Mişcarea, iulie 1919 (Anul 13, nr. 136-153)
1919-07-11 / nr. 137
ops***'*'’".................. WANULIXnrNo. T37 fi 1A Dirn tot ansamblul evenimentelor internaţionale ale ultimelor săptămâni,inconştienţa opoziţiei se sileşte să nu zărească adevărul decât trecut prin prisma îngustelor ei preocupări electorale. Dacă Conferinţa ciunteşte Banatul mutilând cel mai frumos ţinut românesc—„îndreptarea“ vorbeşte de castanele pe care dl Averescu n’ar vrea să le scoată din foc pentru liberali, ca şi cum întregirea neamului ar fi o simplă chestiune de organizare a partidului liberal. Dacă ni se impune robia economică şi politică prin faimosul articol 5, „Epoca“ vorbeşte de platformă electorală, de alegeri... Ce se pune chestiunea semnărei tratatului,opoziţia unită strigă în cor acel „să semneze Brătianu“ în care nu voeşte să vadă decât o răzbunare a ei şi nici de cum o chestiune vitală pentru întregul neam românesc. Şi pentru a pune vârf acestei atitudini de orbi, calomniile se revarsă, acuzând de germanofilie, de ostilitate cătră aliaţi şi lipsă de preciziune, guvernul care atât în timp de războiu că şi în pace a înţeles să apere demnitatea naţională şi integritatea pământului strămoşesc. Lăsăm la judecata luminată şi nepătimaşă a românilor din ţinuturile alipite, această atitudine de robi în afara de farisei înlăuntru. Ei şi ••posteritatea vor hotăra răspunderea acelor cari în clipe hotărâtoare pentru întregul neam, au dus cea mai odioasă campanie de calomnii contra reprezentanţilor României, căutând să-i arate ca pe nişte delegaţi ai unui partid, când ei sunt purtătorii de cuvânt ai întregului Kidam. ) - -------- ECOURI Alte două scrisori necunoscute până astăzi şi. datorite poetuluiEminescu au /.ipat ut in noul număr al ■„Convorbirilor Literare Aceste, scrisori au fost scrise de genialul maestru al versului, una in Septembre 1874, la Berlin şi alta în Noembrie apelns an la Iaşi, ambele adresate către I. AL Samurcus, pe atunci secretarul agenţiei diplomatice a României in Berlin intr’una din aceste scrisori se vede pasiunea ce o avea poetul pentru cunoaştereatrecutului nostru istoric şi cultural. * Presa din Bucovina consacră articole elogioase generalului C■ Frezau, care vizitează acum frontul bucovinean. * Pentru cunoaşterea legitimilor noastre revendicări la Congresul păcei, d. Draghicescu a scos două lucrări imponante apărute la Paris: „Basarabia şi dreptul popoarelor“ şi o schiţă etnograficii asupra „Dobrogii O altă lucrare în acest sens e „ Problema Banatului“ datorită d-lui V. Mironescu. CONGRESUL Didactic din Iaşi In vechea Capitală legendară a Moldovei care a fost şi capitala ţărei in timpul războiului naţional, se vor aduna membrii corpului didactic din întreaga nouă Românie într’un congres general. Se vor discuta chestiuni de învăţământ care, în momentele hotărâtoare pentru consolidarea ţărilor româneşti unite au toată importanţa, întrucât in dezbaterile ce vor urma se va atinge şi punctul esenţial a! deplinei unităţi şi armonii sufleteşti întru toţi fraţii uniţi sub acelaş drapel. Se vor discuta şi chestiuni de ordin profesional şi motivul venit a da o mai bună îndrumare învăţământului nostru a căreia însemnătate preponderentă în împrejurările de astăzi este de la sine înţeleasă. Profesori universitari şi secundari, institutori şi învăţători din toate colţurile României unite se vor aduna în congresul de la Iaşi, care se va deschide Sâmbătă 12 iulie a. c., la Teatrul NaţionalPentru numeroasele delegaţiuni sosite din toate părţile, Iaşul va avea între pase matt&snetim» peţi şi repre.-^htănţi,ForS?'e36riniei din Ardeal, Basarabia şi Bucovina. In cinstea acelor fraţi cari vin pentru prima oară în mijlocul nostru ca şi în cinstea celorlalte delegaţiini din vechiul regat, se cuvine ca să facem congresiştilor purtători de lumină şi cultură, o primire strălucită. Alăturea de primirea oficială a autorităţilor, ieşenii trebuie să sporească dragostea şi avântul cu care vor fi întâmpinaţi oaspeţii Iaşului şi care trebue să fie primiţi şi găzduiţi cu toată dragostea frăţească. Ieşenii, sîmtem toată datoria, sictim, că îşi vor far Congresele ţărăneşti DIN BASARABIA De câteva zile au început în Basarabia congresele ţărăneşti. Aceste