Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)
1917-10-03 / nr. 224
i í * ■H Jk ANUL XI No 224 un numarI 10 Redacţia şi administrapa 1 IAŞI—Piaţa Unirea No. A BAH! Ut fosaiul xmbnhd MaHana&l&ehd ztm nmio .coli di a fi KSÄsÄ-wjääs®f®s8ä i saciinn *»fÂTî**ro* eaiatqoiq« m s’îsbsi ac Pe frontul occidsntd! gcrma^Leu încercat acstiut!Ho»?!!»ivtea!eare cosiră peaflidiat %Pft%a6Sbtat. Bid mb. rezultai aprtciaf cît.,n, . ®‘ Vreasea rea a ..... ... Germanii cs;itifr:sâr.pun»istăofiai^ ^dWres«l»igQlf -Ri^tt^Cu îo?te navale mtiif» bupttfeare-'aii lsl»litif?s^ins-®*ilz^aen.ao9fdeiba(?caA!sasTa§elahte, îa nordul'Iftsu^i'^eâei^'sî .lati’te »Mf altfifddâ ?|stiiff; Diga - A ^^FiSi «iirîîb'V*&nw2 STSi Comunicatul rus anunță că le’&u luat toate mâsurîle posibile pm frsi- a da înapoi pe năvălitori.* b «Uorimilnn ..lATWaiao «.‘UTHOSM Bateriile rusești au scufundat'patra torpioare gemane ia fosul* ^TTTTotacoiTse tST instante f i «! it si Iac# îmmnî«mtîfî 1 ^ STM* !Ll* 1?*'TMme*Ut. Oes«! si ua altul a fost împotmolit., Pe frontul ptuloi in Germania leie trecute sfrdlitata miritinhcă ga mnapc#^oft căf«S ^gffpicâ'W * CiUÎ Jî- iheaea wieâ mai desăvârșită comunitate de jddjpm-|fi ^r®Vító& a^asfe^ J JjtÎffj Qlfi |rCS5 lilSă nește între rui german., #Mm* Pe dfe! altá%áíttérém^f)feá!e«aaMf#ufi 3 GuVéEuúl |irOrizor rus consideră proi Ce comunitate^e fdei feenenea conilict~farr~^?sbee ? Cine daanajjtunfea republicei ca un aotpttfdel Cî’rli ^dă doza de naivitate permițând o clatitiy, p^pceta/repuh^icei WVTM .n‘: *4&h ttjukei 1»^ cală! șl victime ?^ i (fulminant, ftntru , ca anoi să recadă, ,lp«aerdeSloaerâ?ai pSlfii ta ««* r* gan ca vuet ginlttrnr pe‘--i^trir-Tra*Hnai • vieoarea ei initiala ^ v SS » ffulnar. . . | nr_ asta-rii- Ma»aT:lnnriHl!7irtr : o ^ 1 ",sv , A * ,Eâte'-8 lege'-flfeasc^ î”as - dl m Sfn ri ter ............Jî Or, astă-d^ltdMif popalall Ir Amplii st Telegramele din afară ne vestesc pro- Europei și Americei^stpsbatt5 Ecouri despre revolte în armata germană au ajuns de mai mijite,post până la aci în decursul aceitui Tisbo^sjiatoafl. grija ce a avut-o oficialitatea germană de a opri în drum aceste veşti și de a înăbuşi revoltele cu singurul mijloc convingător de care dispun, focul, ucigător de mitraliere, cu care au astupat pe ve-sa de glasurile de protestare ale celor egri*:* s'au ridicat în potriva miUtafiemului sian, ihşiâăud «a aMidom Aceiaş procedeu Ta întrebuinţat) jandarmul prusac în interiorul Germaniei, spre a astâmpăra ţipetele sfâşietoare de durere ale populaţiei din. oraşe..şi-*aiet âtaiîd când ea, înfometată, desnădăjduită, sdrenţuită şi puc capăt groaznicei tragedii ce a revărsat o asupra Germaniei şi a lentei marele spadasin, Wilhelm al I-Iea. niMufci» «■ colore ca acele ţipete sfâşietoare să ajungă până dincolo de hotarele Germaniui, şi bă'ă-L-trâni, femei, copii au plătit cu sângele lor curajul ce l'au avut de a ridica tânguiri în potriva celor ce ’i-au adus la mizerie şi zdrenţe. Ceea ce„a îngădui lui Michzeus, sfetnicul oase, la vederea spectrului înfiorător ce siroae de sânge triaE dată acel torent, se va întoarce în , potriva .lui, și rin Cursul său vertiginal-va târâ/pe demealul stăpânilor ai Germaniei și Întreaga ‘ ' ' irl Wt£«gE