Mişcarea, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 178-200)
1919-09-19 / nr. 192
ANUL XIII No. 192 VINERI 19 SEPTEMBRIE s fcnmcferf ft Iferfaraa - | npare zilnic ~ ! Cl f^ " S» fttoma te e**86|S«ei akvci te Merni-Snb r%sc:jîtuiea »mH comitet de Redact?« Polei Mic _____ Suntem în aşteptarea unui rezultat decisiv şi anume în aşteptarea răspunsului pe care Conferinţa Pacei îl va da la întâmpinarea ce i-a fost remisă de cătră delegaţiunea României. Faţă de motivele atât de plauzibile pe care guvernul Brătianu le-a invocat în acea întimpinare ,v’am putea crede că Conferinţa nu ar răspunde tot atât de limpede şi categoric. Telegrame demne de încredere ne-au anunţat că Conferinţa Păcei ţine să aibă o cunoştinţă mai amănunţită cu privire la ocupaţiunea Budapestei de către trupele române şi că paralel cu această „anchetă“ ea ar fi adoptat o atitudine mai binevoitoare faţă de România. Aceasta însă trebue s-o ştim din sursă oficială pentru a putea lua act de ea. Deci în aşteptarea răspunsului pe care Aliaţii noştri trebuie să-l deie Intimpinărei române, rămânem cu politica de rezistenţă formulată de guvernul Brătianu şi adoptată de toată naţiunea românească. Pe ce se bazează însă această politică de rezistenţă ?—se întreabă unele din ziarele noastre. Ea se bazează pe propriele noastre forţe unite. Inacceptarea convenţiunilor prevăzute prin tratatul de pace, şi refuzul categoric de a semna acest tratat, iată rezistenţa noastră. Aceasta este politica adoptată nu numai de oamenii politici din vechiul regat, dar şi de românii din Ardeal, Basarabia şi Bucovina cari sunt solidari în politica naţională, împărtăşind în totul punctul de vedere al politicei d-lui I. I. C. Brătianu. O altă politică naţională faţă de Conferinţa Păcei nu este posibilă— şi de aceia acţiunea politică a d-lor T. Ionescu— Averescu nu poate şi nu va intra niciodată în cadrul adevăratelor lupte şi revendicări româneşti. Ecouri „Poeţii Lumei Noui“ este titlul conferinţei pe care poetul B. Lăzăreanu o va ţine la „Şezătoarea Literară“ din Iaşi, Sâmbătă 20 Septembrie seara, în „Sala Cultura“. Poetul B. Lăzăreanu va vorbi astfel de epoca literară şi curentul socialist din junii „Lumei Noui“. Poetul B. Furtună va recita versuri din Adrian Verea închinate Iaşului, iar cuvântul de încheiere va fi rostit de cătră d. dr. Ghelerter.* Berteff, cunoscutul publicist rus, a scos la Paris o publicaţiune periodică întitulată „La Cause Commune" în care pledează in favoarea superioarelor interese ruseşti cari treime să se opuie bolcevismului. In jurul publicaţiunei lui Burteff s’au adunat Luoff, Ceaicovski, Savin Ioff şi alţii a căror politică se bazează pe acţiunea generalilor Colceag şi Denikin. * Cronicarii teatrali din Bucureşti se ocupă cu un interes deosebit de „Candida" lui Shaw care s-a jucat pe scena Teatrului Naţional de acolo. Pentru prima oară Shaw este reprezentat pe scena românească care introduce acest nou gen de teatru literar şi artistic care oarecum e înrudit cu teatrul lui Ibsen. Shaw a mai scris pentru teatru: „Eroii“, „Om şi supra-om", „Amantul", „Căsnicie", s.c. * In cursul săptămănei viitoare vom avea la Iaşi Compania de operetă de sub conducerea d-lui Avram Nicolau (fostă Gabrielescu). Intre elemente prime d-nele: Gina Hermeziu, Stella Bowy, Lili Tănăsescu, Ana Grand şi d-nii Demetrescu-Sylva, V. Rabega, V. Bărcănescu, Calmuschi, Kanher, Ciucuretti, Ghimpeţeanu, etc. O observaţiune: preţurile sunt prea exagerate ! Repertor nou. Balet. Locaţiunea la Agenţia teatrală „Thalia“ (Maximovici). * In