Mişcarea, martie 1920 (Anul 14, nr. 39-64)

1920-03-27 / nr. 61

ANUL XIV No. 60 Partidul „ţărănesc“ Atâta vreme cât problema agrară nu fusese rezolvită, iar chestiunea ţără­nească în complexul ei constituia punc­tul central în jurul căruia gravita în­treaga politică a partidelor istorice—în ţara noastră n’a existat un partid ţără­nesc. A doua zi însă după ce exp­­opierea trecuse în stăpânirea ţărănime! două mi­lioane de hectare din marea proprietate, iar votul universal chema la viaţa poli­tică păturile adânci aie poporului,—­în preajma alegerilor generale, în graba u­­nei hotărărari de moment, s’a pus la cale o improvizaţie politică, căreia un concurs neaşteptat de împrejurări i-a dat numele de „partid ţărănesc“. Un nu­măr respectabil de mandate în Cameră şi Senat-smulse prin falsificare şi în­şelăciune—a împins în guvernul­­ ţarei pe reprezentanţii acestei injghebări de­magogice şi au dat vieţii politice a Ro­mâniei Mari, fenomenul „partidului ţă­rănesc“. Căzuţi de la guvern prin incapacitate şi rezoluţionarism primejdios,astăzi par­tidul începe „lupta de clasă“ şi declară insolent „că nu va înceta lupta, până ce nu va distruge oligarhia“. Aceasta este situaţiunea şi pentru su­perficialitatea judecăţei democraţilor îna­intaţi cari reprezintă o anumită presă, ţara se găseşte în faţa unui nou partid politic căruia trebuie să i­ se acorde o însemnătate deosebită... Se impune însă o precizare a lucru­­rilor şi este necesară o discuţie cât de sumară asupra pretinsei valori a aces­tui partid, căruia noi­­­­ăgăduim orice justificare şi-i ,negăm hotărât ori­ce drept de a vorbi în numele ţărănimei. Un partid politic nu se înfiinţează de la o zi la alta. El este determinat în e­­xistenţa sa de adânci necesităţi sociale şi politice; el presupune o anterioară frământare de idei care să ducă la cre­area unei doctrine; el îşi împune un program de acţiune pozitivă menită să ducă la realizări de reforme pentru o clasă socială şi pentru ţară în genere. Partidele politice răsar din critica pro­fundă adusă structure­ sociale, economi­ce şi politice a unei societăţi , şi cores­pund unei înlănţuiri cauzale a evenimen­telor care îşi determină mijloacele de sprijin şi de rezolvire a tuturor necesi­tăţilor existente. Aşa s-au născut, a doua zi după ma­rea revoluţie de la 1789, partidele poli­tice din Franţa şi din alte părţi ale Eu­ropei ; aşa s’au născut partideie noastre istorice în clipa când principiile demo­cratice de libertate şi egalitate ale ace­leiaşi revoluţii au pătruns in viaţa noas­tre socială şi politică. Aşa s’at născut partidul socialist, care, ridîcându se îm­potriva statului modern şi criticând vio­lent capitalul şi întregul sistem de pro­ducţie, reprezintă interesele proletariatu­lui pe care pretinde a ie rezolvi în nu­mele acestei doctrine. Ori­cât ar fi de­­ posibile unele încheieri ale socialis­mului,nu i se poate contesta, în ge­nere, seriozitatea şi pe alocarea temei­nicia sa doctrinară. Dar ce reprezintă un partid ţărănesc­­şi mai ales un partid ţărănesc în ţara noastră ? Ce anume necesitaţi sociale şi politice i-au determinat? Care este miş­carea de idei care să-i fi închegat doc­trina? Ce program are şi ce cuprinde? Revendicările ţărănime! au fost rezol­­vite de partidul liberal şi desăvârşirea reformelor agrară şi politică este în curs de executare şi, desigur, că opera a­­ceasta nu este şi nu poate îi a partidu­lui ţărănesc. Doctrina acestui partid nu există, pen­­tru că o luptă de idei n’a fost şi pentru