Tis‘ '''U Tragicul dt^tfB)îar GeiroaniebtlB’EBa- jiu voi pi riaîiste își țpalâ tetse^i-itn-4pmipa jjftt tematica umbră,uriașul cer teste* 1 gel at - silueta: j s«hetetjea mipatqrt ră^jește, frrssik A99feri*riP90 tat se le Căci numai îdBfcțdl tffd'lDofluzie: întreg este* cele două lumi, cari se războies decSebbrea'^ dintW _ trețdtut: mediA. v. ‘‘t viffernUAtfcit ImUatnl ^al literiatei t»-i |L beS^aC^istorie^sse-^WtAfilctP^M-1- drntt '.ttfnMMâHl»««, «ârfitlftO ASUâ rea să stea în potrivă stăpânire! mărilor de către aliați, au luat drurtinl pribegiei și rnvoltei, echipagiile lor scminârid fffc , grumazii lor jugul disciplinei de fer şi aruncând peste bord pe comătsdârâțile fer. Şi de astă dată sângele a curs divoae, * căci omul roşu a voit iarăşi să înfronezes întinderea primejdiei ce o întrezăreşte în zorile zilei dr malfféT reVORa oprellor sale de pe uscat şi pe duAAtă Sute şi mii de‘ marinari gferdianî au căzut pradă urgiei Kaizeruluf, orbit dn patima răsbunărel în contra celor^e s’au ■ pus deacurmezișul drumului său bătătorit cu sânge și crimă.----— Și crede tl că n . putuț -să astâmpere' cu asta furtuna ce tb-ș tiiBibpE4fepetifev dată surd în straturile adânci ale imperiului său? * * Nu. Semânța rebeliune! e semănată, și ea va încolți mai strașnică mâine, ca să cuprindă toate straturile populare din Germania, toate categoriile armatelor Kaizerul! de uscat și apă, pănâ când acesta se va găsi izolat printre cele câteva slugi ce ’i-au mai rămas credincioase, și care nu se știe dacă Ij, vonurma până în sfârșit Ui aveotfcg si de-' mentă. ja MtTMi u Semnalul cel d’intăi al revoluției germane a foat dat; dupâ el va urma*cata-' ÂTÂîg. nvitru' siene,, ca din dărâmâiur*legei ; sâi răsar# primele manifestări de viața liberă își civilizată pentru Germania și poporul elj Stăpânit de deținul unei nebunii fuiiț ăf tievf examinare comandamentului suprem al paliincioasa pofta de:r¥feiéé. Paftîdâ'qmf armatei, este iegală,»*»il%«ii«sieîfepiâ|î până Rift ,. Sfârșit, până in clipa din ur^ă bm it^i.J ttftNMtețkBiei^ afacereai bokkevita ilor:'caprinii;e'î.iO. tomuri. , Substitutul', de prff^i^,:Rc^minfiki a Ipceput redact^ , ^ff#8j»rea[i»!fli«rse și grele ; pot să și încordeze puterile barbarii—fără sensul epic al cuvântului rea actului de acuzare, pot, în naândria lor nesăbuită,' măcelarii, ® ; • * ' să jertfească turme ! Peste turme de oameni,—de învins vor fi învinşi, O lege fatală îi atrage spre pantă, în jbs, îi duce. sfii? jprâpasrie., In fufjetul Ier nici o credinţă care să mântue. Speranţa lor a fost Să transmute pe neaşteptate mângăerea.,fp,p.ivim la ipir, ci să"amețească dușmanul înainte de a se fi gândit la luptă... Dar pumnul a alunecat peste ,fruntea curată mândră fără ca lovitura să h izbit,V ^; V'. Și ziuă victoriei le va ffe^ea papá "și ^tră'ucirea pură a înfrângerilfir glorioase... jzzw&Mmzz ea mai urâtfe^gptsi $«S» Qm mai zaarniC^ i Cine^^dá^b^tiEtfe? p ăatV I soi lava a V iaojst» stiu tfjBOJi •VaUmUb îfăilhsl^l .Sil 4*•==1 ÎPp!sb Iuliu 2011feiPÎTg| Ziarul'. ^Bpcerita Vremea* comunică că Rusia a fosit 'misiunea americană de t ietaife în'frtfiltta căreia se âîlă1 ixera-itorul; 'cartaiVivr'E' „Panama“ d-1 Stîyens, ® care avea lnSărrâftarea să mărească ca-* Îcă icărfor ferate din Siberia, Am?