ziua de 1 Septembrie a. c. stil vechi, împlinindu-se un an de la moartea scriitorului ieşan Gh. Botez-Gordon, se va oficia dimineaţa la ora 10, un parastas, în amintirea sa. Prietenii defunctului sunt rugaţi a lua parte la această pioasă ceremonie. memorami „Evenimentul“ publică în numărul de aseară o serie de minciuni prosteşti în jurul unor întruniri pe care le-ar fi ţinut candidaţii partidului naţional-libe ra l şi la care s-ar fi produs „manifestaţii ostile“ şi „bătăi“. Este prea bine cunoscută specialitatea „Evenimentului“ în debitarea fanteziilor neroade, pentru ca minciunile grosolane publicate în numărul de aseară să impue nevoia unei desminţiri. Cititorii au avut cel mult odată mai mult prilejul să savureze „inteligenţa“ ziarului d-l ui Greceanu. Dacă relevăm faptul o facem pentru a arata odată mai mult cetăţenilor cu ce fel de arme înţeleg decedaţii vieţei noastre politice să mai lupte împotriva unor adversari cu care n’au curajul să stea faţă în faţă înaintea alegătorilor. Să poftească decedaţii politici din jurul d-lui Greceanu în mijlociu masselor cetăţeneşti şi vor vedea atunci ce înseamnă regimul votului universal pentru boerimea reacţionară care lui crede că nu mai are ce căuta în viaţa politică a României. CAM! CRIMINAL — Presa fasistă în serviciul duşmanilor — Atitudinea antipatriotică a d-lui Take Ionescu, a făcut şcoală. Partizanii săi orbiţi cu desăvârşire de patimile politice şi ahtiaţi după putere, nu mai au nici un scrupul. Urmând exemplul şefului care lucrează făţiş cu finanţa internaţională pentru înstrăinarea avuţiei naţionale, ciracii d-lui Take Ionescu s-au pus şi ei în slujba intereselor străine. Avem în această privinţă dovezi elocvente. „ Aşa „Epoca“ a început o campanie violentă împotriva administraţiei româneşti din Dobrogea, justificând acţiunea criminală a bandelor de comitagii, împotriva reprezentanţilor autorităţilor. O revistă iredentistă bulgară tipărită în limba franceză, relevează atacurile „Epocei“ şi se serveşte de amănuntele numitului ziar pentru a susţine causa bulgărească. Intr’adevăr, revista bulgărească, caută să arate opiniei publice din occident că chiar un ziar important românesc se ridică împotriva tiraniei administraţiei româneşti din Dobrogea, punând într’o lumină simpatică mişcarea iredentistă bulgară. Această atitudine criminală a ziarului „Epoca“ a provocat o protestare a fruntaşilor români şi musulmani din SiListra. De altfel, ceia ce face „Epoca“, care s’a pus în serviciul duşmanilor ţării, fac astăzi toate ziarele takiste cari alimentează ■£*campaniile unei anumite prese străine împotriva ţării. Dar judecata opiniei publice nu va întârzia să se producă și aceste ticăloșii vor primi pedeapsa cuvenită. Evreii din America către I. S■. Regele Fedinand Am anunţat cri că evreii din America au trimes M.S. Regelui Ferdinand o telegramă, prin care exprimă Suveranului nostru mulţumiri şi recunoştinţă pentru modul cum a fost rezolvită în ţară problema evreiască. Această telegramă semnată de preşedintele Uniunei americane a evreilor din România are următorul cuprins: „Am primit azi o copie a decretului M. V., relativ la drepturile evreilor din România; mă grăbesc, în numele uniunei noastre să mulţumesc M. V. din adâncul inimei şi să Vă asigur că evreii din America născuţi în România, nu vor uita nobilul gest, care i-a emancipat. Ei vor fi totdeauna în viitor, însufleţiţi de cel mai mare interes pentru ţară. Trăiască Regele! Trăiască Dinastia ! Trăiască România!