Mişcarea, martie 1920 (Anul 14, nr. 39-64)
1920-03-27 / nr. 61
ANUL XIV No. 60 Partidul „ţărănesc“ Atâta vreme cât problema agrară nu fusese rezolvită, iar chestiunea ţărănească în complexul ei constituia punctul central în jurul căruia gravita întreaga politică a partidelor istorice—în ţara noastră n’a existat un partid ţărănesc. A doua zi însă după ce expopierea trecuse în stăpânirea ţărănime! două milioane de hectare din marea proprietate, iar votul universal chema la viaţa politică păturile adânci aie poporului,—în preajma alegerilor generale, în graba unei hotărărari de moment, s’a pus la cale o improvizaţie politică, căreia un concurs neaşteptat de împrejurări i-a dat numele de „partid ţărănesc“. Un număr respectabil de mandate în Cameră şi Senat-smulse prin falsificare şi înşelăciune—a împins în guvernul ţarei pe reprezentanţii acestei injghebări demagogice şi au dat vieţii politice a României Mari, fenomenul „partidului ţărănesc“. Căzuţi de la guvern prin incapacitate şi rezoluţionarism primejdios,astăzi partidul începe „lupta de clasă“ şi declară insolent „că nu va înceta lupta, până ce nu va distruge oligarhia“. Aceasta este situaţiunea şi pentru superficialitatea judecăţei democraţilor înaintaţi cari reprezintă o anumită presă, ţara se găseşte în faţa unui nou partid politic căruia trebuie să i se acorde o însemnătate deosebită... Se impune însă o precizare a lucrurilor şi este necesară o discuţie cât de sumară asupra pretinsei valori a acestui partid, căruia noiăgăduim orice justificare şi-i ,negăm hotărât orice drept de a vorbi în numele ţărănimei. Un partid politic nu se înfiinţează de la o zi la alta. El este determinat în existenţa sa de adânci necesităţi sociale şi politice; el presupune o anterioară frământare de idei care să ducă la crearea unei doctrine; el îşi împune un program de acţiune pozitivă menită să ducă la realizări de reforme pentru o clasă socială şi pentru ţară în genere. Partidele politice răsar din critica profundă adusă structure sociale, economice şi politice a unei societăţi , şi corespund unei înlănţuiri cauzale a evenimentelor care îşi determină mijloacele de sprijin şi de rezolvire a tuturor necesităţilor existente. Aşa s-au născut, a doua zi după marea revoluţie de la 1789, partidele politice din Franţa şi din alte părţi ale Europei ; aşa s’au născut partideie noastre istorice în clipa când principiile democratice de libertate şi egalitate ale aceleiaşi revoluţii au pătruns in viaţa noastre socială şi politică. Aşa s’at născut partidul socialist, care, ridîcându se împotriva statului modern şi criticând violent capitalul şi întregul sistem de producţie, reprezintă interesele proletariatului pe care pretinde a ie rezolvi în numele acestei doctrine. Oricât ar fi de posibile unele încheieri ale socialismului,nu i se poate contesta, în genere, seriozitatea şi pe alocarea temeinicia sa doctrinară. Dar ce reprezintă un partid ţărănescşi mai ales un partid ţărănesc în ţara noastră ? Ce anume necesitaţi sociale şi politice i-au determinat? Care este mişcarea de idei care să-i fi închegat doctrina? Ce program are şi ce cuprinde? Revendicările ţărănime! au fost rezolvite de partidul liberal şi desăvârşirea reformelor agrară şi politică este în curs de executare şi, desigur, că opera aceasta nu este şi nu poate îi a partidului ţărănesc. Doctrina acestui partid nu există, pentru că o luptă de idei n’a fost şi pentru că lupta dusă în