** unda aduce milioane de puduri materiale, deci'era'fle m.teije# sä vie mai repede. Mistthea ei"a terminat planul prin care sei va înbunătăți calea ferată siberiana. Afară', tî* aceasta s’au comandat tn Amerie»,-^?!»-- locomotive și 18900 va. pentru facerea ^^reparațea ^ de |i; locomotive. e vagoane COJSFERrNȚA DELA PARIS La Paris urmează să se ție o cbdîe¥intă, ia care urmează să participe repre. lentanți din toate statele idiote. , ^usia vraeazMl^Sfespallp»&I resceaco ministrul de externe. De ase-" 'ăienea este f&dna §k d-LTa^r releii în calMele d democrației ruse și al pariasitițUilui preliffminar. " Ziarul ,fRuapaia ygie^“ comunică că geheralul Alexeiev va rrerge în calitate de reprezentant militar al Rusiei. 1) ECLARAȚIILE ()RURALULUI ALEXHIV ! Ziarul „Kievska Kisl“ spune că generalul Alexiev, care a sosit la Marele Cartier General pentru a se consfătui cu î.miniştriir din legătură rcu eventuala delegare a lui Ia conferinţa de la Paris, aveamensfârşit victorios. Dacă noi nu ne vom concentra toate forţele, atunci soarta noastră va fi de regretat. Vederile mele sânt cunoscute guvernului şir vreau [jM văd acum, dacă pot să mă prezint îh calitate de reprezentănt în cercul Aliaţilor. r Sir riu COÎNGRESUL BELORUŞILRO A. luat sfârşit congresul Ruşilor-Albi. S’a discutat chestiunea alegerei în Constituante S’a.hafărd să is^ts in blotum socia iştii revoluţionari. S'a ixat 10 candidaţi în frunte preşedintele congrestiiei Ţincovici. Se va mai ţine un congres al Beloruşi’or la începutul lui Noemvrie. i K , I I8BCSAI A ŢI R E A TrANSPORTURILda Guvernul provizor în ultimele şedinţe a «fcstifpih?? milioane y329 caii- rube •ptmtru măsurile de îmbunătăţire a tran pe de a se rmea să pârii csea« vor vor » destinat 10 milioane ruble pentru nevoile căilor ferate de stat pentru materiale ce vor sosi din America, aproape 150 locomotive. - . ALEGERILE LA CONSTITUANTA Pantru alegerile de la constituanta maximalistei au fixat de pe acum la gubernia PetrigcadUlui candidaţi, intre ait-l pe Lenin, Zuroviev, Troţchi, Kimenevp I^USOdlWOÎĂLS'i jlS iife^VOb stgn ; lai CAZACII ȘI ALEGERILE s Directoratul trupelor cazace de la Don a trimes guvernului cerere, prin care cer să fie amînate alegerile după două luni. , cyj )•.../ si(0: UN GIMNAZIU CU LIMBA EVREEASCA In Rusia. Dacă duc acest lucrt. atunci să Mteargă alții, el v.t refuza. „Dacă acolo se va recunoaş'-' slăbireiunea noas- Din in.i.ativă privată Ia Kle?v se deslă-rtcpivinuă gffWSalgl. Alejceev-^atuaci • ~ -Î e arenii războiului european vor apare aponAil. *!“ 'l' , 1 " 1 Bine^ințeles ^ă^eî vBr*4, pretinde compensații—și după cât se pare pe socoteala noastră. Este posibil ca să pretindă țara Usufi. Deoarece răsboiul SPIONI ri ERMANI j ,,, | ?Pr81 ^vSe comunică că ancheta preliminară a dat lămuriri depline despre activitatea de spionaj la folosul germanlojt a maximalistului Ganețki și a lui Pustenbferg. Kot - Q -dtb Mufibiful Ios rt . iv| Marţi 3 Octombria till'2 RH toM im blam,«« «I sil**»»* ?T si mhóQ H «»âwrtswfob pi rpâtrucțîa In afacerea Rornilor se află la posesiunea mai multor scrisori pe care acesta i le a adresat la diferite peru i nu s’a fort In contra lui P