“ Camere de Cornerţ Olanndeze San Paulo. — In Ungaria, în Lipsea şi Drezda vor fi înfiinţate camere de comerţ olandeze. Biok-Note în Succes Politica de rezistenţă a d-lui I. I. C. Brătianu—scrie „Românimea“ tachistă — înseamnă un „insucces". In cazul acesta politica cesiunelor teritoriale şi economico-financiare a d-lui Take Ionescu înseamnă un adevărat succes !... Omul nopţii un articol intitulat: „Omul In „Chemarea‘ zilei". De ar fi fost vorba de omul nopţei care operează la întunerec ne-am fi gândit la directorul acestui ziar.... DOSARUL JUNIME“ In seria curentă a „Convorbirilor Literare“—care este departe de a fi şi de a avea importanţa pe care această veche publicaţiune a avut-o pe vremuri—D-l Iacob Negruzzi îşi publică „Amintirile de la Junimea.“ Incomparabile cu celebrele „Amintiri“ ale lui (ih. Fanu, care într’adevăr a izbutit să facă o analiză istorică, critică şi culturală a faimosului cenaclu de la Iaşi, „amintirile“ lui Iacob Negruzzi, lipsite şi de tinctura eminamente literară, nu au decât valoarea documentară. Veneratul ex-director al „Convorbirilor literare“ şi-a notat anumite date, fapte şi întâmplări de pe vremea „Junime!“ pe cari la înşivă în ordinea succesiune lor alcătuind un număr de 15 capitole contribuitoare la istoricul „Junimei.“ In capitolul 9 d-l Iacob Negruzzi consacră câteva pagini celebrului „Dosar“ al „Junimei“ despre care cu atâta humor ne-a vorbit şi Gh. Panu în cele două volume ale sale. Dr. Negruzzi citează pasagii şi extrase din puplicaţiunele de pe vremuri cam redactate într’o formă gramaticală detestabilă amuzată atât de mult pe veselii junimişti V. Pogor, I. lanov şi ceilalţi în şedinţele lor săptămânale de la Iaşi. Iată câteva perle gramaticale din „Dosarul Junimei“ :„Să insiste la guvern deputaţii în înbunătăţirea şcoalelor, nu numai celor publice dar şi cetei comerciale care n’are fiinţă“ (Steaua din Mai 1876). „Câteva cuvinte antice însuşite în lingua română ce se par a fi antice. („Muza Romînească“ în 1868). „Din cauză de maladie jurnalul nostru n’a putut să apară pînă în momentul de faţă. („Inparţialul“ 1873). „D-lor senatori, scoateţi ghimpele discordiei din Milcov, turnaţi aiasma frăţiei în ei, daţi Milcovul în Dâmboviţa, Dâmboviţa în Olt şi atunci veţi avea o Românie !“ (Un discurs, din Senat: „Monitorul Oficial“ din April 1867). — „De vânzare un acaret nou solid care produce venit anual zece la sută, afară de fondată şi afară de reparaţiile anuale.“ (Dint’un Ziar ieşan). — „La revizia ce am făcut la tăetoare am dovedit că s’au tăiat 40 boi împreună cu subcomisarul respectiv. (în Curierul din Galaţi.) — „Monitorul din 14 Noembrie publică decretul prin care d. Em. Filipescu este numit în postul de membru al Înaltei Curţi de Compturi, devenit vacant prin punerea in retragere a decedatului. G. Vâleanu“ („Steaua“ din 1879). — „Un necrolog : „Sefiica Vrânceanu născută Pleşescu soţie iubită nu numai de soţul ei, Vasile Vrinceanu etc.“ („Curierul“ lui Balaban). — „Consiliul de administraţie al clubului Comercianţilor şi meseriaşilor din Iaşi, în majoritate şi unanimitate, într’un, etc. („Curierul“ lui Barasan.) In genul acestor mărgărintare stistice sunt citatele aflate îa „Dosarul Junimei“ de care cug drept cuvânt vechii junimişti făceau atâta hază în şedinţele lor din casa lui V. Pogor. D-l. Negruzzi pare a fi în proprietatea primului „dosar“—căci exista şi un al doilea „dosar“ care după cercetările noastre se află astăzi în posesiunea d-lui V. Panopol. Evident că pentru cunoaşterea părţei umoristice a spiritului vremei, răsfoirea „Dosarului Junimei“ este