Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)

1917-10-03 / nr. 224

i í * ■H Jk ANUL XI No 224 un numarI 10 Redacţia şi administrapa 1 IAŞI—Piaţa Unirea No. A B­AH! Ut fosaiul xm­bnhd MaHana&l&ehd­ ztm nmio .coli di a fi KSÄsÄ-wjääs®f®s8ä i saciinn *»fÂTî**r­o* eaiatqoiq« m s­’îsbsi ac Pe frontul occidsntd! gcrma^Leu încercat acstiut!Ho»?!!»ivtea!eare cosiră peaflidiat %Pft%a6Sb­­tat. Bid mb. rezultai aprtciaf cît.,n, . ®‘ Vreasea rea a ..... ... Germanii cs;itifr:sâr.pun»istăofiai^ ^dWres«l»igQlf -Ri^tt^Cu îo?te navale mtiif» bupttfeare-'aii lsl»litif?s^ins-®*ilz^aen.ao9fdeiba(?caA!s­asTa§e­­lahte, îa nordul'Iftsu^i'^eâei^'sî .lati’te »Mf altfifddâ ?|stiiff; Diga - A ^^FiSi «iirîîb'V*&nw2 STSi Comunicatul rus anunță că le’&u luat toate mâsu­rîle posibile pm frsi- a da înapoi pe năvălitori.* b «Uorimilnn­ ..lATWaiao «.‘UTHOSM Bateriile rusești au scufundat'patra torpi­oare gemane ia fosul* ^TTTTotacoiTse tST instante f i «! it si Iac# îmmnî«mtîfî 1 ^ STM* !Ll* 1?*'TMme*Ut. Oes«! si ua altul a fost împotmolit., Pe frontul ptuloi in Germania leie trecute sfrdlitata miritinhcă ga mnapc#^oft căf«S ^gffpicâ'W * CiUÎ Jî- iheaea wieâ mai desăvârșită comunitate de jddjpm-|fi ^r®Vító& a^asfe^ J JjtÎffj Qlfi |rCS5 lilSă nește între rui german., #Mm* Pe dfe! altá%áíttérém^f)feá!e«aaMf#ufi 3 GuVéEuúl |irOrizor rus consideră proi Ce comunitate^e fdei feenenea conilict­~farr~^?sbee ? Cine d­aanajjtunfea republicei ca un aotpttfdel Cî’rli ^dă doza de naivitate permițând o clatitiy, p^pceta/repuh^icei WVTM .n‘: *4&h ttjukei 1»^ cală! șl victime ?^ i (fulminant, ftntru , ca anoi să recadă, ,lp«aerdeSloaerâ?ai pSlfii ta ««* r* gan ca vuet ginlttrnr pe‘--i^trir-Tra*Hnai • vieoarea ei initiala ^ v SS » ffulnar. . . | nr_ asta-rii- Ma»aT:lnnriHl!7irtr : o ^ 1 ",sv , A * ,Eâte'-8 lege'-flfeasc^ î”as - dl m Sfn ri ter ............Jî Or, astă-d^ltdMif popalall Ir Amplii st Telegramele din afară ne vestesc pro- Europei și Americei^stpsbatt5 Ecouri despre revolte în armata ger­mană au ajuns de mai mijite,p­ost până la aci în decursul aceitui Tisbo^sjiatoafl. grija ce a avut-o oficialitatea germană de a opri în drum aceste veşti și de a înăbuşi revoltele cu singurul mijloc con­vingător de care dispun, focul, ucigător de mitraliere, cu care au astupat pe ve-­­sa d­e glasurile de protestare ale celor egri*:* s'au ridicat în potriva miUtafiemului sian, ihşiâăud «a aMidom Aceiaş procedeu Ta întrebuinţat) jan­­darmul prusac în interiorul Germaniei, spre a astâmpăra ţipetele sfâşietoare de durere ale populaţiei din. oraşe..