congrese se ţin pe judeţe. Ţărănimea din judeţe se adună la plată pentru a lua cunoştinţă de noua reformă electorală pe baza căreia va trebui în curând să-şi aleagă reprezentanţii pentru parlament. Ţărănimea basarabeană deşi în toiul muncei agricole, a ţinut să participe în număr cât mai mare la aceste consfătuiri exclusiv ţărăneşti arătând un interes deosebit pentru acţiunea politică, pe care o vor desfăşura în curând prin punerea în aplicare a votului universal. Congresele judeţene ţărăneşti din Basarabia au fost convocate de către membrii „Partidului ţărănesc“ de sub preşedinţia d-lui P. Halippa. Aceasta s a făcut cu scopul de a pune în curent întreaga ţărănime basarabeană cu toate lucrurile şi operaţiunile ce se referă la alegerile generale de care ne apropiem în curând. Ceea ce referă îii acum este interesul ţărănime» basărabene de a cunoaşte cât snaî în amănunţime marea operă democrată care’ e votul universal. Elementul basarabean care a luat parte la revoluţîunea rusă a ştiut să facă distincţiunea între bolşevism şi democraţie. De aceia el a luptat împotriva bolşevismului apărând graniţele Basarabiei alăturea de fraţii de dincoace de Prut şi de aceia el manifestă un interes legitim pentru adevăratele opere democratice cum am văzut că s’a manifestat la reforma agrară şi acum la reforma electorală. Avântul cu care ţărănimea basarabeană participă acum la congresele ţărăneşti, dovedeşte dragostea ei înrădăcinată pentru adevărata democraţie. Iar la aceasta se mai adaugă ferma hotărârea ţărănimei basarabene de a lupta pe orice cala împotriva bolşevismului, printre articolele codului penal. Unii din ei au fost repede descoperiţi şi gratificaţi cu lovitura de picior ce-o meritau, alţii însă continuă şi azi să împrăştie minciuni cu disperarea ce le-o dă frica,de a fi în curând descoperiţi. In a doua grupă punem ziarele acelora dintri streini cari n’au priceput că nu vor putea nici odată zădărnici unirea noastră sufletească, cari cred că campaniile lor contra vechiului regat vor putea favoriza o mişcare separatistă şi o desorganizare a ţarei. Aceştia sunt acei ce ne calomniază. Dar nici un om politic serios, nici un factor răspunzător al Ardealului, nici uinul dintre, acei ce au făurit unirea n’a aprobat aceste nenorocite viclenii. Cât despre opinia’publică ardeleană, ea s’a dovedit la înălţimea timpurilor acestor mari, dând toată încrederea Consiliului Dirigent, singurul care cunoscând adevărata stare a lucrurilor poate socoti şi da sentinţe. Avem însă datoria ca să denunţăm tuturor oamenilor cinstiţi cine sunt imaculaţii moralizatori ai Ardealului pentru ca să luptăm cu succes contra tendinţei acestei nenorocite. • *** DEMIGRATORII In recentul interview acordat ziarului „Românii“ din Arad, —d-1. G. Duca vorbeşte cu mâhnire de tendinţa unei părţi a presei ardelene de a presenta vechiul Regat ca un putregaiu periculos. Domnia sa amintind opera fecundă ce s’a realizat în cinci-zeci de ani, încoronată cu reformele şi războiul pentru înfăptuirea unităţei naţionale,—arată că acei cari duc o campanie nedreaptă pentru a ne huli şi a desbina, nu slujesc interesele ţarei.’ Am urmărit şi noi campaniile din presa ardeleană. Şi noi am văzut cu tristeţă cum câteodată un ziar serios strecura in coloanele lui un articol ce numai favorabil consolidărei naţionale nu era. Dar în general citind cu atenţie ziarele cari de predilecţie atacă închipuita stare de lucruri din Regat, am putut observa că nu necunoaşterea adevăratei situaţii, a faptelor şi împrejurărilor, nu naivitatea sau setea de progres dă naştere tuturor acestor atacuri nedrepte. Am observat că ziarele cari,—trecând peste toate considerentele de ordin extern şi intern ce ar trebui sa se impue o altă conduită, hulesc fără măsură calomniind la întâmplare, — se pot împărţi în două grupe. In prima aşezăm ziarele ce sunt ardelene doar prin faptul că apar într’o localitate de peste munţi. Ele sunt redactate însă de refugiaţi ai presei române din vechiul regat, cei mai mulţi eliminaţi pentru atitudinea lor antipatriotică şi lipsa lor de terapuie. Aceşti moralizatori s-au împrăştiat în câmpul nou de activitate ce-i oferea ţările alpite, dându-se drept martirii „oligarhiei“ când abia se strecuraseră M. S. REGELE către d. Poincaré Cu ocazia semnărei păcii, M. S. Regele Ferdinand a trimis d-lui Poincaré, preşedintele Franţei, următoarea telegramă : 9.in momentul când semnarea păcii cu Germania încoronează sforţările popoarelor aliate şi recompensează sacrificiile lor, suportate cu atâta eroism, ţin din toată inima să vă adresez. Domnule preşedinte, felicitările mele cele mai călduroase, precum şi urările mele ca o eră de prosperitate şi fericire să se deschidă marii naţiuni franceze“. ■ FERDINAND SITUAŢIA POLITICA Chestiunea externă şi opoziţia. — Consiliile de miniştri şi expunerea d-lui Brătianu.