interesantă şi totodată muzantă. ARALD Opoziţia în expectativă Se pretinde că în aşteptarea resolvirei crizei ministeriale, opoziţia în toate nuanţele, a luat o atitudine de espectativă. Mai socotim că această atitudine nu este determinată de aşteptarea clarificărei situaţiei politice. Tema pe care se va da lupta electorală este definitiv fixată. Chestiunea naţională şi chestiunea democratică vor fi cele două mari platforme în jurul cărora se va da lupte. Ori, tocmai sub acest raport, opoziţiei nu-i convine să dea lupta, şi nici să ia atitudine. Intr’adevăr, în ceea ce priveşte politica naţională, suflarea românească de pretutindeni s'a rostit pentru politica de rezistenţă şi pentru apărarea cu orice preţ a demnităţei ţării. Singuri d-nii Take Ionescu şi general Averescu au luat o atitudine în contradicţie cu sentimentul unanim al ţării. In ceia ce priveşte problema democratică ea a fost rezolvită în întregime de guvernul şi partidul naţional liberal prin înfăptuirea celor două mari reforme: expropierea şi votul universal. Aceasta fiind situaţia este foarte explicabil impasul în care se găseşte opoziţia. Un nou program de reforme nu are. Ca să preconizeze o altă politică naţională în afară de aceea adoptată de ţară, nu poate. Prin urmare atitudinea de expectativă, nu se poate traduce decât prin lipsa de curaj de a se presenta în faţa alegătorilor. In consecinţă opoziţia stă la pândă în aşteptarea desfăşurărei evenimentelor. Aşteptarea însă va fi de foarte lungă durată, împrejurările fiind de aşa natură că d-nii Ionescu şi Averescu sunt scoşi din circulaţie prin politica şi atitudinea ce au adoptat-o. o facultate de teologie la Iaşi — Memoriul presintat de preoţii ieşeni d-lui Ministru al Cultelor — îl Clerul din părţile Moldovei neavând în Iaşi o Facultate de Teologie a rămas în inferioritate culturală faţă de cel din Muntenia, căci depărtarea şi mijloacele materiale restrânse ale seminariştilor nu li-a îngăduit să se ducă la Bucureşti în număr cât ar fi trebuit, — şi de aceia mulţi dintre seminarişti, mai ales cei mai buni şi doritori de cultură, s’au înscris la alte facultăţi din Iaşi, unde deschizându-li-se şi perspective mai frumoase pentru viitor, s’au perdut pentru preoţie; şi tocmai în acest centru se simte cea mai mare nevoie de un cler mai bine pregătit pentru susţinerea ordinei sociale şi de Stat, faţă de curente subversive ce se agită aici, mai mult ca în alte părţi. In momentul în care s’ar înfiinţa Facultatea de Teologie în Iaşi, avem convingerea că atât studenţii seminarişti de la alte Facultăţi, cât şi cel puţin 50 la sută din preoţii tineri, ar urma cursurile ei. O Facultate de Teologie la Iaşi se impune şi mai mult acum prin alipirea Basarabiei la Patria Mumă. Se ştie că clerul basarabean din punct de vedere cultural este inferior,—guvernarea ţaristă însă, ştiind influenţa lui cea mare asupre poporului, s’a silit prin toate mijloacele a-i înăduşi ori ce simţimânt naţional şi a căreia roade s’au şi văzut îndestul,—deci, este o datorie patriotică şi naţională a schimba cât mai curând şi cât mai profund, mentalitatea acestui cler şi aceasta s’ar putea face în timpul cel mai scurt, punându-i-se imediat la îndemână această facultate, în Iaşi, căci mulţi preoţi tineri ar veni aici, atraşi şi de perspective mai bune pentru viitor, şi care la rândul lor ar propaga focul sfânt naţional mai departe. Seminariştii basarabeni, trebuiesc cu orice preţ atraşi spre Iaşi ca astfel să nu se îndrepte spre Kiev, un de după.