Mişcarea, august 1920 (Anul 14, nr. 164-187)
1920-08-01 / nr. 164
Completat comisii Capitală Arestarea unui ofiţer comunist.—Arestarea a două agente de legătură ale comunistului Al. Constantinescu. — Manifeste revoluţionare. Autorităţile militare din Bucureşti au arestat pe administratorul locotenent D. Negrişeanu din ministerul de război, ca unul care era în strânsă legătură cu agenţii comunişti-revoluţionari. Observându-se de câtva timp că anumite ordine secrete din minister erau divulgate—unele apărând prin presă s-a început o discretă anchetă care a dus la arestarea locoenentului D. Negrişeanu, care lucra în cabinetul d-lui general Râşeanu ministrul de răsboi. Comenduirea pieţii din Bucureşti făcând cercetări, a descoperit faptul senzaţional că locotenentul Negrişeanu făcea parte din organizaţia comunist-revoluţionară şi că purta o corespondenţă întinsă cu revoluţionarul Al. Constantinescu- astăzi închis la Jilava. Locotenentul este înscris în clubul socialist şi Seria Ia „Socialiştii“ sub semnătura Delaest. Cercetările continuă. * * # Tot ieri a fost arestată în Capitală Lola Grimberg, amanta lui Al. Constantinescu, cunoscută în cercurile comuniste sub numele de „tovarăşi Fedora“. Asupra ei s’a găsit un paşaport pe numele Mina Ionescu—eliberat da poliţia Capitalei. De asemenea a fost arestată şi Rachela Grinberg,—complicea Lolei—care făcea legătura între organizaţia socialistă şi cea comunistă. Asupra lor s’au găsit manifeste revoluţionare adresate câtră ţarani, muncitori, soldaţi şi pescari dobrogeni. Manifestele sunt redactate în limbele: bulgară, turcă şi română. Un alt manifest este adresat poliţiei de siguranţă care e avertizată că dacă va continua acţiunea contra comuniştilor va fi pur şi simplu reformaţi Autorităţile continuă cercetările pentru a descoperi firul întregului complot comunist. ATACUL BANDITESC AL CASTELULUI „FORTUNA“ Luptă în timpul nopţii/ Starea d-rei Maria I. Mircea. — Atacul bandiţilor.— In ploaia de gloanţe.— în zori de ziuă. (Urmare) Am încetat de a trage focuri că nu ştiam ce cartuşe mai am. Bandiţii s’au retras de la uşă însă trăgiau focuri pe toate, ferestrele. Eu, în acest timp, cu tot pericolul gloanţelor lor, am pornit prin odaie în căutarea cutiilor cu încărcătoare ale Mauserului şi cartuşe pentru revolverul întrebuinţat prin dulapuri şi saltare. Pentru norocul meu am găsit un încărcător complect de zece cartuşe pentru Mauser într’un saltar şi o cutie cu 20 Cartuşe în geamandanul cu necesariile pentru toaletă pe care când l-am luat de la locul lui mi l-a împuşcat stricându-mi peria de haine şi perforând geamandanul. Având această provizie în mână, mă găseam stăpân din nou pe situaţie—după credinţa mea—şi atunci m-am reînturnat prin mijocul focrilor şi al gloanţelor la locul unde aruncasem revolverul şi, prin pipăite,— în întuneric beznă—cu mâinie prin sticlele stricate, l-am găsit. L-am încărcat imediat şi apoi am tras prin ferestre şi restul de şase cartuşe ce mai aveam în Mauser. După aceia am introdus al doilea încărcător în el făcându-mă cu aceasta şi mai stăpân pe situaţie. Apoi prin mijlocul gloanţelor mi-am adus în săliţă două arme de vânat calibru 12 şi 16 şi câteva cartuşe pentru ele, pe care le-am găsit cu mare greutate într-un dul. Le-am încărcat şi pus la loc bun într’un colţ alături cu uşa de intrare. Deci, îmi