mulat nici o acujfijftgiJ I IMIIJI §g âJi- PiritepopsoriVi fftiliatAcerat euil.:fe£.area % s,)țata lui*ssu jAV» Qv^dRrpi^ bolnav. Vr i\ uriVjvdA i*fkA i''". v. c| tț« Deși iubită de țărani prințulViazerski a fost ucis de ei Intr’o răscoală pornită Tamborului, Agitatorii au afatabpri țăr ' î§ s|opiItt®éiaK|«iBe eWpanir^^eproprietatea prințului, an\ .awtjuvriq, arată că ideea de a se ține c evimifomm apei in care o consciia KftlllCuvineță n’a î srilif«aiio * dfi«* ©uriceiBfc^u».Te «egulMHic«Binast»a călătorilor raSn^eBrogratLoiatni.o firdkigs ~ „ . , „r, , . -jMijaeOMelidibMteitme j»atlaboi»ba*je«te nliâosa^» ftĂbâtÂjrielsETabolrihalasaă în regula axent priift'cc&re ae cQatroleaza so«; făatireaÎ)i!W)al^fQepri¥0iiO£P7 severfsirijar*al«oritofcin scapriala Hns^ ^eea HaNerf^3frj^15ffe§l9,fe|rJ^aAj cttiăe^*l(riu«»i pebhrzaiaia ei ,autoriti .isiteU s.(iiîq m zațiuni speciale eliberdtiU de o guverrnttte I rul Retrogradului. de Un. comitet special se va forma,pentru a judeca pe general KornilQW. Comitetul va fi alcâtuit din magistraţi, şi delegaţi ai tbineurilor, ai comitetelor de pefront şi ai baroului din Petrograd. Preşedintele comisiunei de anchetă va fi ales într’o persoană care ,se bucură lllTC|eOTel 4VQCoMto!Je«9|| iiîgț Cățitariul /Pavlovț'',merio rri tulrii lexecutiv de pe^ flontul sfid asâ,ora intreaga1 lume/'ei fi a îuaatorul public al tibunaluluri grih- cu. “ tar-revolu|ion^r, care v^ j^Tecs. pe ge-1 printzulriii yeasul Sbîsî! j5 4 i& __H in cele,doua. aru:ola.inti;ulate ral atentatului de la Sersj vo*. im 'mBtat ââpSia fărătîletddcrinSeriÎaieAală^nls^ ^faraftA stÂnL uriceala/.m.inerabiiăiţţie®uiâ . ne către oficialitatea gcrtp^ăA arm^rpâns^nui,.demepi care m** afruR8£'.||iy?»WeiW? ^ceapi.'Vyeboi' aftt*,*, .pr^^ipSf. tfti 'm m« ' Tot, după atari. ătf8tărf, c»ri . vor ea mâiae dovada lasupra scuir caas rfijtiUa punderea desiâatui/oi acestui răsboi, m? propunem să dăm Ap, vdeag pcenele p-ca , teau josi așa zis, pioalogul isbucoirei ip(. E de prisos să stăruim asupra rolulu^ ce l’a avut îs Germania partidul milita* rismului prusian, adică cenapliil $e :generali și nobili diri imidia'ul eatfera al Kaizere!ui, în fruntea căruia a stat în vremurile din urmă în primul rând moș. ten^druf froriulurr1’ °* 19 »*« Intreaga ciinducere a statului militarul : civil e'srífiarr ri’a' stat( în rrialsele , peestui pârtii militarist, el având rolul‘de a desîega nu numai chesbunele militare și diplomatice, dar ff:céle-^L tare în conducerea atacărilor atatotegeriAvman. Ibire âcssVpartîd conducător și masele populare geraiane a fost săpată şie-u cinic o prăpastie adâncă, aceste din urmă, fiind ţinute în cea mait absolută neştire sde ce ea urzeşte «us, precum fSV de toate hotărârile ce se luau in conducerea statului, german. Se ştie că însuşi Reiachtagul. Şi o paradă parlamentară şic căci funcponează aşa cum ti se dictează deKMizewl .și dei partidqjl,;paialj^. ,U k y Iată de te Aliații nu vor și nu pot bă ^ stea de vorbă, l9,iPftii#l0rests,^ngJj^i*p păeei,,QUcun regim ?cafe,i puoqrttee expresiavlmeit PriSmu^, piusiap .si.^pr^va mâine, după nccixa vedea îpdeidpdu i:«c viapjcdri a,Inffeeeao®)pace pripită, ^sqî începe OMehtrebhiaer«0«epT«en f»e âpalftâr r«i tuireftî UriukjaUpi 'AăsbftLs ,«%» .