că lupta dusă în numele clasei ţără­neşti,—luptă prin ea însăşi absolut inu­tilă,—nu poate fi o doctrină. Programul făcut într’o noapte şi ticluit în scopuri oportuniste nu este de cât înfăţişarea programului partidului liberal. Şi în ceia­ ce priveşte viitorul clasei ţărăneşti—nu partidul care se intitulează ţărănesc i-l va pregăti. A crede, altfel, însemnează a desconsidera realitatea şi a înlătura adevărul. Partidele politice nu se inventează,­ci întrupează o întreagă evoluţiune şi se întemeiază pe realităţi­­ sociale şi poliitice indiscutabile. Atunci ce rost are un asemenea par­tid ? Experienţa a aratat’o. Demagogia, crescută după răsboi, şi setea­ de parve­nire a atâtor transfugi şi oportunişti — s’au aruncat asupra ţărănime! şi­ înşe­­lând’o că ar fi, alăturea de generalul A­­verescu—au ajuns să răzbată în parla­ment şi să-şi dea numele de partid ţă­rănesc... Şi, astăzi, ameninţă cu revolu­ţia, proclamând lupta de clase... E la mijloc o simplă farsă. Viaţa po­litică a ţărei se va limpezi cât de cu­rând — şi atunci se va vedea că aceşti siniştri comedianţi îşi vor fi sfârșit e­­xistența. § tessS .......................3* «* ®B Usa«^i! fl m Sa­fKtewwf is tws^Qhnl Bmmm&f'"-*' 3*as §fc. *. tfnMMt toi &&»!­©sfesu ©, fe SAMBATA 27 MARTIE 1920 Safe DSnc$E»giea «s®i comftwt «s fMixft î^A-lAlSi- M ii iiiiÉi iip * - Cu 85 lei obţineţi 100 lei o dobândă de 6 la sută şi nu mai plătiţi nici un alt imposit pentru sumele realizate în timpul răsboiului! — In împrejurările actuale, d­ad jocul de bursă pe pieţele mari din străinătate institue o primejdie şi ameninţă cu un crach financiar— cel mai bun şi mai sigur plasament de bani,—în sumi mari sau mici— este subscrierea la noul împrumut intern. Pentru financiarii de carieră nu este nevoie de nici o altă lămurire in afară de acele cuprinse în pros­pectul de emisiune. Pentru cea mai mare parte a populaţianei din sete şi de la oraşe care în anii din urm­ă au putut re­aliza economii cari , nu fără nici un folos, vom arata că : 1) Noul împrumut oferă 100 lei cu 85 lei, căci subscriind la bancă la administraţia financiară, la per­cepţiile statului sau la băncile po­pulare, fie­care subscriitor primeşte pentru fie­ce sumă depusă de 85 lei un titlu al statului în valoare de 100 lei, care aduce o dobindă de 5 la sută pe an. Deci pentru 85 lei fie­care subseriitor prim­ește 15 lei dobândă, ceea­ ce însumnă aproape 6 la sută pe an. 2) Această dobindă se obține de la stat, depunând prin subscriere sumele de bani ce fie­care le ţine acasă, fără nici un profit şi în nesiguranţă. 3) Având în vedere că în curînd­­ se va vota legea asupra câştigurilor realizate în timpul râs boia lui, peste caii se vor pune impozite speciale (taxe) cea mai sigură plasare a banilor ce avem este să subsriem la împrumutul statului. Prin noua lege de care vorbim pot fi scutite de a­­ceastă taxă toţi aceia cari au sub­scris la împrumutul intern, pentru sumele subscrise. Deci ca cit se vor subscrie sume mai mari la împrumutul intern, cu atîta subscriitorii vor câştiga mai mult: întâi dobînda şi apoi suma ce ar trebui s’o plătiască prin legea impozitelor asupra câştigurilor din timpul răsboiului. Ca atare ,toţi aceia cari vor să-şi puie banii disponibili la adăpostul cel mai­­sigur, ca sa realizeze o dobindă de 6 la sută fără nici un risc şi sâ evite a plăti şi noua taxă asupra averilor, ca toţi să-şi plase­ze capitalurile disponibile subscriind la împrumutul Intern.