şi-*aiet âtaiîd când ea, înfometată, desnădăjdu­­­ită, sdrenţuită şi puc capăt groaznicei tragedii ce a re­vărsat o asupra Germaniei şi a lentei marele spadasin, Wilhelm al I­-Iea. niMufci» «■ colore ca acele ţipete sfâşietoare să ajungă pâ­­nă dincolo de hotarele Germaniu­i, şi bă'­ă-L-trâni, femei, copii au plătit cu sângele lor curajul ce l'au avut de a ridica tân­guiri în potriva celor ce ’i-au adus la mizerie şi zdrenţe. Ceea ce„a îngădui lui Michzeu­s,­ sfetnicul oase, la vederea spectrului înfiorător ce siroae de sânge t­riaE dată acel torent, se va întoarce în , potriva .lui, și rin Cursul său vertiginal-va târâ/pe de­­mealul stăpânilor ai Germaniei și Întreaga ‘ ' ' irl Wt£«gE Tis‘ '''U Tragicul dt^tfB)îa­r GeiroaniebtlB’EBa- jiu voi pi riaîiste își țpal­â tets­e^i-itn-4pmipa jjftt tematica umbră,uriașul cer teste* 1 gel at - silueta: j s«hetetjea mipatqrt ră^jește, frrssik A99feri*riP90 tat se le Căci numai îdBfcțdl tffd­'lDofluzie: întreg este* cele două lum­i, cari se războies decSebbrea'^ dintW _ trețdtut: mediA. v. ‘‘t viffernUAtfcit ImUatnl ^al literiatei t»-i |L beS^aC^istorie^sse-^WtAfilctP^M-1- drntt '.ttfnMMâHl»««, «ârfitlftO ASUâ rea să stea în potrivă stăpânire! mărilor de către aliați, au luat drurtinl pribegiei și rn­voltei, echipagiile lor scminârid fffc , grumazii lor jugul disciplinei de fer şi aruncând peste bord pe comătsdârâțile fer. Şi de astă dată sângele a curs divoae, * căci omul roşu a voit iarăşi să înfronezes întinderea primejdiei ce o întrezăreşte în zorile zilei dr malfféT reVORa­ oprellor sale de pe uscat şi pe duAAtă Sute şi mii de‘­ marinari gferdianî au căzut pradă urgiei Kaizeruluf, orbit dn­ patima răsbunărel în contra celor^e s’au ■ pus deacurmezișul drumului său bătă­torit cu sânge și cri­mă.----— Și crede tl că n . putuț -să astâmpere' cu asta furtuna ce tb-ș tiiBibpE4fepetifev dată surd în straturile adânci ale impe­riului său?­­ * * Nu. Semânța rebeliune! e semănată, și ea va încolți mai strașnică mâine, ca să cuprindă toate straturile populare din­ Germania, toate categoriile armatelor Kaizerul­! de uscat și apă, pănâ când acesta se va găsi izolat printre cele câ­­te­va slugi ce ’i-au mai rămas credin­cioase, și care nu se știe dacă Ij, von­­urma până în sfârșit Ui aveotfcg si de-' mentă. ja MtTMi u Semnalul cel d’intăi al revoluției ger­mane a foat dat; du­pâ el va urma*cata-' ÂTÂîg. nvitru' siene,, ca din dărâmâiur*leg­ei ; sâi răsar# primele manifestări de viața liberă își civilizată pentru Germania și poporul elj Stăpânit de deținul unei nebunii fuii­­ț ăf tievf examinare comandamentului suprem al paliincioasa pofta de:­r¥feiéé. Paftîdâ'qmf armatei, este iegală,»*»il%«ii«sieîfepiâ|î până Rift ,. Sfârșit, până in clipa din ur^ă bm it^i.J ttftNMtețkBiei^ afacereai bokkevita ilor:'caprinii;e'î.iO. tomuri. , Substitutul', de prff^i^,:Rc^minfiki a Ipceput redact^ , ^ff#8j»rea[i»!fli«rse și grele ; pot să și încordeze puterile bar­barii—fără sensul epic al cuvântului rea actului de acuzare, pot, în naândria lor nesăbuită,' măcelarii, ® ; • * ' să jertfească turme ! Peste turme de oameni,—de învins vor fi învinşi, O lege fatală îi atrage spre pantă, în jbs, îi duce. sfii? jprâpasrie., In fufjetul Ier nici o credinţă care să mântue. Spe­ranţa lor a fost Să transmute pe neaş­teptate mângăerea.,fp,p.ivim­ la ipir, ci să"amețească dușmanul înainte de a se fi gândit la luptă... Dar pumnul a alune­cat peste ,fruntea curată mândră fără ca lovitura să h izbit,V ^; V'. Și ziuă victoriei le va ffe^ea papá "și ^tră'ucirea pură a înfrângerilfir glorioase... jzzw&Mmzz ea mai urâtfe^gptsi $«S» Qm mai za­arniC^ i Cine^^dá^b^tiEtfe? p­ ăatV I soi lava a V iaojst» stiu tfjBOJi •VaUmUb îfăilhsl^l .Sil 4*•==1 ÎPp!s­b I­uliu 2011feiPÎTg| Ziarul'. ^Bpcerita Vremea* comunică că Rusia a fosit 'misiunea americană de t ietaife în'frtfiltta căreia se âîlă1 ixera-i­torul; 'cartaiVivr'E' „Panama“ d-1 Stîyen­s, ® care avea lnSărrâftarea să mărească ca-* Îcă icărfor ferate din Siberia, Am?** unda aduce milioane de puduri materiale, deci'era'fle m.teije# sä vie mai repede. Mistt­hea ei"a term­inat planul prin care sei va înbunătăți calea ferată siberiana. Afară', tî* aceasta s’au comandat tn A­­merie»,-^?!»-- locomotive și 18900 va. pentru facerea ^^reparaț­ea ^ de |i; locomotive. e vagoane COJSFERrNȚA DEL­A PARIS La Paris urmează să se ție o cbdîe­­¥intă, ia care urmează să participe repre. lentanți din toate sta­tele idiote. , ^usia vraeazMl^Sfespal­lp»&I resceaco ministrul de externe. De ase-" 'ăienea este f&dna §k d-LTa^r releii în calMe­le d de­mocrației ruse și al pariasitițUilui preli­­ffminar. " Ziarul ,fRuapaia ygie^“ comunică că geheralul Alexeiev va rr­erge în calitate de reprezentant militar al Rusiei. 1) ECLARAȚI­ILE ()R­URALULUI ALEXHIV ! Ziarul „Kievska K­isl“ spune că ge­­neralul Alexiev, care a sosit la Marele Cartier General pentru a se consfătui cu î.miniştriir d­in legătură rcu eventuala­ de­legare a lui Ia conferinţa de la Paris, avea­men­­­sfârş­it victorios. Dacă noi nu n­e vom concentra toate forţele, atunci soarta noastră va fi de regretat. Vederile mele sânt cunoscute guvernului şir vreau [jM văd acum, dacă pot să mă prezint îh calitate de reprezentănt­ în cercul Aliaţilor. r Sir ri­u COÎNGRESUL BELORUŞILRO A. luat sfârşit congresul Ruşilor-Albi. S’a discutat chestiunea alegerei în Con­stituante S’a.hafărd să is^ts in blotum socia iştii revoluţionari. S'a ixat 10 can­didaţi în frunte preşedintele congrestiiei Ţincovici. Se va mai ţine un congres al Beloruşi’­or la începutul lui Noem­vrie. i K , I I8BCSAI A ŢI R E A TrANSPORTURILda Guvernul provizor în ultimele şedinţe a «fcstifpih?? milioane y329 caii- rub­e •ptmtru măsurile de îmbunătăţire a tr­an pe de a se rmea să pârii csea« vor vor » destinat 10 milioane ruble pentru nevoile căilor ferate de stat pentru materiale ce vor sosi din America, aproape 150 lo­comotive.