a tricolorului nostru victorios. Muncă nobili pe care ori-ce bun român o binecuvintează, muncă nobilă pe care populaţiunea Bucureştilor o respectă, punând în planul întâiu al preocupârilor condumatorilor noştri, pe acelea necesare satrafasarei nevoilor armatei. Dar în întreaga manifestare de acum a publicului bucureştean, cu toată aparenţa de aceiaşi cu cea dinaintea războiului, e totuşi o schimbare. Suflatul Bucureştilor e altul... Impresia zugrăvită pe feţele unora, e inim isvorâtă din conştiinţa sacrificiului de sânge pentru isbândirea în lupta întreprinsă pentru realizarea aspiraţiunilor noastre înlocuite de unitatea rase noastre, de adevărul istoric şi de suferinţele fraţilor noştri. Şi In ceea ce priveşte veselia bucureştenilor e o schimbare. Ei vor redeschierea cinematografelor (ceia ce s’a şi Înfăptuit) şi deschiderea teatrelor (ceia ce nu este însă fapt. Dar vor aceasta, spre a vedea representate pe pânza cinematografică episoade din războiul pe «ara aliaţii noştri îl duc în contra „savantei* sălbătăcii germane, vor să vază desfăşurarea faptelor eroice din trecutul istoriei Franţei şi a celorlalţi aliaţi, vor, în sfârşit, să răsune la scena teatrului nostru naţional, muzicalitatea Viersului românesc, odată cu povestea din „Fântâna Blandaziei“ din „Ovidiu“, din „Despot Vodă“, din dramele istorice ale lui Oslavrancea şi din „ Vlaicu Vodă". Bucureştanii vor avea teatrul patriotic In curând, căci în curând va fi terminată reparaţiunea „Teatrului Naţional*, dorinţa, aceasta va fi satisfăcută. Iar până atunci, patriotismul bucureştenilor se deviată la rederea pânzei da cinematograf. Publicul e şi aşa mulţumit, daar s înt -mulţumite şi cinematagrafele, mai ales acelea a căror clădire din beto* armat, dă posibilitate „strigătorilor“ Îmbrăcaţi în haine colorate, să strige trecătorilor: (de pildă) „intraţi aci, domnilor, tablourile c ele mai noi, bun adăpost Mitra aeroplanelor*... Iberis INFOrMATlUNE & Da para sa la 10 Octombria 1916 urmaaia a fă dsfl eiasupMși foii militiarii depa rasa acestui cerc, fia combantanti, auxiliari sau dispensați, din «©stflgenîaBe m 1892S 1893, 1194,1895 1896, și 1897, «are n-au făcut nici un serviciu de gardă da la decretarea mobilixărei piuă acuma, se pune în vedere tuturor ceior visaţi mai sus, să se prezinte la cercul de recrutare. In dimineaţa acelei zile, nu mai admite nici o întârziere. Printre ofiţerii răniţi ca A. se află în localitate mai sunt d-nii locotenenţi V. I. Constantinescu şi I. lonescu din regimentul 53 infanterie, batalionul al patrulea. ■ De asemenea se mai află în convalescenţă şi d-nii sublocotenenţi Cădere şi Colin din reg. 53 şi d. sublocot. Simionescu din regimentul 13 infanterie. Urăm bravilor ofiţeri grabnică însănătoşire. Zaharul comandat de Primărie va sosi in localitate Joi 6 Octombrie. Distribuirea lui se va face de Luni 10 Octombrie la depozitele comunale. Veri au sosit în localitate prin Ungheni Dl Colonel Mircescu, ataşatul militar la Berlin, precum şi membrii comisiunei noastre de export cari se aflau în Germania. ~ Prefectura de judeţ a fost înştiinţată că s’a luat dispoziţia de a se împărţi în mod gratuit vite la familiile mobilizaţilor, ale căror vite au fost rechiziţionate. In acest scop vor sosi chiar vitele a- cestea un mare transport, care vor fi distribuite în jud. laţi, pe plăţi, după tablourile alcătuite de Prefectura de Judeţ. Totodată s’a cerut Primăriei Coma-jd ei Iaşi de a-i pune la dispoziţie locul iarmarocului de la Abator pentru 3—4 zile spre a li adăposti până ce vor fi distribuite soţiilor celor mobilizaţi. Vezi la ora 10 jum. dim. a încetat subit din viaţă la Baia Comunală d-na Calipso Grecinski, soacra d-lui I. Simionescu secretar general al Ministerului de Culte. Dl Dr. I. Nimereanu chemat în grabă n’a constatat de cât moartea. S’a cerut autorizaţia parchetului pentru înmormântare. Condolenţele noastre familiei.