__ Citiți în Pagina a II-a Ultimele Ştiri Telefonice şi Telefonice Romaik şi Consiliu­l Suprem Aprecierile d-lai R. Poincaré Se cunosc, neajunsurile ce ne-au fost făcute de acel fai­mos Consiliu suprem de la Pa­ris, care la un moment dat se substituise conerinţei de pace. Noi nu i-am­ recunoscut nici­odată legitimitatea şi nici au­tor­it­at­ea hotărârilor lui. Atunci când noi susţineam că acest Consiliu va învrăjbi mai rău popoarele şi nu va fi de nici un folos operei­ de împă­ciuire generală, eram combă­tuţi cu înverşunare. Iată însă că astăzi, cel mai autorizat personaj face cele mai aspre aprecieri asupra activi­tăţii acelui faimos consiliu. D. Raymond Poinearé, fostul preşedinte a! Republice! fran­­­ceze, într’un articol publicat în „Revue des deux mondes" a­­rată că acel consiliu, născut nu se ştie cum, ca printr’un feno­men inexplicabil şi-a aranjat drepturi excesive, fără contact cu parlamentele şî opinia pu­blică a ţărilor respective, şi a tratat în mod jignitor şi nedrept naţiunile pe cari le numea „mici“. Atât prin înalta situaţiune pe care a ocupat-o în timpul con­ferinţei pacei, cât şi prin pres­tigiul şi autoritatea sa perso­nală, d. Poincaré este mai în măsură ca ori­cine să judece actele arbitrare ale consiliului suprem și de aceia aprecierile sale au desigur toată greuta­tea în opinia publică europeană. Anterica şi Turcia Preşedintele, Senatul şi opinia publică americană sânt de aceiaşi părere în pri­vinţa chestiunei turceşti. Toată lumea din Statele­ Unite susţine că Turcii trebuie să plece din Europa, iar strâmtorile să fie internaţionalizate. Cea mai bună dovadă că ţara este de această părere, e mişcarea lansată de Senat în scop de a compensa eşecul pro­o­babil al tratatului francez, prin votul u­­nei moţiuni care spune că orice atac la libertatea Europei va fi considerat ca o ameninţare pentru America. In ceea ce priveşte izolarea Statelor­ Unite, unul din principalii săi factori, este suspiciunea ptat de sincer exprimată de preşedinte, a cărui militarism şi im­perialism îl arată în Europa occidentală. Această suspiciune se­ va manifesta încă dacă preşedintele se pronunţă asupra marilor puncte a chestiunei turceşti. Nu se poate prezice ceea ce va spune, dar nu este un secret pentru nimeni că cole­gii săi şi dânsul, n’au văzut nici­odată cu ochi bani politica Franţei şi a Marii Britanii în orient, politică pe care ei o simţesc în favoarea comercialismului şi imperialismului.­­ Cât despre chestiunea mandatului Sta­telor­ Unite asupra Cermantinopolului şi asupra Armeniei, este o istorie veche. Situațiunea în Turcia amenință să de­vină un simbol căci America stă la o parte de Europa. Pacea boloevieilor in Ca­mera Comunelor Declaraţiile, lui Bonard Law ■ Lyon. La o întrebare în Camera Co­munelor, dacă guvernul englez a fost consultat cu pnvire la propunerile de pace ale guvernului savutlor pe lângă Japonia, România şi Statele­ Unite, Bo­nard Law, a răspuns că n’a fost con­sultat. Fiind din nou întrebat, dacă nu este obiceiul de a se consulta celelalte state, Liv a răspuns că nu există un o Aceia universal în asemenea cazuri. E o che­stie ce priveşte ţările interesate. Note Politice Ex- excelenţa sa d. Borcea n’a fost numai cel mai înalt reprezentant al cul­tură româneşti, dar şi un orator parla­mentar britani care a înălţat retorica ţă­rănistă mai presus chiar de­cât banca sa ministerială. Ca aceste calităţi nu se putea ca d. Borcea să nu fie şi un scriitor de ace­­laş calibru. Organul ţărăniştilor „Ţara Nouă“ face dovadă şi acestei însuşiri ale