Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)

1923-03-28 / nr. 69

ANUL XVII No. 69 m REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA­­b4, ffeta UM Mo. € 9—12 I. m. şi â—5 p. * ANUNOUR! Şl RECLAME: 3b priffisnc 3h condiţinâi avamtastoase riflr** n admtrrfsfcraSia m­araM laşi, Pieţa (Mrd ). Dwwwtwnea pete teste agecţiile de psMidtrte S’a stâns, după lungi suferinţe ce-i chi­nuiau de ani de zile trupul gârbovit, acel ce rămăsese după moartea lui Xenopol şi-a lui Ion Bogdan cel mai vechiu îndru­mător a istoriografiei româneşti. Rămăşiţe împrăştiate ale muncii lui încordate se află presărate ici şi colo, în studiile din »Con­vorbiri Literare" în comunicările din »Ana­lele Academiei" sau prin Buletinul Comisi­­unii Monumentelor istorice, rămâne în sfâr­­şit şi micul volum în care îşi îngrămă­deşte, în două sute cincizeci de pagini, toată erudiţia, toate rezultatele cercetărilor îndelungate şi stăruitoare: Originele Prin­cipatelor Române, ca să nu mai vorbim de modesta călăuză a expoziţiei din 1906, în care se cuprindea, pe scurt, pe înţele­sul tuturor, povestea trecutului românesc. Non multa sed multum.­ Din scrierile sale vremea va alege, le­pădând desigur unele păreri ale Istoricului, schimbând aci, ştergând aiurea, e legea firească şi implacabilă a progresului ştiinţi­fic. Generaţiile viitoare îi vor cita poate mai rar lucrările, în cari nu vor mai găsi materialul informativ ce-i vor fi adus cer­cetările mai noi; Ie vor citi însă totdeauna cu folos. Căci bătrânul profesor nu s’a măr­ginit să adune documente şi să le explice, ci a sădit în minţile atâtor generaţii de ascultători însuşi principiile metodei lui. Amintirea sa va trăi astfel nu numai ; viaţa scurtă a unei lucrări de istorie, ea­­ va dăinui şi va da roade prin munca tu­turor cercetătorilor cari vor merge mai de­parte pe căile deschise de dânsul. Lângă geniul adesea nestăpânit al lui­­ Haşdău, lângă strălucitoarea intuiţie sinte-­­ tică a D-lui Iorga, Dimitrie Onciul a fost­­ omul criticei răbdătoare şi metodice a tex-­­ telor. A avut, odată cu îndrăzneala nece-­­ sară de a­ se lepăda de litera cronicei şi­ a­­ tradiţiei, şi cumpătarea trebuincioasă ca să­­ le interpreteze spiritul. A adus în viaţa­­ noastră ştiinţifică, acel element de adâncă seriozitate, sentimentul răspunderii celor afirmate prin grai sau scris. Niciodată dascălul nu s’a amestecat în luptele politice ale ţării. Intr’adevăr ni-l închipuim cu greu, în faţa atâtor făgăduieli fără so­roc şi învinovăţiri fâră dovadă ale discu­­ţiunilor extra-şi interparlamentare, încru­­ntându-şi sprâncenele stufoase, şi întrebând răspicat: »Unde este documentul?" Fără îndoială, bătrânul îşi va fi zis că pentru astfel de examene ar fi găsit prea puţini candidaţi. Şi totuşi învăţământul lui conştiincios do­vedeşte că uneori catedra poate vorbi mai temeinic şi mai cu rost decât tribuna. Din pulberea şi cenuşa trecutului pe care o fră­mânta fâră preget, flacăra conştiinţii naţi­onale ţâşnea mai viu şi mai puternic în ochii studenţilor. Unii vor fi zicând că în timpul ocupaţiei vrăjmaşe, atitudinea lui a fost prea ştearsă. Istoria—pe care o dorim nepărtinitoare cum a fost el însuşi—îl va judeca; rămâne însă faptul că atunci când duşmanul se pregătea să ne smulgă până şi străvechiul pământ al Dobrogei, române Dimitrie Onciul a ştiut să amintească tutu­ror stăpânirea românească, din