— Ardelenii şi tratativele. Memoriul către M. N. Regele. Chestiunea Basarabiei. Plecarea d-lui I. I. C. Brătianu de la Paris a dat loc la diverse comentarii atât în presa streină cât şi în presa noastră. In timp ce în ziarele streine-, această plecare este pusă în direct raport cu problemele României supuse în desbaterile congresului, presa noastră este preocupată de... plecarea guvernului. In jurul acestor evenimente câteva relaţiuni. * In consiliul de miniştri ţinut alaltăieri dimineaţă la Bucureşti dl. I. I. C. Brătianu a ţinut o lungă expunere activând cum a decurs desbaterile chestumelor româneşti înaintea Congresului de pace. Dl. Brătianu a continuat această expunere într-o a doua şedinţă de ieri, la care au participat şi miniştrii Bucovinei şi Ardealului. Dl. V. Goldîş a salutat din partea ardelenilor acţiunea naţională desfăşurată de primul delegat român la Congresul Păcei. * Tot alaltăieri d-l I. I. C. Brătianu, în urma consiliului de miniştri, a fost primit în audienţă de Suveran. D-l Brătianu a presentat M. S. Regelui un memoriu amănunţit, în care arată cum a justificat la Paris revendicările legale ale României. Membrii consiliului dirigent şi miniştrii Bucovinei sunt în perfect acord şi solidari cu acţiunea desfăşurată de d-l Brătianu la Paris. » * Chestiunea Basarabiei a fost tranşată în mod favorabil pentru România. In această chestiune punctul de vedere românesc a fost susţinut de d-nii Clemenceau, Balfour, Lansing şi ceilalţi reprezentanţi ai Marilor Puteri. Presa francesă confirmă această hotărâre. * In privinţa aceasta ziarul „Viitorul“ în buletinul de azi scrie următoarele : „Ziarele franceze de azi aduc noutăţi în legătură cu Basarabia, spunând că ascultarea n d-lor Brătianu şi Maklakoff de către consiliul de cinci, nu înseamnă că Aliaţii ar intenţiona să pună la îndoială dreptul de unire al Basarabiei cu România, ci numai că ar înţelege să introducă oarecari clauze în legătură cu alipirea acestei provincii. Ştirea aceasta concordă cu informaţiile pe cari le avem noi cum că in cercurile aliate de la Paris s’a ajuns la convingerea că problema Basarabiei este deja rezolvată şi că discutarea ei ar fi inutilă. De altfel şi legătura care s’a făcut într’o telegramă recentă între Basarabia şi pacea cu Bulgaria, nu corespunde realităţei. Era şi firesc ca această telegramă să nu poată exista, de oarece peste Dunăre noi nu mai avem de făcut nici o revendicare faţă de Bulgaria cu care desigur, aşa fiind, nu mai avem nici un motiv de duşmănie, atâta vreme cât Bulgaria înţelege bunele raporturi cu noi in situaţia din prezent. In consiliul de cinci d. Brătianu a fost rugat să dea numai unele lămuriri, dar fără nici o discuţie contradictorie cu d. Maklakoff. Desigur însă că telegrama care anunţă că d. Maklakoff, se referea la refuzul primului nostru ministru de a primi ca d-nii Krupenski şi Smits să fie ascultaţi în chestiunea Basarabiei, pe care în faţa Conferinţei nu o putea reprezenta decât primul delegat al României. De altfel cererea d-lor Krupenski şi Smits de a fi ascultaţi, a şi fost refuzată de către consiliul de cinci. După toate indicaţiunile, prin urmare, problema Basarabiei e o problemă deja rezervată potrivit votului Sfatului Ţârei de la Chişinău. ’ * Toate celelalte chestiuni cari privesc România, se află în stadiul în care au rămas de la plecarea celor 4. * Astăzi,se ţine un nou consiliu de miniştri. Dacă chestiunile în ce priveşte tratativele cu Marile Puteri se vor termina, guvernul va da un comunicat. In curând noua Românie democratizată va fi chemată să se rostească în alegerile