foastei „excelenţe“ care îşi semnează articolul arătând că-i „profesor universitar“. Calitatea de ex-ministru al culturii n’a dat prilej d-lui Bora a să-şi des­­văluie în public toate însuşirile ce le po­sedă. A fost deci nevoie sâ recurgă și la presă ca să fie apreciat în toată va­loarea lui complexă... Aliaţii la Constantinopol Ocuparea Turciei nu se face fără di­ficultăţi, zice ziarul „EveningStandard“. In Tracia, au fost răniţi mai mulţi o­­fiţeri engleji de către turci. Colonelul fartalar, comandantul gaznizoanei din Adrianopole a refuzat să se supună or­dinelor venite din Constantinopol şi a declarat că va apara Tracia contra o­­cupaţia Aliaţilor. Pe de­ altă parte se anunţă din Cons­tantinopol că Aliaţii au aşezat mitra­liere de-a lungul malului Bosforului pre­cum şi în principalele străzi din quar­­tierile Stambulului şi Galatei. S-a procedat la mai multe arestări. Djemal Paşa, fost ministru de războiu, a fost arestat şi condus pe bordul unui crucişător. Mai bine de o sută cinci zeci de per­­­so­ane, între cari şi şefii partidului na­ţionalist, au fost arestaţi. Printre ei se găseşte şi un prinţ imperial care a ju­cat un mare rol în ultima criză. „ Ieri a avut loc la Camera de co­merţ o consfătari a mai multor persoane din cercurile financiare, agricole şi co­merciale, care au pus bazele unei socie­tăţi de asigurare cu sediul obligator în Iaşi. Noua societate îşi va întinde ramura de activitate în Moldova, Basarabia şi Bucovina, având la constituire un prim capital de 5.000.000 lei. Observăm că aceasta este prima ini­ţiativă luată la Iaşi, întru­cât se ştie că toate societăţile de asigurare îşi au sediul la Bucureşti. Vom reveni cu amănunte la constituirea definitivă a societăţii. — Conferinţa d-lui Amos Frâncu a­­nunţată pentru astăzii a fost amânată pentru Duminică 28 a. c. la aceiaşi oră. — Înregistrăm cu plăcere ştirea că Arhiereul Şerban se află mult mai bine. li dorim o cât mai grabnică însănătoşire. — Cu toate demersurile şi repetatele intervenţii făcute de către direcţiunea re­gională laşi, liniile ferate din Moldova continuă a fi blocate. Un număr de 3000 varosi de mărfuri se află prin diverse staţii din regiunea Moldovei, în timp ce Iaşul rămâne nea­provizionat şi în permanenţă lipsă de mărfuri, populaţiunea este nevoită a plăti preţuri fantastice. Cerem autorităţilor superioare să in­­tervie de urgenţă pentru curmarea aces­tei situaţiuni. — Senatul universitar a delegat pe d. dr. Cosmovici cu cercetarea dosarului alegerei noului comitet a societăţei stu­denţilor în Drept. — De la Crucea Roşie, din strada Tom­a Cozma, s’a furat astă noapte mai multe lengerii, 30 kilograme zahăr şi numeroase lucruri. Hoţii însă nu s’au bucurat mult de furt, căci au fost prinşi în gară de că­tre sergentul Muntean­u Victor.­­ Banda se compune din trei indivizi, originari din Tg. Frumos. — In noaptea trecută, din arestul pre­ventiv de la Bălţi, prin spargerea unui perete, a izbutit să evadeze banda Cio­­botariu, în număr de şase. Această bandă a îngrozit Basarabia un timp în­delungat. — Cum se vor face gărzile. — Prefectura de judeţ a fost oficial încu­­noştiinţată asupra modului cum se vor face gărzile militare cu începere de la 15 Martie. Pentru nevoile interioare şi gărzi, se vor chema oameni din contig. 1915, 1914 şi 1913, cu sau fără situaţia mili­­tară lămurită în serii de 30 zile. Oamenii din config. 