*• Casa Rurală a luat dispoziţia de a ne păsut familiile mobilizaţilor, cari sunt în imposibilitate de a plăti la timp arenzile, permiţâttdu-le de a ridica recolta de pe câmp, rămânând ca arenzile să fie achitate pe măsură ce familiile vor avea putinţă. — Comisiunea de Import va pune în vlnzare peste cîteva zile alte cîteva vagoane cu mărfuri surprinse In tranzit prin ţara noastră. Mărfurile In chestiune sunt: stofe şi lingerie. Conulatul Imperial al Rusiei din Iaşi aduce la cunoştinţa celor mteresinţi, cu conform deciziv&el comilet de Miniştri, aprobată prin iymitul Dtcret Imperial din 13 Mai «r. c. t*m com- Uluit *n »omitee spezial ptnhru stabilirea dăunai or suferite m ocaeia războiului, â* către supuşii ruși, «tflaB i*stărUte cu care Rusia se află in război. To* *6 lamurirde nem sarss pol obţinea in canceW.ria amsiui Comsulat între orele 10—12 a. m. © Dl. avocat Octav Velciu a fost numit sechestru judiciar al fabricei de piele şi al casei Moritz Ghelber din localitate. ~ S’a luat dispoziţia, ca de îndată ce se va aranja cu suplinirile catedrelor vacante a celor mob Uzaţi, că se stabilească şi lista de cărți, pentru ca «lefii să înceapă a se prepara char înainte de deschiderea cursurilor. •ff M?m*ter'ul de Instrucție a acordat un concediu de un an învățătoarei Elena Ștefănescu de la școala din comuna Belcești, pentru sentinuarea de studii. Supiimoars a fost numită d-n a Elena Marsu. 44 Ministerul a revocat detaşarea învăţătorului I. Coelinessu din postul de secrenr al şcoalei normale „Vasile Lupu* din bercliists, urmând ca pe ziua de 1 Octombrie să treacă la postul său. Ate şcoala superioară comercială din localitate sunt vacante pentru noul an şcolar un număr de şase bursa a câte 40 lei lunar. Bursele vor fi acordate prin concurs la elevii săraci. „ Ministerul de războiu ,direcţia şcolelor militare, aduce la cunoştinţă că elevii, admişi în anul 1 al şcolilor militare pregătitoare de ofieţeri activi, se vor prezenta la şcolile respective, în ziua de 9 Octombrie dimineaţa. Direcţia C. F. R. face cunoscut următoarele : Transporturile de mărfuri care la data de 27 August 1916, când s'a decretat mobilizarea, se găseau neexpediate în staţiunii* d* predare precum şi transporturile care au fost descărcate prin diferite staţiuni intermediare, se vor scuti la taxele tarifare de magazinaj 80 zile socotite de la data punerii la dispoziţia predătorilor. De asemenea mărfurile sosite la destinaţie în timpul de la 20 până 1* 27 August inclusiv şi care va şi «visarea», au fost ridicate în primele 6 zile după intrarea lor la megizinaj vor fi scutite «* plata nwgrezinsjului tot S@flezii* socotite de la flata avizării. 4- Serviciul tehnic al judeţului a luat diiji*»ţi» de a se repara podurile şi şoselele, care l«*gă comunele Pod Iloaea cu Popeşti şi Liţeaai cu Cucuteni.4- Pentru aducerea vitelor, ce se vor distribui familiilor mobilizaţilor din Jud. Iaşi şi care acum se află la Ţândâreni (Jud Ialomiţa) a plecat o delegaţie compuisă din primarul Comunei Cucuteni, Gh. Bădărău, însoţit de un număr de 50 locuitori. Vitele se s® vor distribui sunt de tot soiul ca: Vaci, oi, căpre etc. • Căpitanul Carp, fiul D-lui P. P. Carp, care a fost rânit pe câmpul de luptă şi decorat, a încetat din viaţă. Rămăşiţele pământeşti au fost transportat la Ţibaneşti unde va avea loc înmormântarea.