numele clasei ţărăneşti,—luptă prin ea însăşi absolut inutilă,—nu poate fi o doctrină. Programul făcut într’o noapte şi ticluit în scopuri oportuniste nu este de cât înfăţişarea programului partidului liberal. Şi în ceia ce priveşte viitorul clasei ţărăneşti—nu partidul care se intitulează ţărănesc i-l va pregăti. A crede, altfel, însemnează a desconsidera realitatea şi a înlătura adevărul. Partidele politice nu se inventează,ci întrupează o întreagă evoluţiune şi se întemeiază pe realităţi sociale şi poliitice indiscutabile. Atunci ce rost are un asemenea partid ? Experienţa a aratat’o. Demagogia, crescută după răsboi, şi setea de parvenire a atâtor transfugi şi oportunişti — s’au aruncat asupra ţărănime! şi înşelând’o că ar fi, alăturea de generalul Averescu—au ajuns să răzbată în parlament şi să-şi dea numele de partid ţărănesc... Şi, astăzi, ameninţă cu revoluţia, proclamând lupta de clase... E la mijloc o simplă farsă. Viaţa politică a ţărei se va limpezi cât de curând — şi atunci se va vedea că aceşti siniştri comedianţi îşi vor fi sfârșit existența. § tessS .......................3* «* ®B Usa«^i! fl m SafKtewwf is tws^Qhnl Bmmm&f'"-*' 3*as §fc. *. tfnMMt toi &&»!©sfesu ©, fe SAMBATA 27 MARTIE 1920 Safe DSnc$E»giea «s®i comftwt «s fMixft î^A-lAlSi- M ii iiiiÉi iip * - Cu 85 lei obţineţi 100 lei o dobândă de 6 la sută şi nu mai plătiţi nici un alt imposit pentru sumele realizate în timpul răsboiului! — In împrejurările actuale, dad jocul de bursă pe pieţele mari din străinătate institue o primejdie şi ameninţă cu un crach financiar— cel mai bun şi mai sigur plasament de bani,—în sumi mari sau mici— este subscrierea la noul împrumut intern. Pentru financiarii de carieră nu este nevoie de nici o altă lămurire in afară de acele cuprinse în prospectul de emisiune. Pentru cea mai mare parte a populaţianei din sete şi de la oraşe care în anii din urmă au putut realiza economii cari , nu fără nici un folos, vom arata că : 1) Noul împrumut oferă 100 lei cu 85 lei, căci subscriind la bancă la administraţia financiară, la percepţiile statului sau la băncile populare, fiecare subscriitor primeşte pentru fiece sumă depusă de 85 lei un titlu al statului în valoare de 100 lei, care aduce o dobindă de 5 la sută pe an. Deci pentru 85 lei fiecare subseriitor primește 15 lei dobândă, ceea ce însumnă aproape 6 la sută pe an. 2) Această dobindă se obține de la stat, depunând prin subscriere sumele de bani ce fiecare le ţine acasă, fără nici un profit şi în nesiguranţă. 3) Având în vedere că în curînd se va vota legea asupra câştigurilor realizate în timpul râs boia lui, peste caii se vor pune impozite speciale (taxe) cea mai sigură plasare a banilor ce avem este să subsriem la împrumutul statului. Prin noua lege de care vorbim pot fi scutite de această taxă toţi aceia cari au subscris la împrumutul intern, pentru sumele subscrise. Deci ca cit se vor subscrie sume mai mari la împrumutul intern, cu atîta subscriitorii vor câştiga mai mult: întâi dobînda şi apoi suma ce ar trebui s’o plătiască prin legea impozitelor asupra câştigurilor din timpul răsboiului. Ca atare ,toţi aceia cari vor să-şi puie banii disponibili la adăpostul cel maisigur, ca sa realizeze o dobindă de 6 la sută fără nici un risc şi sâ evite a plăti şi noua taxă asupra averilor, ca toţi să-şi plaseze capitalurile disponibile subscriind la împrumutul Intern.