­­ - . ALEGERILE LA CONSTITUANTA Pantr­u alegerile de la constituanta ma­ximalistei au fixat de pe acum la gu­bernia Petri­gcadUlui candidaţi, intre ait-l pe Lenin, Zuroviev, Troţchi, Kimenevp I^USOdlWOÎĂLS'i jlS iife^VOb stgn ; lai CAZACII ȘI ALEGERILE s Directoratul trupelor cazace de la Don a trimes guvernului cerere,­­ prin care­ cer să fie amînate alegerile după două luni. , cyj )•.../ si(0: UN GIMNAZIU CU LIMBA EVREEASCA In Rusia. Dacă duc acest lucrt­. atunci să Mteargă alții, el v.t refuza. „Dacă a­­colo se va recunoaş'-' slăbireiunea noas- Din in.i.ativă privată Ia Kle?v se des­­l­ă-rtcpivinuă gffWSalgl. Alejceev-^atuaci • ~ -Î e arenii războiului european vor apare aponAil. *­­!“ 'l' , 1 " 1 Bine^ințeles ^ă^eî vBr*4, pretinde com­pensații—și după cât se pare pe soco­teala noastră. Este posibil ca să pre­tindă țara Usufi. De­o­are­ce răsboiul SPIONI ri ERMANI j ,,, | ?Pr81 ^vSe comunică că ancheta preliminară a dat lămuriri depline despre activitatea de spionaj la folosul germanlojt a ma­­ximalistului Ganețk­i și a lui Pusten­bferg. K­ot - Q -dtb M­ufibiful I­os rt . iv| Marţi 3 Octombria till'2 RH toM im blam­,«« «I sil**»»* ?T si mhóQ H «»âwrtswfob pi rpâtrucțîa In afacerea Rornilor se află la posesiunea mai multor scrisori pe care­ acesta i le a adresat la diferite per­u i nu s’a fort In contra lui P mulat nici o acujfijftgiJ I IMIIJI §g âJi- PiritepopsoriVi fftil­iatAcerat euil.:fe£.area % s,)țata lui*ssu jAV» Qv^dRrpi^ bolnav. Vr i\ uriVjvdA i*fkA i''". v.­ c| tț« De­și iubită de țărani prințul­­Viazerski a fost ucis de ei Intr’o răscoală pornită Tamborului, Agitatorii au afatabpri țăr ' î§ s|opiItt®éiaK|«iBe eWpanir^^e­proprietatea prințului, an\ .awtjuvri­q, arată că ideea de a se ține c evimifomm apei in care o consciia KftlllC­uvineță n’a î srilif«aiio * dfi«* ©uriceiBfc^u».Te­ «egulMHic«Binast»a călătorilor raSn^eBrogratLoiatni.o firdkigs ~ „ . , „r, , . -jMijaeOMelidibMteitme j»atlaboi»ba*je«te nliâosa^» ftĂbâtÂjrielsETabolrihalasaă în regula axent priift'cc&re ae cQatroleaza so«; făatireaÎ)i!W)al^fQepri¥0iiO£P7 severfsirijar*al«oritofcin scapriala Hns^ ^eea HaN­erf^3frj^15ffe§l9,fe|rJ^aAj cttiăe^*l(riu«»i pebhrzaiaia ei ,autoriti .isiteU s.