adunasem tot ceia ce aveam ca arme şi muniţii principale, aşa că mă găseam în deplină siguranţă, dar expus gloanţelor şi explozibililor, însă deplin stăpân pe situaţie. * Nepoata mea d-ra Maria 1. Mircea bolnavă de vreo câteva zile, îmi cerea să nu mai trag. Ea era în odaia a doua de peste săliţă, uţă în uşă cu mine şi cu uşa de asemenea deschisă , i-am strigat poruncitor sa tacă şi, după ce am tras două focuri cu armă de vânat pentru a face mai mare zgomot detunătura, prin a cărui efect să se îndepărteze bandiţii de la ferestrele odăei fetei, i-am spus să se scoale de jos de sub marginea patului şi să se refugieze după sobă, unde era ferită şi de explonaţie. Apoi am întrebat-o, cum îţi este ? Mi-a răspuns că a îngheţat şi că îi este rău. I-a revenit boala. I-am recomandat să se stăpânească şi să nu-i fie frică de nimica. Apoi m’am dus în odaia mea unde focurile bandiţilor n’au încetat nici un moment şi, prin mijlocul gloanţelor i-am scos brâniţa mea şi pa care mi-au ciuruit-o câteva gloanţe în momentul când o ţineam în mână. Li-am ripostat cu nouă locuii şi m’am dus de i-am dat-o să se îmbrace. Intorcându-mă imediat la postul meu am tras un foc pentru a le da semne de viaţă. Fata, spunându-iă din nou că leşină, am intrat în odaia mea, şi găsind pe dibuite cheile am scos din saltarul biroului o cheie cu care am deschis cufărul din săliţă. Am luat o sticlă cu cognac şi i-am dat-o în ascunzătoarea ei pentru a bea. Intre fiecare mişcare din cele executate după cum le-am descris, trăgeam câte un foc. Bandiţii n’au încetat un moment de a trage pe toate ferestrele, neîndrăznind să mai vină la uşă, unde eu eram din neru instalat după ’fiecare primblare a mea în căutarea diferitelor necesarii. Mă urmăreau numai cu gloanţele ce te trăgeau prin ferestre. Din cauză că toate ferestrele erau sparte, simţeam bine frigul căci eram numai încă aşa de noapte şi aceasta găurită de gloanţe—de sigur pentru a avea o ventilaţie mai puternică— umblam disculţ prin cameră, călcând pe stămăturile de geamuri. M’am dus la patul meu de unde mi-am luat hainele şi m-am îmbrăcat în ploaia de gloanţe. Intre fiecare ducere de la postul meu reveniam şi dădeam semne de viaţă printr’un foc ; astfel echipat mă simţeam în largul meu şi fericit. Am incercat de mai multe ori sâ-mi scot cu mâna tifonul din urechi dar n’am reuşit. Atunci m’am hotărât din nou şi m’am dus prin gloanţe la geamantan şi mi-am luat combustea cu care venind la locul meu, m-am tras afară tifoanele din urechi şi când am avut auzul meu fin complect recâştigat, am fost cel mai fericit pe lume pentru că auziam şi si faţeem fiecare mişcare şi în fiecare direcţie. De bucurie m’am dus la nepoata mea d-ra Mircea, bolnavă, şi am înghiţit un gât de cognac şi astfel însufleţit m’am reîntors la postul meu—uşa de la intrarea în săliţă—la geamul spart de bandiţi şi de unde îi pusesem pe fugă din primul moment cinci gloanţe în plin în pielea lor—pe care am credinţă că şi azi Ie păstrează. .In momentul sosirei mele la postul meu de luptă iată că se iveşte jos la Intrarea pe scară pe piatră un bandit sdravăn şi voinic şi în m intentai cînd a voit să pină piciorul pe întâia scară, l’am ocht foarte bine cu M nserul şi am tras un foc. N’a zis nimica, a făcut dreapta împrejur şi-a dispărut după zid. Eu, am rantas la post. Nu nuic după acest eveniment,am fost întrebat „Ai să mai tragi m .lt m.i Stilea ?!