__ Citiți în Pagina a II-a Ultimele Ştiri Telefonice şi Telefonice Romaik şi Consiliul Suprem Aprecierile d-lai R. Poincaré Se cunosc, neajunsurile ce ne-au fost făcute de acel faimos Consiliu suprem de la Paris, care la un moment dat se substituise conerinţei de pace. Noi nu i-am recunoscut niciodată legitimitatea şi nici autoritatea hotărârilor lui. Atunci când noi susţineam că acest Consiliu va învrăjbi mai rău popoarele şi nu va fi de nici un folos operei de împăciuire generală, eram combătuţi cu înverşunare. Iată însă că astăzi, cel mai autorizat personaj face cele mai aspre aprecieri asupra activităţii acelui faimos consiliu. D. Raymond Poinearé, fostul preşedinte a! Republice! franceze, într’un articol publicat în „Revue des deux mondes" arată că acel consiliu, născut nu se ştie cum, ca printr’un fenomen inexplicabil şi-a aranjat drepturi excesive, fără contact cu parlamentele şî opinia publică a ţărilor respective, şi a tratat în mod jignitor şi nedrept naţiunile pe cari le numea „mici“. Atât prin înalta situaţiune pe care a ocupat-o în timpul conferinţei pacei, cât şi prin prestigiul şi autoritatea sa personală, d. Poincaré este mai în măsură ca oricine să judece actele arbitrare ale consiliului suprem și de aceia aprecierile sale au desigur toată greutatea în opinia publică europeană. Anterica şi Turcia Preşedintele, Senatul şi opinia publică americană sânt de aceiaşi părere în privinţa chestiunei turceşti. Toată lumea din Statele Unite susţine că Turcii trebuie să plece din Europa, iar strâmtorile să fie internaţionalizate. Cea mai bună dovadă că ţara este de această părere, e mişcarea lansată de Senat în scop de a compensa eşecul proobabil al tratatului francez, prin votul unei moţiuni care spune că orice atac la libertatea Europei va fi considerat ca o ameninţare pentru America. In ceea ce priveşte izolarea Statelor Unite, unul din principalii săi factori, este suspiciunea ptat de sincer exprimată de preşedinte, a cărui militarism şi imperialism îl arată în Europa occidentală. Această suspiciune se va manifesta încă dacă preşedintele se pronunţă asupra marilor puncte a chestiunei turceşti. Nu se poate prezice ceea ce va spune, dar nu este un secret pentru nimeni că colegii săi şi dânsul, n’au văzut niciodată cu ochi bani politica Franţei şi a Marii Britanii în orient, politică pe care ei o simţesc în favoarea comercialismului şi imperialismului. Cât despre chestiunea mandatului Statelor Unite asupra Cermantinopolului şi asupra Armeniei, este o istorie veche. Situațiunea în Turcia amenință să devină un simbol căci America stă la o parte de Europa. Pacea boloevieilor in Camera Comunelor Declaraţiile, lui Bonard Law ■ Lyon. La o întrebare în Camera Comunelor, dacă guvernul englez a fost consultat cu pnvire la propunerile de pace ale guvernului savutlor pe lângă Japonia, România şi Statele Unite, Bonard Law, a răspuns că n’a fost consultat. Fiind din nou întrebat, dacă nu este obiceiul de a se consulta celelalte state, Liv a răspuns că nu există un o Aceia universal în asemenea cazuri. E o chestie ce priveşte ţările interesate. Note Politice Ex- excelenţa sa d. Borcea n’a fost numai cel mai înalt reprezentant al cultură româneşti, dar şi un orator parlamentar britani care a înălţat retorica ţărănistă mai presus chiar decât banca sa ministerială. Ca aceste calităţi nu se putea ca d. Borcea să nu fie şi un scriitor de acelaş calibru. Organul ţărăniştilor „Ţara Nouă“ face dovadă şi acestei însuşiri ale foastei „excelenţe“ care îşi semnează articolul arătând că-i „profesor universitar“. Calitatea de ex-ministru al culturii n’a dat prilej d-lui Bora a să-şi desvăluie în public toate însuşirile ce le posedă. A fost deci nevoie sâ recurgă și la presă ca să fie apreciat în toată valoarea lui complexă... Aliaţii la Constantinopol Ocuparea Turciei nu se face fără dificultăţi, zice ziarul „EveningStandard“. In Tracia, au fost răniţi mai mulţi ofiţeri engleji de către turci. Colonelul fartalar, comandantul gaznizoanei din Adrianopole a refuzat să se supună ordinelor venite din Constantinopol şi a declarat că va apara Tracia contra ocupaţia Aliaţilor. Pe de altă parte se anunţă din Constantinopol că Aliaţii au aşezat mitraliere de-a lungul malului Bosforului precum şi în principalele străzi din quartierile Stambulului şi Galatei. S-a procedat la mai multe arestări. Djemal Paşa, fost ministru de războiu, a fost arestat şi condus pe bordul unui crucişător. Mai bine de o sută cinci zeci de persoane, între cari şi şefii partidului naţionalist, au fost arestaţi. Printre ei se găseşte şi un prinţ imperial care a jucat un mare rol în ultima criză. „ Ieri a avut loc la Camera de comerţ o consfătari a mai multor persoane din cercurile financiare, agricole şi comerciale, care au pus bazele unei societăţi de asigurare cu sediul obligator în Iaşi. Noua societate îşi va întinde ramura de activitate în Moldova, Basarabia şi Bucovina, având la constituire un prim capital de 5.000.000 lei. Observăm că aceasta este prima iniţiativă luată la Iaşi, întrucât se ştie că toate societăţile de asigurare îşi au sediul la Bucureşti. Vom reveni cu amănunte la constituirea definitivă a societăţii. — Conferinţa d-lui Amos Frâncu anunţată pentru astăzii a fost amânată pentru Duminică 28 a. c. la aceiaşi oră. — Înregistrăm cu plăcere ştirea că Arhiereul Şerban se află mult mai bine. li dorim o cât mai grabnică însănătoşire. — Cu toate demersurile şi repetatele intervenţii făcute de către direcţiunea regională laşi, liniile ferate din Moldova continuă a fi blocate. Un număr de 3000 varosi de mărfuri se află prin diverse staţii din regiunea Moldovei, în timp ce Iaşul rămâne neaprovizionat şi în permanenţă lipsă de mărfuri, populaţiunea este nevoită a plăti preţuri fantastice. Cerem autorităţilor superioare să intervie de urgenţă pentru curmarea acestei situaţiuni. — Senatul universitar a delegat pe d. dr. Cosmovici cu cercetarea dosarului alegerei noului comitet a societăţei studenţilor în Drept. — De la Crucea Roşie, din strada Toma Cozma, s’a furat astă noapte mai multe lengerii, 30 kilograme zahăr şi numeroase lucruri. Hoţii însă nu s’au bucurat mult de furt, căci au fost prinşi în gară de către sergentul Munteanu Victor. Banda se compune din trei indivizi, originari din Tg. Frumos. — In noaptea trecută, din arestul preventiv de la Bălţi, prin spargerea unui perete, a izbutit să evadeze banda Ciobotariu, în număr de şase. Această bandă a îngrozit Basarabia un timp îndelungat. — Cum se vor face gărzile. — Prefectura de judeţ a fost oficial încunoştiinţată asupra modului cum se vor face gărzile militare cu începere de la 15 Martie. Pentru nevoile interioare şi gărzi, se vor chema oameni din contig. 1915, 1914 şi 1913, cu sau fără situaţia militară lămurită în serii de 30 zile. Oamenii din config. 