vechime, asupra acestui ţinut. Şi mai rămâne, pen­tru oamenii vremilor noi, pilda de muncă neîncetată, de neînfrântă voinţă a­ moşnea­gului care urca acum o lună, stăpănindu-şi chinurile cumplite, scările Academiei al că­rei preşedinte înţelegea să fie de fapt, prin împlinirea zilnică a datoriei, fără să ţie sea­mă de boala sau de oboseala vrâstei. Astăzi truda lui pământească s’a ispră­vit. El poate să-şi doarmă în linişte som­nul de veci, în ţărâna dezrobită a lui Şte­fan cel Mare. Să ne închinăm cu evlavie în faţa celui în care, până la cea din urmă suflare, biruit-au gândul". GHEORGHE I. BRÅTIANU Pentru „Lumea * şi ceilalţi confraţi din presa ieşană La tult ca Am seria despre chipul la totul tendenţios, In Spre confraţii noştri ieşeni, relatează ştirile d­e Bucureşti, intervin­e în discuţ­ a n# şi ziarul „Lumea". „Lumea* se căzneşte să adusă un Argument pentru salvarea situaţiei, dar nu reuşeşte, căei după ce recu­noaşte că idealul în presă ar fi obiectivitatea, adaugă ca aceaste ar fi In neputinţă. Să precizăm ii noi. De ce n’ar putea fi „Lumea* obiectivă In rela­tarea faptelor, când aa asta un or­gan In dependent şi nu sete supusă de cât coaştiinţei ei proprii? „Lumea" spune Ineft că nu poate fi obiectivi, pentru­ că-i vorba de „atmosferă*. Şi atu­neca ea sa sile­şte să creieze o ctmpifară prin ştirile cele mai ecozationsle, prin comentările cele mai lipsite de obi­ectivitate. De ce a inu nţat „Lumea* că în urma scand«h riior provocate de opoziţia-nnici, M. S. Rigole a con­vocat un consiliu de miniştri la Pa­lat ? Şi mai ales d* ea n’a desminfit a doua zi ace­sta invenţiune a „Au­rorei" „Epoceî* şi a ziarelor de a­­celaş cali­ru ? Noi n’am cerut ulei „Lamei* n’ci „Opiniei" să faci o atmosferă „mal guvernem^ntală" sau de „un alt ca­libru* ei am expaimat dorinţa ca să puie mai mait atenţiune, şi mai pu­ţină patimă in chipul in care aceste ziare independente, se pretează le ori-ea învenţiune, la ori-se seas&ţ­o­­nalism şi alarmist». S’ir fi «nvanlt ca masar dez­baterile se urmează în jurul Consti­tutiei, să fia relatate exact, dând şi scandalurile opoziţiei, dar şi di­scuţiile largi, de principii, ce ce fac in jurul fie­cărui text. Dar confraţiii noştri­ au dat toată extensiunea serpentinelor, morişte­­lor, fluerăturilor şi fiolelor oporifici­­unice, fără a da laa mai mică însem­nătate discuţiilor salioane, teoretica şi de principii, ce au urmat in jurul Constituţiei. Ca atare suntem Îndrituiţi să con­statăm această rea eredtaţă, şi o­­stilitate a unor organe rare, îşi zic independente şi să enumerăm aceste miei „păcate” ale profesiune! ga­zetăreşti. Tot ce ne-au răspuns „Opinia" și „Lam­ae" in aceasta privința, confir­mă intcesaai constatările noastre— și nu p­u­t­e­m de­cât regreta prilejul ce se oferă cetitorilor de a se descoperi. In public, aceste „pă­cate*. ECO O SI Baritonul Jean Atanatin obţine mari ane­­case în America de Sud. m »Pildele lui Conn Vichenţiu« se intitu­lează noul volum da nuvele ale d-nul M. Sadoveanu, apărat la editură »Viaţa Ro­­mânească* din Iaşi.