ţvechile orânduiri au toate înlesnirile pentru studiu,aşa încât prin existenţa unei Facultăţi de Teologie la Iaşi, s’ar întinde o punte lată peste Prut şi un zăgaz la Nistru. Câştigarea sufletului poporului basarabian cât mai curând, este una din condiţiunile primordiale ale fiinţei „României Mari“,—şi nimenea nu poate face aceasta mai cu succes decât preoţimea, —deci ea trebue câştigată cu orice preţ. Existenţa facultăţii de Teologie la Cernăuţi nu poate face de prisos pe cea din Iaşi, pentru că chiar dacă Cernăuţul” ar sluji din punct de vedere cultural, părţile nordice ale României Mari, apoi din punct de vedere naţional nu poate avea înrâurirea pe care o are Iaşul. Şcoalele bisericeşti au un mare avantaj pentru că ele faţă de toate celelalte şcoli, sunt şi rămân eminamente româneşti,şi numai româneşti în toate elementele din care sânt alcătuite şi aceste şcoli au fost şi vor fi citadele în care n’au putut pătrude ideile şi curentele ce ţintesc la răsturnarea armoniei sociale, şi a ordinei de Stat, pentru că ele trăesc şi se hrănesc în esenţă cu doctrina creştină, care îndulceşte şi împacă, toate nevoile şi asperităţile vieţei sociale şi de Stat prin dragostea şi dreptatea divină. Domnule Ministru, Subsemnaţii în numele preoţimei din Moldova, care, încrezători şi pe dreptatea şi eficacitatea cauzei,—şi pe temeiul motivelor ce au avut onoarea a vă expune,—şi mai ales încrezători în bunăvoinţă şi interesul cu care îmbrăţişaţi toate chestiunile referitoare la Biserică, şi elementele ei, vă rugăm, adânc respectos şi cu multă stăruinţă, să binevoiţi a aviza la toate mijloacele, ce vă stau la îndemână, spre a reînfiinţa Facultatea de Teologie de pe lângă Universitatea din Iaşi, spre binele şi cinstea Sf. noastre Biserici Naţionale şi spre întărirea şi consolidarea Patriei şi a neamului, care vă vor rămânea deapururi recunoscătoare. Primiţi, vă rugăm, Domnule Ministru, adâncul nostru respect, şi recunoştinţa preoţimei din Moldova. Econ. I. Gotcu, profesor la seminarul cărui „Veniamin“ Preot. G. Niculea, protoereu-Iaşi, Preot. G. Petrovanu, revizor eclesiastic, Preot .Cicerone Iordachescu. — D-nii membri ai clubului naţional-liberal sunt rugaţi a se întruni în fiecare zi la orele 5 luni, în saloanele clubului. — Răspunzând în chestiunea protestului conservatorilor naţionalişti împotriva faptului că guvernul Brătianu a acordat sumă de 4.000.000 lei pentru repararea străzilor, „Evenimentul“ afirmă că nu-l importă atitudinea „Epocei“ care a emis acest protest împotriva laşului. Noi repetăm cele scrise şi cerem d-lui Dim. Greceanu ca sub semnătură proprie să deie cuvenita desavoare ziarului conservator naţionalist „Epoca“. Altfel cetăţenii laşului vor considera atitudinea d-lui D. Greceanu egală cu a conservatorilor din Bucureşti, cari luptă împotriva celor mai vitale interese ale laşului. — Duminică 14 Sept. a avut loc la şcoala Cuza Vodă (Tataraşi) adunarea cetăţenilor din circumscripţia şcoalelor primare Cuza-Vodă şi Flatmanul Nicoară pentru înfiinţarea eforiilor acestor şcoli. Iar Marţi 16 Sept. s’a constituit comitetul şcoalei de fete Hatman Nicoară în modul următor : Preşedinte: Preot C. Dinescu, secretar d-na Eleonora Dimache, delegat comunei Al. Stoian, casier Profesor T. Ghiga. Delegaţii cons. şcolar, com.N. T.Vasiliu, membri G. Dimitriu şi Moise Hanri Şloim. Aseară fata Sofica Georgescu, din str. Fătu No. 2 a încercat să-şi puie capăt vieţei, înghiţând 2 pastile’de sublimat. In stare destul de gravă a fost internată în spitalul central. Se pare că o dragoste nenorocită e cauza acestui act disperat.