(iiîq m zațiuni speciale eliberdtiU de o guverrnttte I rul Retrogradului. de Un. comitet special se va forma,pentru a judeca pe genera­­l KornilQW. Comi­tetul va fi alcâtuit din magistraţi, şi de­­legaţi ai tbine­urilor, ai comitetelor de pe­­front şi ai baroului din Petrograd. Preşedintele comisiunei de anchetă va fi ales într’o persoană care ,se bucură lllTC|eOTel 4VQCoMto!Je«9|| iiîgț Cățitariul /Pavlovț'',merio­ rri tulrii lexecutiv de pe^ flontul sfid asâ,ora intreaga1 lume/'ei fi a îuaatorul­ public al tibunaluluri grih- cu. “ tar-revolu|ion^r, care v^ j^Tecs. pe ge-1 printzulriii ye­­asul Sbîsî! j5 4 i& __H in cele,doua. aru:ola.inti;ulate ral atentatului de la Sersj­ vo*. im 'mB­­tat ââpSia făr­ătîletddcrinSeriÎaieAală^nls^ ^faraftA stÂnL­ uriceala/.m.inerabiiăiţţie®uiâ . ne către oficialitatea gcrtp^ăA arm^rpâns^nui,.demepi care m** afruR8£'­.||iy?»WeiW? ^ceapi.'Vyeboi' aftt*,*, .pr^^ipSf. tfti 'm m« ' Tot, după atari. ătf8tărf, c»ri . vor ea mâiae dovada lasupra scuir caas rfijtiUa punderea desiâatui/oi acestui răsboi, m? propunem să dăm Ap, vdeag pcenele p-ca , te­­au josi așa zis, pioalogul isbucoirei ip(. E de prisos să stăruim asupra rolulu^ ce l’a avut îs Germania partidul milita* rismului prusian, adică cenapliil $e :ge­­nerali și nobili diri imidia'ul eatfera­ al Kaizere!ui, în fruntea căruia a stat în vremurile din urmă în primul rând moș. ten^druf froriulurr1’ °* 19 »*« Intreaga ciinducere a statului militar­ul : civil e'srífiarr ri’a' stat( în rrialsele , pees­­tui pârtii militarist, el având rolul‘de a desîega nu numai chesbunele militare și diplomatice, dar ff:céle-^L tare în conducerea atacărilor atatotegeriAv­man. Ibire âcssVpartîd conducător și ma­sele populare geraiane a fost săpată şie-u cinic o prăpastie adâncă, aceste din ur­­mă, fiind ţinute în cea mait absolută neş­tire sde ce ea urzeşte «u­s, precum fSV de toate hotărârile ce se luau in conduce­rea statului, german. Se ştie că însuşi Reiachtagul. Şi o paradă parlamentară şic căci funcponează aşa cum ti se dictează de­­KMizewl .și dei partidqjl,;paialj^. ,U k y Iată de te Aliații nu vor și nu pot bă ^ stea de vorbă, l9,iPftii#l0rests,^ngJj^i*p păeei,,QUcun regim ?cafe,i puoqrttee expresiavlmeit PriSmu^, piusiap .si.^pr^va mâine, după n­ccixa vedea îpdeidpdu i:«c viapjcdri a,Inffeeeao®)pace pripită, ^sqî începe OMeh­tr­ebhiaer«0«epT«en­ f»e âpalftâr r«i tuireftî UriukjaUpi 'AăsbftLs ,«%» .• tragerea imperialismului șijmiilitsriațnH­H­ ,3; chide rin gimnaiiu, în care majoritatea obiectelor de studiu vor); i pi­ed«te în limba evreiască. a'« jlc®?. Ifrusjan se.poate obține p PSCe rieime^ acestei; păci luptă astă’zi ‘ neamurile ci­­vilizate, pe ’câhd pariei' urmărită de, ofi­­cialitatea germană n’are de selp de cât împlinirea intereselor momentale ale Ger-Imanței.g . 