• tragerea imperialismului șijmiilitsriațnHH ,3; chide rin gimnaiiu, în care majoritatea obiectelor de studiu vor); i pied«te în limba evreiască. a'« jlc®?. Ifrusjan se.poate obține p PSCe rieime^ acestei; păci luptă astă’zi ‘ neamurile civilizate, pe ’câhd pariei' urmărită de, oficialitatea germană n’are de selp de cât împlinirea intereselor momentale ale Ger-Imanței.g . 8 *If|Q %*** In capul militarismului prusian a stat cinic Kaizerul, care a Urmănt ^jubju,“ g s a dovedit că t4l -fatăiwm.;*1 a'« «f-»'*'. Franul Kaiteruluî, ori care ăr a întinde dpnitfațindta gernarHiică peste i */ era cri friuît mai * iacusk * cu mult mai diabolic ek eabpiaisulKros* b Hi/ ceralii de pe acest front, cari se află a- ! Kaiserul a voit să Intiridă iahaig restați. ^ ' ll prett Ritt derinidomitta^aflea econotamă ger.*. a Ev-’"'- ‘V • ■ noi» Imană si a Doi Zemstovul din Movebva^i aîes din nou, se compune din 2$ social revoWționaii, 12 social democrați-internaționalișt^v 8, socialiști, trei membri vecin ai Ztwstou tii și patru fără par id. o\c\ks\ t Infe‘Ghricâziâreev'riât^etmr ri#-■ newlutiQnar , centrali cau patriatt estre va fi. Ai\ Vv mairiksi apri aă desîănțire râsboiulij Krimb prin izul, mai’ (beribdătorpsle ir mut 4edi pregătireîd militare^ ale Rriski*f del ietro-eS ducer*dí%e*vícieMenliisaq cririgat pnx de o hei ani în Franţa, de mărirea flotei dassá gleze, și, dobândind încrederea partidului militarist prusian, putem zice că a tma puşi Kaizeruînt părerile satvlfiiosiei j tocmbe de o extremă violență. Jdâmât Cei vimți aui::*debilste |pet|giqe%inire 1912 «asi, m 1AU1*Y «»Hsa j4mPSt»i%i ■ dl%q Berimsi Postdam*.poye^sâc;) u^ele) der -j falii suggestive asupra rapor|uti,J#r di^ip,3 Wilhelm«al II \W; m nsd său mane,, carii,Pil potUjbUuPA» .fifeji rinsr «M devotați Kăi?eral%i^ SmdcS b ele se stabilesc, prih desele acte 4%#t|-rfl grajtie) c« avuio srit,pe .Kreti prinUul 4fl.f^s cești doi ^ni, care a foshbi|ilat st-*MB riătre pariatele M« I“ g9ffBJMP8b cretarul de stat Kuhlmann au sositPicL Ocașel era extrapedinaririei bogat^împo-tu obțind steagurile^ te cât mai .«epărtate.4 edentr«l și cele bulgare. Salutarea ambe tatusmlfius«it,T .wucaiurnoM îs uoem. inh mtt ; - — ------------•■«** *-•5351.1 »Rjtstjftwiries dissnnnfts p»W«l stapruirian, isavAnd o^ftibriondttfiatgr [ron printsul, a isbutiLsâAUfslănțue acest isboi cu^a^eas. iaab“f epdri d£ corn uneltise ^KlOTral^fcefea"cejpbwe a fost n noroc prentre tneMatejl de dadă 'lanul orgelib&riil' Kairerulnișt li isbui-A t, în intregina ei dumeav civiliaată n’ar fii jarat ușor fovituriiPce ivsri pirigMeri a| Vom a^ata in numărul Udlaaei:ccntrea ? Minlstpr “dc Caizerului și al Kronfriint JURerefi fir zi u, s’a provocat acest răsboi Wfei Mf^^%^0S|șicece*gu decuLS dir m j I] If îl» iff sAV xvIA .narchi a avut ua caracter neobișnuit de f ribidial. Inuitatea ctrcnírii de triurhi, conf sMkm onoarea ^Iifpttiitrirâij''.'primarul’ .»tst i» zeatm Impi raturirii i\idap»tobâceul ‘ țării, pâine și sare şițâ Pbriț P aririVân:^W;cara ■ spus fcestea^t on salog al mfrSțirei care Ii deschide mi A «Ae stare «4 tel un mare bal. i«10 9lf A SS CIN VITIVELE •rîalL oa OVÎ5 v. a CTELEGRAFICE «fon »• r • iJaad* no DN £-8î*