“ Am răspuns cu voce dăunătoare „200 de gloanţe am să mai tragi“ Mi s’a răspuns: „Mai avem 400 (patru sute)“ Am răspuns c’o înjurătură şi am continuat a-mi stăpâni postul. Trebuia să ştiu câta ceasuri sunt în vedere ca muniţiile să-mi ajungă pentru aparare pănă la ziuă. M’am dus grăşi prin mijlocul gloanţelor în odaia mea, mi-am găsit jos ceasornicul, am luat repede, am revenit la post şi ducând şi conu de vânat în mână cu care chem copoii când vâram. Am apasat pe soneria ceasornicului care mi-a spus că era 1 jum. Dei, mai aveam un ceas şi jumătate până la ziuă. Am fost din nou întrebat cât am să mai trag. I-ant înjurat din nou şi atunci le-am declarat că eu nu mai trag degeaba în vânt ci numai iâpd i-oi zări pentru ca să pot trage în plin şi numai cu haleiuri pentru ca să nu mi scape nimeni. Apoi m’am dus în odaia mea, mi-am adus scaunul, cutia cu tutun şi bricheta— tot prin mjlocul gloanţelor lor. Trăgeam din timp în timp, fumam şi sunam din corn şi astfel am băut pănă la complect izbândă 10 (zece) ţigări de tutun excepţional de bun. In fine s’au făcut trei ore dimineaţă ; bandiţii au dispărut dpă ce mai întâi au făcut onorurile şi ferestrei dnei nepoatei d-ra Maria Mircea cu câteva focuri pe din afară de zidul castelului, focuri la care le-am răspuns imediat dinăuntru cu un foc de calibru 12 cu o încărcătură pentru mistreţi un glonte cu 6 grame de praf. Cu această încărcătură am tras al 25-lea foc faţă de ,sutile de focuri ale bandiţilor plus pietroaie şi gărăfi cu acid carbonic şi oţet. (Va urma) Ecaterina Constantinescu Miscă Strada Calarasi No. 17 K 1 SC Art B A tt Wiki! --------- - — Gimnaziul din Tg. Frumos— Prefectura de judeţ a fost înştiinţată că s’a aprobat crearea unui gimnaziu de băeţi care va funcţiona Tg. Frumos cu începerea noului an şcolar. In afară de subvenţiunea acordată de stat, populaţiunea oraşului va contribui cu o cotă la susţinerea cheltuelilor de întreţinere. Ca personal didactic ministerul va numi un director şi un profesor specialist restul se va recruta dintre magistraţii, avocaţii şi doctorii aflaţi la Tg. Frumos. — REPARAŢIUNA STRZILOR. Se pare că reparaţiunea străzlor va fi făcută în cursul actualei campanii, cel mult în centrii oraşului, şi aicea numai a cîteva mici cârpei1, cum se observă pe strada Lăpuşneanu. Cele mai mute cartere sunt expuse a remâne nereparate. In special străzile mărginaşe remân într’o stare în totul impracticabilă. Avânc dmn vederea faptul că suma destinată de fostul guvern liberal—4 000.000 lei—se află în rada Comunei, cerem ca să se accelereze lucrările de reparaţiune a străzii K, pentru ca să nu treacă sezonul de lucru. Neprezentându-se de căt un singur concurent, administraţia comuna ă a fixat o nouă licitaţie pentru aprovizionarea cu furaj, necesar la serviciul stradelor. — Întrunirea comercianţilor de soi, are loc la sediul uniunei sindicatelor comerciale şi profesionale, din strada I. C. Brătianu. — D. Vasile Brăescu prefect de Chişinău, a fost ori în localitate. — Profesorii basarabeni, cari urmează cursurile de vacanţă la Universitate, vor face în cursul săptâmânei viitoare d escursiune la Bârnova, fiind însoţiţi de mai mulţi profesori. — Moarte prin electrizare.