8 *If|Q %*** In capul militarismului prusian a stat cinic Kaizerul, care a Urmănt ^jubju,“ g s a dovedit că t4l -fatăiwm.;­*1 a'« «f-»'*'. Franul Kaiteruluî, ori care ăr a întinde dpn­itfațindta­­ gernarHiică peste i */ era cri friuît mai * iacusk *­­ cu mult mai diabolic ek eabpiaisulKros* b Hi/ ceralii de pe acest front, cari se află a- ! Kaiserul a voit să Intiridă iahaig restați. ^ ' ll prett Ritt derinidomitta^aflea econotamă ger.*. a Ev-’"'- ‘V • ■ noi» Imană si a Doi Zemstov­ul din Movebva^i aîes din nou, se compune din 2$ social revoWționaii, 12 social democrați-internaționalișt^v 8, socialiști, trei membri vecin ai Ztwsto­­u tii și patru fără par id. o\c\ks\ t Infe‘Ghricâziâreev'riât^etmr ri#-■ n­ewlutiQnar , centrali cau patriatt estre va fi. Ai\ Vv mairiksi apri aă desîănțire râsboiulij Krim­­b prin izul, mai’ (beribdătorpsle ir mut 4edi pregătireîd militare^ ale Rriski*f del ietro-eS ducer*dí%e*vícieM­­enliisaq crir­igat pnx de o­ hei ani în Franţa, de mărirea flotei dassá gleze, și, dobândind încrederea partidului militarist prusian, putem zice că a tm­­a puşi Kaizeruînt părerile satvlfiiosiei j tocmb­e de o extremă violență. Jdâmât Cei vimți aui::*debilste |pet|giqe%inire 1912 «asi, m 1AU1*Y «»Hsa j4mPSt»i%i ■ dl%q Beri­msi Postd­am*.poye^sâc;) u^ele) der -j falii suggestive asupra rapor|uti,J#r di^ip,3 Wilhelm«al II \W; m nsd său mane,, carii,Pil po­tUjbUuPA» .fifeji rinsr «M devotați Kăi?eral%i^ SmdcS b ele se stabilesc, prih desele acte 4%#t|-rfl grajtie) c« avuio srit,pe .Kreti prinUul 4fl.f^s cești doi ^ni, care a foshbi|ilat st-*MB riătre pariatele M« I“ g9ffBJMP8b cretarul de stat Kuhlmann au sositPicL Ocașel era extrapedinaririei bogat^îm­po-t­u obț­ind steagurile^ te cât mai .«epărtate.4 edentr«l și cele bulgare. Salutarea ambe tatusmlfius«it,T .wucaiurnoM îs uoem. inh mtt ; - — ------------•■«** *-•5351.1 »Rjtstjftwiries dissnnnfts p»W«l stapruirian, isavAnd o^ftibriondttfiatgr [ron printsul, a isbutiLsâAUfslănțue acest isboi cu­^a^eas. iaab“f epdri d£ corn uneltise ^KlOTral^fcefea"cejpbwe a fost n noroc prentre tneMatejl de dadă 'lanul orgelib&riil' Kairerulni­­șt li isbui-A t, în intregina ei dumeav civiliaată n’ar fii jarat ușor fovituriiPce ivsri pirigMeri a| Vom a^ata in numărul Udlaaei:ccntrea ? Minlstpr “dc Caizerului și al Kronfriint JURerefi fir zi u, s’a provocat acest răsboi Wfei Mf^^%^0S|șicece*gu decuLS dir m j I] If îl» iff sAV xvIA .narchi a avut ua caracter neobișnuit de f ribidial. Inuitatea ctrcnírii de triurhi, con­f sMkm onoarea ^Iifpttiitrirâij''.'primarul’ .»tst i» zeatm Impi raturirii i\idap»t­­obâce­­­ul ‘ țării, pâine și sare şițâ Pbriț P aririVân­­:^W;cara ■ spus fcestea^t on salog al mfrSțirei care Ii d­eschide mi A «Ae stare «4 tel un mare bal. i«10 9lf A SS CIN­ VITIVELE •rîalL oa OVÎ5 v. a C­­TELEGRAFICE «fon »• r •­­ iJaad* no DN­ £-8î*

Next