generale ce urmează a se face pe baza votului universal. Această mare reformă politică va fi pusă în aplicare pentru prima oară, când vor fi chemate la viaţa politică toate elementele cetăţeneşti cam sub regimul vechei legi electorale nu putem participa la ea. Ca şi reforma agrară ale căror roade se pot prevedea de pe acuma, votul universal va avea o adâncă înrâurire în massele cetăţeneşti cari îşi vor face educaţia politică păşind deadreptul spre drumul adevăratei democraţii. Alegerile generale pe baza votului universal vor avea menirea de a schimba sistemul de luptă politică şi în acelaş timp de a schimba moravurile şi năravurile politice de până azi. Simţindu-se egali înaintea legei, fără distincţiune de colegii şi privilegii, ale .........J VINERI 11 UftiB 1919 ■m.xmmmm* ms&ta/um gătorii nu vor urmări de cât ideia de a alege pe aceia carirepresintă interesel; şi aspiraţiunele lor. Situaţiunea excenţională în care se află România în faţa congresului de pace şi faptul că are a lupta atât pe calea diplomatică cât şi pe calea armelor, au împiedecat efectuarea alegerilor, de care totuşi simţeai aproape. In teritoriile româneşti realipite de patria-mumă se iau de pe acum masurile necesare în vederea efectuării alegerilor. In Ardeal consiliul dirigent lucrează-E redactarea definitivă a proeetului de lege care are la bază principiul votului universal. * In Basarabia au început congresele ţărăneşti pe judeţe în vederea apropiatelor alegeri. In Bucovina se va decreta deasemenea reforma electorală pe baza votului universal. Astfel alegerile de care ne apropiem se vor efectua în toată România pe baza aceluiaşi principiu al votului universal. România nouă va fi deci o Românie democratică care va întruni la acţiunile politice toate elementele cetăţeneşti chemate a se rosti, în drepturi şi libertăţi egale, asupra problemelor politice şi sociale. Nu ne mai desparte multă vreme—şi vom vedea realizată şi această mare reformă a partidului naţional-liberal în primele alegeri ce se vor face pe baza votului universal. ZZI. Note Politice Pe când miniştri ardeleni au ţinut să se solidarizeze cu toată acţiunea pe care dl. Brătianu a desfăşurat-o la Paris, pentru apărarea intereselor supreme ale României, „Epoca“ anunţă că a sosit „ora socotelitor“ odată cu întoarcerea primului delegat rohnan, împotriva căruia duce o campanie ăâîoatcea. Ziarul conservator dă astfel dovadă de cât e de profund animat de problemele mare la ordinea zilei. * „îndreptarea“ Face și descoperiri naționale. Astăzi ziarul d-lui Averescu Constată că singurul vinovat al textului articolului 5 din tratatul de pace cu Austria este d. Brătianu. Nu ne va surprinde dacă într’o bună zi tot dl Brătianu va fi făcut responsabil şi de faimoasele tratative diplomatice dela Buftea, din 1918. Guvernul Averescu într’un nou interview, care nu-i cel din urmă, se pronunţă din nou în chestiunea externă şi internă. În chestia externă afirmă de general, „politica noastră din trecut a avut o orientare greşită“ iar în chestiunea internă revendică o politică de înfrăţire în jurul „ideilor de care se vor călăuzi în activitatea lor“ partidele politice. Opinia publică este pe deplin lămurită de ceea ce crede sau nu crede preşedintele „ligei poporului“. % FN dLN 9 pn ■efect din D-l N. Maxim, poliţie, a luat azi o sumă de noui dispoziţiuni, în ceia ce priveşte găzduirea şi uşurarea de transport de la gară in oraş a congresiştilor profesori, cari sosesc Vineri şi Sâmbătă în localitate. D-l inspector Ştiubei va supraveghea însuşi ,ca măsurile luate sa fie aplicate în chipul cel mai mulţumitor. »"—Ministerul de instrucţie a acordat tuturor ce au un an de suplinire în învăţământ, iar ca bază de studii disc liceale sau secundare de fertaţi bine la inspecţie, si zenţa în Octombrie a. c. se va ţine pentru ajutorul de învăţători. — E probabil că M. S. Regina, de la Paşcani să asiste şi la serbările pe care „Casa ţărănească“ le organizează la Peatra. — Ministerul de finanţe a făcut cunoscut administraţiei financiare, că va confirma ulterior delegaţii fiscului la comisiunele de despăgubiri. Ministerul însă dispune, ca lucrările să fie înaintate tribunalelor respective, și simt nuse poate , prea concursul ce