• »Clacă şi Robot* volumul de »Icoane din viaţa ţărănească* algd-lul Lunglann a a­­părut intr'o nouă ediţiune la »Cartea Ro­mânească*. • »Muzica* Revistă pentru cultura muzi­cală întfind in anul al 5-lea, a început să apară la Cluj. Primar numar, dubla, ne aduce colabo­rar­ea d-lor Maximilian, Costin, Oh. Bră­­iescu, L. Donici, Stefano­viei ş. c. • »Alexandra Puşchin la Chîşinău* este titlul unei acţiuni dramatice scrisă de scriitorul basarabean L. Donici, după ti­nere reminiscenţe ale lui Constantini Ne­­gruţi, din care se poate afla timpul fpe care marele poet rus l’a petrecut in sur­ghiun, in mijlocul basarabenilor cu care a legat strinse prietenii. *­­Viața Rominească* No. 2 a apărut cu un bogat sumar de actualitate. EMsrm­m&, si mm îs hefbî-MANTI IN FAUST M­UDUI — Lămuririle cerute de d-l deputat Victer Iamendi la şedinţa de la 21 Martie a Camerei deputaţilor şi răspunsul d-lui Mârzescu. D-le Preşedinte, d-lor Deputaţi, Nu vreau să propun un amendament ci­t­ean numai şi cer o lămurire d-lui raportor şi onora­­tulul guvern, care să se refere mai cu sea­mă la legea electorală,cire se va face după votarea Comutaţiei pe care o­­ discutăm acum. Aliniatul final din a­rt. 66 devenit 65 apune: „legea electorală stabileşte numă­­rul deputaţilor de ales în fiecare circum­scripţie electorală proporţional ca popu­laţia". Aceat principiu de aici că numărul de­putaţilor este proporţional ca populaţiunea unei circumscripţii stă şi la bana decretu­lui lege electoral in virtutea căruia a’au alea ultimele trei parlamente. Când a venit la cârmă d-l general Avereacu s’a făcut o modificare la senzul că a’a spus că tre­­bae­­i cinci zeci de mii suflete să se a­­leagă un deputat. In decretul iniţial al că­rui autor era d-l Mârzeacu, era fixat de trei zeci mii suflete pentru un deputat. Cu toate că s’au prevăzut un deputat la cinci zeci mii de sufiete s’au făcut excepţii in însuşi decretut lege electoral pentru unele oraşe. Să nu te creadă că eu vorbesc In propria mea cauză că sunt reprezentatul laşului, dar cred că­­trebue să fie consi­derată ca o chestie de principiu că anu­mite centre cu o populaţie însemnată şi ca o valoare culturală deosebită trebue să aibă dreptul la un număr mai mare de re­prezentanţi in parlament decât acela care ar remită proporţional cu populaţia jude­­ţului. In jad. Iaşi la o populaţie de peste două sute de mii de oameni după sistemu­ din lege ar fi trebuit să avem patru re­­prezentanţi. Cu toate acestea a’a derogat dela acest principiu şi a’a menţinut numă­ra! anterior adică şapte deputaţi, aducân­­du-se prin această dispoziţia de an omagiu Capitalei Moldovei. D-lor, aşi cere,—am cerut în secţiuni şi In secţiune s’a admia — însă în comitetul delegaţilor propunerea noastră a căzni­tă se prevadă ca pentru flecare clrcom­­■crlpţie numărul de deputaţi va fi fixat In proporţie cu populaţia şl cu importanţa culturală. Dar, deoarece nu propun un amenda­ment In această privinţă, pentru că ar fi respins, cerând explicaţii d-lui raportor şi onoratului guvern dacă In legea electorală care st va face, acest text predia din con­stituţie, nu va fi o piedică pancru ca privi­legiile consacrate până acum In fapt, să nu fie menţinute şl mal departe. Acestea sunt explicaţiile ce doresc. La explicaţiunile date de d­l raportor N. D. CHIRCULESCU In această cesfiune d­e VICTOR IAMANDI a răspuns urmă­toarele: „Explicaţiunile pe care dl. raportor­ul le-a dat desigur sunt explicaţiuni princi­piale, dar In practică iată cum se întâm­plă : Iaşul, este un centru cultural , care are prin însăşi această calitate de centru cultural un drept şi o datorie mai mire decât a altora. Dl. JEAN TH. FLORESCU, ministrul justiţiei: Şi Bucureştiul este la centru cul­tural. Dl. VICTOR­IA