—E pe la ora 4 după prânz locuitorul Neculai Iancu, din Ciurchi, porni de la locuinţa sa cu o căruţă era fân pentru a se duce la o vie. Trecând pe lângă abator, Neculi lancu fu lovit de o sârmă a tramvaiului electric, care se rupse în acea vreme din cauza vântului. Electrizat nenorocitul locuitor Neculai lancu căzu jos mort alăturea de calul său, care peri. Întâmplarea aceasta a produs o adâncă impresie asupra tuturor, pe care, întâmplarea făcu să asiste fără a putea da vreun ajutor. — D. dr. Gh. I. Botez a fost confirmat în funcţiunea de secretar al facultăţii de medicină din Iaşi.. — O delegaţiune a comitetului „Joint- Distribution“ din America a împărţit în cursul săptămânei ajutoare băneşti populaţiunei israelite sărace. — Ploaia care a căzut ori a fost generala în tot judeţul. Deasemenea a plouat şi în celelalte judeţe limitrofe. — Cursurile pentru profesorii basarabeni vor continua până la 15 August. — Repetiţiile la teatrul naţional vor începe la teatrul naţional vor începe la 1 August. Deschiderea stigiunei va avea loc pe la mijlocul lunei Octombrie. — Toţi comercianţii din oraş care au în depozitul lor vre o cantitate de făină calitatea sau tărâţă de grâu, să se prezinte Duminică 1 August la serviciul aprovizionarei la Primarie, spre a se înscrie cu cantitatea de care dispune. Aceasta conform ordonanţei Ministerului Refacerei şi Almentarei. — La locuinţa sa din strada Căpitan Păun a încetat din viaţă H. Lernovici tată administratorului ziarului nostru D. Lernovici. Transmitem familie! îndurerate expresiunea condoleanţeior noa-.tre. • — Următorii speculatori au fost condamnaţi la comisia de judecată în urma poceselor verbale de dare în judecată din partea Ligei Consumatorilor: Comerciantul Lezer Swanz Piaţa Sft. Spiridon condamnt la 1000 lei. Comerciantul angrosist Iancu Bercovici Piaţa Idilei condamnat la 1000 Iei. Comerciantul Braun Ioelsohn Piaţa Halei condamnat la 1000 iei. Precupeaţa Anica Constantinescu Piaţa Sf. Spirdon condamnata la 100 lei. Precupeaţa Maria Popa Piaţa Sf. Spiridon condamnată la 100 lei. — In ziua de 6 August ora 10 a. m. se va ţine în localul Primăriei licitaţie prin oferte închise cu respectarea art. 72 — 84 din legea comptabilităţei publice pentru darea în întreprindere a pardosirei remisei din atenantele Palatului Comunei. Valoarea lucrărilor după deviz lei 12 488 bani 75 Garanţie provizorie 1000 lei în numerar sau efecte garantate de Stat. Devizul se poate vedea în fiecare zi de lucru la Arhiva Comunei. Administraţia Comunală a luat dispoziţia de a pune preţuri maximale pe fructe, punând capăt preţurilor exagerate de astăzi. INSTITUTELE LICEALE ŞI PRIMARE ”MIHaIL KOGALNICEANU—IAŞI vor funcţiona în anul şcolar 1920—1921 în modul următor: In localul propriu din strada Căpitan Păun No. 8: 1) O şcoală primară cu limba franceză şi germană obligatorie. 2) Un liceu de fete, având ca director de studii pe d. Traian Bratu, profesor universitar, şi ca directoare pentru partea educativă o distinsă profesoară din localitate. In imobilul din strada Carol 23 (Palatul Sturza). Un liceu de băeţi, având ca director pe d. Titus Patriciu, profesor la Şcoala superioară de Comerţ şi Liceul Naţional. Cursurile regulate, dacă programele oficiale şi cursuri modificate, cu corp didactic ales, compus din 40 profesori secundari se va da atenţiune deosebită limbilor moderne şi unei educaţiuni complete, îngrijite, înscrierile