12, 11 şi 10 cu situaţia militară nelămurită se vor che­ma în serii de 40 zile. Miliţienii nu se vor mai chema în nici un caz. „ Comn. Paroh „Buna-Vestire şi Sf. Haralambie“, al Soc. Ort. Naţionale a Femeilor Române Secţia Iaşi, aduce mulţumiri cu recunoştinţă d­nei Aspasia Raşcanu, distinsă membră în Com. Cen­tral, pentru­­donaţiunea de 2000 lei, în Titluri ale Împrumutului Intern 1920, care se va alipi la fondul destinat pen­tru clădirea unui local propriu, Grădinei de Copii „Ţicău“. Fapta Doamnei Răş­­canu vorbeşte de la sine şi ar fi bine, ca persoanele generoase să bine voască a o imita. — Semânţă de legume bine selecţio­nată cu germinaţie garantată şi preţu­rile cele mai reduse posibil se găsesc de vânzare la Cooperativa Podgorenilor din Moldova str. Ştefan cel Mare No. 38 (în curte). De asemeni se găseşte şi harpagic cu preţ de reclamă. — In comisiunea interimară a oraşu­lui, vor mai face parte d-nii inginer Ţânţu, maior R.,Dimitriu şi d. Carabet Manea. — O bandă de hoţi ramasă încă ne­cunoscută a jefuit casa locuitorului Ion Lazăr din corn. Copou. — Toţi birjarii din acest oraş sunt o­­bligaţi a se prezenta la Primăria locală pentru a obţinea atât clasificarea conf. ordonanţei Nr. 4056 din 6 Martie a. c. cât şi autorizaţiunea cuvenită, prezentân­­du-s­e în urm­ă, prefectura poliţiei cu tabliţa spre semnare. — înmormântarea sergentului Ion Perju. — Sub o mare afluenţă de lu­me, a avut loc ieri la ora 2 după prânz înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale regretatului sergent Ion Perju. In azistenţă,­multe personalităţi d­s­­stinse, toţi funcţionarii superiori ai po­liţiei, în frunte cu dl Eugen Petit pre­fect, d-nii Lohan şi Stroja foşti prefecţi, Zdrobici fost director al Prefecturei de Poliţie, o delegaţie numeroasă a corpu­lui de sergenţi, în frunte cu dl Dan, comandantul acestui corp, precum şi foarte mulţi ofiţeri şi grade inferioare. In faţa bisericei Sf. Spiridon, proho­dul a fost oficiat de Părintele Nicuiea, proniereul oraşului şi preoţii biserica. Cu acest prilej, părintele Nicuiea în cuvinte mişcătoare a relevat felul cum regretatul şi-a făcut datoria, sacrificân­­du-şi viaţa în îndeplinirea misiunei sale. Pe lângă eroii căzuţi pe câmpul de onoare—zice Preotul Nicuiea—sunt şi eroii cari cad pe frontul datoriei. Felul cum regretatul şi a făcut datoria, are a servi ca pildă tuturora. A vorbit apoi dl Lohati, fost Prefect, care asemenea a relevat abnegarea de sine, cu care sergentul Ion Perju şi-a făcut datoria. Cortegiul a pornit apoi, parcurgând străzile I. C. Brătianu, Lapuşneanu şi Cuza-Vodă. In faţa Prefecturei de Poliţie, a vor­bit de Ştiubeni, inspector de poliţie care în numele acestei instituţii a exprimat regretele sale de moartea acestui auxi­liar modest, care a căzut victimă dato­riei sale, a cărei abnegare şi devo­tament va servi de pildă şi nu va fi ui­tată în veci. Sub aceiaşi afluenţă de lume, rămăşi­ţele acestei victime a datoriei, au fost conduse până la ultimul locaş.­­ Un număr de­ comersanţi din Iaşi în frunte cu d. Grigoriu au deschis Lis­te de subscripţie pentru a se da o răs­plată sergentului Caramaian care prin curajul său a putut evita că locuitorii casei din str. Ștefan cel Mare care s’a risipit aseară, să cadă victime sub dă­râmături. — Societatea pentru ocrotirea orfani­lor din război angajează persoane cu practică pentru supraveghere, infirmerie şi lenjerie interne la orfelinatele din Iaşi şi împrejurimi. De asemenea angajează personal pen­tru birouri şi dactilografie. Cererile însoţite de acte se vor de­pune la biroul Societăţii din strada Toma Cozma No. 9. *

Next