MANDI, desigur că da . Insă Bucureştiul are privilegiul că şi po­pulaţia din judeţ este mare, pe când la Iaşi santem paşi, din punct de vedere al populaţiunii Intr’o situaţie aproape ega’ă cu a­cela­ mai mic judeţ din ţară. Iaşul ar avea dreptul şi poate chiar pre­tinde, prin numărul elementelor pe care le are, indiferent de coloarea politică a ace­lora care-1 reprezintă, să contribuie Intr’o măsură mai largă la conducerea efectivă a intereselor ţărei şi să aibă un rol hotă­râtor in însăşi actele de guvernământ. Si­­tuaţiunea este lasă aceasta: noi de la Iaşi ne găsim pe un picior de inferioritate faţă de alte judeţe care au un nsanar de trei ori mai mare de deputaţi, cu toate că a­­cele judeţe nu reprezintă un centru de In­telectualitate nici pe departe asemănător cu acela al Iaşului. D-le Preşedinte, eu nu cer altceva, de­cât să mi se răspundă, dacă această pres­­cripțiune din art. 66 devenit 65 este un impediment hotărâtor pentru viitoarea lege electorală". Dl. ministru G. G. MÂRZESCU in numele guvernului a răspuns d-lui Victor Iamandi, că prevederea din art. 65 din Constituţie nu este un impediment pentru viitoarea lege electorală şi că numărul actual de deputaţi a centrelor culturale nu va fi mic­şorat­ rea lucrărilor palatului administrativ. S'a hotărât lichidarea antreprizei şi rezilierea contractului cu d. arhitect Berindei. Se va contracta un împru­mut de 25 milioane, un care scop urmează tratative între consorţiul de bănci din Iaşi şi ministerul de finanţe şi Banca Naţională. Lucrările de restaurare a palitel­ui vor începe în­ actuala Campanie. D­­­C Toma In aceste extrem de Interesante Comunicări, a arătat con­cursul şi devotamentul cu care d-l Mârzescu a susţinut la centru reali­zarea acestor importante chestiuni Şedinţa Comisiei Interimare Refacerea străzilor. -Desdăunarea Iaşului pentru pagubele de răz­­boi.-Un mare cămin pentru studenţii din Iaşi.- Şcoala primi­tă de la Socola.—Restaurarea Palatului Administrativ. Eri a avut loc o importantă şe­dinţă a comisiei Interimare, pe care d. Const. Toma, a convoca­t-o te­legrafic din Bucureşti, urmând a face câteva comunicări importante. D. Const. Toma, deşi reţinut la lucrările Parlamentiei, a venit ieri pentru câteva ore la Iaşi, spre a prezida com­piunea, unde a făcut următoarele comunicări: In primul rând d. Tom­a a anun­ţat că opera de refacere a străzilor este definitiv stabilită. Lucrările au şi Început, prin aducerea materia­lelor. S’au adus 600 vagoane granit, şi alte 40 vagoane sunt anunţate. In Curând vor soli şi Cele 400 vagoa­ne bazalt care se află încărcate in staţii; deasemenea s’au in­arcat la Tg.­Ocoa 400 vagoane bolovani; primul transport de 40 vagoane a şi fost dirijat spre Iaşi. Societatea B­rum-Matiţa a inceput să aducă materialul de asfalt, pe care-1 depune pe locul viran al uzi­­nei tramvaiului; in strada Sărăriei au inceput a se depune granitul ne­cesar refacerea strazei, de asemenea si in alte Centre.