se fac pentru ambele licee şi şcoli primare, începând de la August, în cancelaria institutului de băeţi str. Carol 23. Cursurile încep la 10 Septembrie. Anuarul pe anul şcolar 1919-1920 cu prospecte la cerere gratis şi franco, strada Carol 23. PROFSORI ASOCIAŢI Dr. Tr. Bratu, prof. universitar, Dr. I. Simionescu, prof. universitar, membru al Academiei Române, Băleanu Alexandru, prof. Liceul Naţonal, Cădere Dim. prof. la Şcoala Normala, fost secretar general al Ministerului de Instrucţie, Finţescu Gh. prof. Liceul Naţional, Botez Const, prof. Lceul Naţional şi Seminaru Pedagogic Universitar, Dr. Iordan Iorga prof. la Seminarul Veniamin, Patriciu Titus prof. la Şcoala Superioară de Comerţ şi Liceul Naţional, Petrovanu Vasile prof. şcoala Normală şi Liceul Militar, Rick Juilan prof. Şcoala Normală fost subdirector al învăţământului profesional. NOTA : Pentru vara acestui an funcţionează la Liceul de băeţi un curs de preparaţii pentru examenele de bursă la licee, şcoli normale, de admitere în liceu, de corigenţe şi examene din Septembrie 1920. 2015 O evadare îndrăzneaţă In ziua de 14 Iulie între orele 122 un furt îndrăzneţ s’a comis la magazinul Perletz, din str. Ştefan cel Mare 25, de unde s’au furat mărfuri, în valoare de câteva mi de lei. Din primele cercetări făcute de Siguranţa locală, banuelile căzură asupra ţinut vechia client al poliţiei, originar din Galaţi, s’au luat în acest timp toate măsurile pentru arestarea lui. In ziua de 22 a lunei, după indicaţiile luate de siguranţă sergentul din punctul unde s’a comis furtul, a arestat şi trimes siguranţei pe un individ care corespundea semnalmentelor date. Cercetat de Comisarul de siguranţă Vasiliu, la început individul nega că ar fi autorul, în urmă însă a mărturisit acest furt şi încă unul comis în aceiaşi zi la un alt comerciant. Individul arestat se numeşte Moritz Feingold zis şi Kan Neculai, dezertor din armată şi care a suferit mai multe condminări pentru furt. El mai este autorul de furturi comise în trenuri şi la Galaţi. Fiind timiş Curţei Maţiate, îndăzneţul pungaş a reuşit să evadeze. S’au luat toate măsurile pentru prinderea lui. — Controlul contra Speculei. La primărie a avut loc aseară o consfătuire, convocată de d. Maior Orleanu, şeful mişunei militare de Control. Au luat parte d-nii Borcea ajutor de primar, Dimitriu directorul Prefecturei de Poliţie, Neculau directorul Prefecturei de judeţ, Mardare controlor financiar, Dediu inspector pentru refacerea industriei, comanda jandarm lor Berescu, Lucian Roiu consilier comunal şi alte câteva persoane. S’a discutat mijloacele mai eficace pentru combaterea speculei. Discuţia va continui într’o nouă consfătuire. Până atunci rămânea se aduna toate dispoziţiile luate în această privinţă şi a le pune la îndemâna populaţiei. — In ziua de 5 August, ora 10 a. m. se va ţine în localul Primăriei 1 citaţie publică dată cu respectarea dispoziţiunilor art. 72—84 din legea contabilităţii publie, pentru vânzarea a 4100 kgr. fer vechi ce se găseşte depozitat în magazii Comunei din str. Bucşinescu şi unde se poate vedea în fiecare zi de lucru. Garanţa provizorie 1500 Iei în numerar sau efecte garantate de Stat. Un ordin telegrafic al ministerului invită prefectura de judeţ de a da preferinţă în numirile de funcţionari în deosebi demobilizaţilor. Prefectura