12, 11 şi 10 cu situaţia militară nelămurită se vor chema în serii de 40 zile. Miliţienii nu se vor mai chema în nici un caz. „ Comn. Paroh „Buna-Vestire şi Sf. Haralambie“, al Soc. Ort. Naţionale a Femeilor Române Secţia Iaşi, aduce mulţumiri cu recunoştinţă dnei Aspasia Raşcanu, distinsă membră în Com. Central, pentrudonaţiunea de 2000 lei, în Titluri ale Împrumutului Intern 1920, care se va alipi la fondul destinat pentru clădirea unui local propriu, Grădinei de Copii „Ţicău“. Fapta Doamnei Răşcanu vorbeşte de la sine şi ar fi bine, ca persoanele generoase să bine voască a o imita. — Semânţă de legume bine selecţionată cu germinaţie garantată şi preţurile cele mai reduse posibil se găsesc de vânzare la Cooperativa Podgorenilor din Moldova str. Ştefan cel Mare No. 38 (în curte). De asemeni se găseşte şi harpagic cu preţ de reclamă. — In comisiunea interimară a oraşului, vor mai face parte d-nii inginer Ţânţu, maior R.,Dimitriu şi d. Carabet Manea. — O bandă de hoţi ramasă încă necunoscută a jefuit casa locuitorului Ion Lazăr din corn. Copou. — Toţi birjarii din acest oraş sunt obligaţi a se prezenta la Primăria locală pentru a obţinea atât clasificarea conf. ordonanţei Nr. 4056 din 6 Martie a. c. cât şi autorizaţiunea cuvenită, prezentându-se în urmă, prefectura poliţiei cu tabliţa spre semnare. — înmormântarea sergentului Ion Perju. — Sub o mare afluenţă de lume, a avut loc ieri la ora 2 după prânz înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale regretatului sergent Ion Perju. In azistenţă,multe personalităţi dsstinse, toţi funcţionarii superiori ai poliţiei, în frunte cu dl Eugen Petit prefect, d-nii Lohan şi Stroja foşti prefecţi, Zdrobici fost director al Prefecturei de Poliţie, o delegaţie numeroasă a corpului de sergenţi, în frunte cu dl Dan, comandantul acestui corp, precum şi foarte mulţi ofiţeri şi grade inferioare. In faţa bisericei Sf. Spiridon, prohodul a fost oficiat de Părintele Nicuiea, proniereul oraşului şi preoţii biserica. Cu acest prilej, părintele Nicuiea în cuvinte mişcătoare a relevat felul cum regretatul şi-a făcut datoria, sacrificându-şi viaţa în îndeplinirea misiunei sale. Pe lângă eroii căzuţi pe câmpul de onoare—zice Preotul Nicuiea—sunt şi eroii cari cad pe frontul datoriei. Felul cum regretatul şi a făcut datoria, are a servi ca pildă tuturora. A vorbit apoi dl Lohati, fost Prefect, care asemenea a relevat abnegarea de sine, cu care sergentul Ion Perju şi-a făcut datoria. Cortegiul a pornit apoi, parcurgând străzile I. C. Brătianu, Lapuşneanu şi Cuza-Vodă. In faţa Prefecturei de Poliţie, a vorbit de Ştiubeni, inspector de poliţie care în numele acestei instituţii a exprimat regretele sale de moartea acestui auxiliar modest, care a căzut victimă datoriei sale, a cărei abnegare şi devotament va servi de pildă şi nu va fi uitată în veci. Sub aceiaşi afluenţă de lume, rămăşiţele acestei victime a datoriei, au fost conduse până la ultimul locaş. Un număr de comersanţi din Iaşi în frunte cu d. Grigoriu au deschis Liste de subscripţie pentru a se da o răsplată sergentului Caramaian care prin curajul său a putut evita că locuitorii casei din str. Ștefan cel Mare care s’a risipit aseară, să cadă victime sub dărâmături. — Societatea pentru ocrotirea orfanilor din război angajează persoane cu practică pentru supraveghere, infirmerie şi lenjerie interne la orfelinatele din Iaşi şi împrejurimi. De asemenea angajează personal pentru birouri şi dactilografie. Cererile însoţite de acte se vor depune la biroul Societăţii din strada Toma Cozma No. 9. *