• Trecând la resursele financiare, d. C. Toma a anunţat că din su­ma de 300 mlUoane pe care sta­tul le-a destinat pentru desdăuna­­rea oraşelor la timpul războiului, se va da laşului o cotă însemnată. D. Tom­a a depus mari stăruinţe ca laşul să In numărul oraşelor cari au suferit pagube şi la cursul acestei săptămâni se va decide su­ma ce se dă laşului. D­l Tom­a asuu­tă apoi că loca­lul penitenciarului din Ia­şi, va fi transformat într’un mare cămin studenţesc. Deţinuţii şi adminis­traţia penitenciarului vor fi stră­mutate la închisoarea Galeta. A­­ceastă chestiuni a fost soluţionată în urma inter­veni lunilor d-lui mi­­mistru G. G. Mârzescu, ministe­rele de Justiţie, război şi Inifruc­­ţ­e căzând de acord. Chiar în cursul acestei săptă­mâni o comisiune specială va e­­xamina penitenciarul din Păcurari spre a stabili planul transformă­rel Iul în cămin studenţesc. • D-l C. Tom­a arată apoi că in bu­getul general al statului s’a înscris suma de 1 milion lei pentru Clădirea şcoalei primare de la Socola, fond la care şi d-l ministru Mârzescu a destinat suma de 500 mii lei. Preşedintele comisiei interimare mai anunţă că s’au hotărât termina­ MERCURI 28 MARTIE 1923 ] Informaţii — Ieri după-amează s’a efectuat alegerea de balotagia pentru un loc la consiliul de disciplină a baroului de avocaţi. Alegerea a fost prezidată de dl. Eugen Herovanu decanul baroului, asistat de d-nii Mavromati, Dră­­ghici, Velciu junior şi Rădulescu. Au votat un număr de 120 avo­caţi, Dl. Constantin Manciu a fost a­­les cu o majoritate de 73 voturi. Dl. Manciu a fost oru felicitat de colegii săi din barou. — Atragem atenţiunea cetitori­lor noştri, asupra frumosului arti­col Închina­t memoriei marelui nos­tru Istoric Dimitrie Onciul, pe care ni-l trimite spre publicare unul din fosili sat colaboratori d-l Gheor­­ghe­­, Brătianuu. — La 1 Mai st. vechi, se va o­­fteia la Voinari un parastas, in memoria lui Ştefan cel Mare. Serviciul religios se va oficia pe muntele Catulino, unde Vodă Şte­fan a dus lupte înverşunate. Iniţiativa acestei serbări pioase se datoreşte d-l­ui dr. Bulau, medi­cul primar al spitalului din Podul Iţoae. Din comitetul de organizare fac parte d-nn Buzenchi profesoară şi d-l Jârâsescu medic şef al ora­şului Iaşi.­­ In şedinţa de aseara, comisia Interimară, a aprobat budgetele spitalelor „Caritatea* şi „Rugi­­noasa". — Dsmieică 1 Aprilie se deschidă în pila „Foto-Royal" din strada Lăpaşnea la expoziţia CEi­catarktului Miron. Expoziţia va fi deachică numui 15 zile. — Banca Populară de Meaeriaşi şi Mun­citori „Unirea Tuturor Rom­ânilor" mutân­­du-se In noul local din strada Lăpaşnoi na No. 42 în carte, firma Nestor Hek prop. Paitia, se pane in vedere tuturor membri­lor şi celor interesaţi că de Lani 26­­­111 c. s’a reînceput activitatea după vechiul pro­gram având şi Informaţiile zilnice. Tot în acest local s’a mutat şi «dmînle­­trsţii Cooperativei de Consum „Farnica". — In ziua de 1 Apriiie a. c. va Ins­t.iiţii Inspectoratul telegrafo-poştal din laşi sub conducerea d-lui Inspector Grigore Moţoc. Acest inspectorat va cuprinde judeţele Iaşi, Neamţ, Bacău, Tucovic, Fălciu, Roman şi Vaslui. — D-l Const. Sofias a fost nnmit re­­speriord regiunel Vii cu reşedinţa la Cer­năuţi. — Sâmbătă după amiază, s’a ţinut a­­dunarea generali anuală a acţionarlor Băncii Uniunea Română din localitate, sub preşidenţia d-lui M. B. Caatscaamne. S’a votat descărcarea consiliatei de ad­ministraţie pentru gestiunea anulei curent, aprobându-se blu­stal şi distribuirea and dividend de 16 la sută. De asemeni s’au reales cenzorii şi cenzorii supre­nţi. In urmi d-l Cantacazteo a exprimat pen­tru frumoasele rezultate obţinute, mulţumiri şi felicitări in numele acţionarilor d lul C. Uhrynowskî director general al Băscii și colaboratorilor săi din comitetul de dires­ie.

Next