a transmis ordinul comunelor rurale. — Dnii C. Zamfirescu şi R. Gabroveski, au fost numiţi agronomi în s judiul Iaşi. — D. M. Gh. Botez profesor de matematică cu firul provizor, a fost numit definitiv în învăţământul normal din Iaşi . Mai mulţi studenţi ieşeni cari au urmat studiile la Paris în cursul anului, s-au înapoiat în localitate pentru timpul vacanţei. — Azi urmează să sosească în localitate un mimeros grup deexcursionişti, profesori şi profesoare din Bucovina. — Raporturile sosite astăzi prefecturei de judeţ din comuni, arată că ploaia de ieri a fost oportună atât pentru porumb cât şi pentru vii şi fâneţe. — Pentru noul an şcolar la liceul internat de Iaşi sunt vacante 15 burse şi 20 salve. — S’a aprobat reparaţiunea şoselei Iaşi Bivolari, în valoare de 84.088 lei. — îndată ce se va întoarce din concediu d. Scutaru, d.si b-director Miclescu va pleca într’un concediu de 30 zile. IAtiL—lifUtiRtiFi4 «ALUlNA» airadi biolut CH nl I ÓD t — La Iaşi este probabil că noile preţuri ale pâinei nu vor putea intra în vigoare de la 1 August primăria necomplectâfidu-şi noile cantităţi de grâu. Cronica Spectacolelor CINEMA ELISABETA.— Astăzi în matineuri şi seara se reprezintă seria 4 a penultima din : AVENTURILE UNEI REGINE (INELUL FATAL) drarra de aventuri senzaţionale în 6 acte în frunte cu curajoasa aritrcă nord-americană d-ra PEARL WHITE. Luni 2 August „OSÂNDIT PE VIAŢĂ“ dramă puternică (F.lui Gaumont). Joi 5 August a 5 şi ultima serie din „AVENTURILE UNEI REGINE. Grădina şi Sala Cinima-Sidoli - SOCIETATA MĂRĂŞTI -In urma marelui succes şi după cererea generală am reţinut cu mari sacrificii filmul ca să mai ruleze joi 29, Vineri 30, Sâmbătă 31 Iulie şi Duminică 1 August 1920. Zilnic 2 Matineuri la 3 şi 5 juni. şi seara la ora 9 juni. Cel mai puternic film de aventuri. Primele 2 serii la un joc 12 act din COPILUL LUNEI Grandos produs Cinematografic American cu îndrăzneaţă MARIE WALCAMP seu „Fata fără frică" Care a stârnit uimirea şi admiraţia lumei întregi Seria I a 6 acte 6. Episodul 1. Onoare de femei, II. Bestiile regiunilor sălbatice, III. Plasa Teroarei. Epis. IV Ţipătul unei femei, V. Documentul secret, VI. Temniţa terorei Atragem atenţiunea că cu cât trece o serie mai mul filmul prezintă mai mare interes, publicul spectator rămâne îngrozit de peripeţiile pe care trece Maria Waliam eroina americană în lupta cu fiarele sălbatice ea fiind supranumită fata fără frică. PUBLICATĂ Se aduce la cunoştinţa celor care primesc alimente pe baza de cartele, de la Depozitul deSubzistenţi al Corpului 4 Armată (Râşcanu) că cartelele vechi se menţin şi pe timpul de la 1 Aug. 1920 până la 31 Iulie 1921, adăogându-se de către posesor la mijlocul cartelei câte o foae albă pe care se va nota de către centrul de distribuţie No. recipism şi data primirei din Depozit a alimentelor. 2—2 Intend. Căpitan, (nedescifrabil) Dr. Aspasia Macarovitsch Asistenta Clinicei Infantile Boli de copii Consult. 9—10 jum. 3—5 p. m. 10—7 Str. Lascar-Catargi 32 VASILE AGAPI institutor, Şcoala de băeţi „Gh. Asachi" laşi str. Negruţi 4, prepară copii pentru liceele militare, şcoli normale, stăinării şi licee. 15—13 Vite altoite PEPINIERA N. D. Marcociu, comuna Buciumi-Socola jud. Iași, Via V. Manisale. 2019 Cataloage gratis fb00«!*»0* tH«0g * Dr. G. MARZESCU | * IAȘI - Strada Lascar Catargi 13 t X