Mişcarea, iunie 1924 (Anul 18, nr. 121-144)
1924-06-11 / nr. 127
ÁRUS» XVIII Sc: 127 HUna’dte cel a mii regiiji ssre probleme, care »'aa leaps» preocupăiiior noastre, dia prima ri când ara Ilit coaducerea âdisintelistiel Comunale, a fost problema refacere! Ueinelor. Starea da determinare al rutei, la care au rămas Ucisele din timpul rizboialai fi imposibilitatea ma erteil in care s’a gătit Comnaa de a le reface, a Issairat tsînor Admisistrapor cere stea succedat, grija de a reda oraşul şi Uzinele ia stere normală de funcţionare şi a Ie Iszeatra ca forja şi materiala! necesar piatra a răspande tstaror necesităţilor. Diacaţianice şi lucrările făcute inb Primdiatele d-lor C. CrapsBSshi, M. Negreasi şi E. Harovsaa, sa at nsăftarli ia sessată privinţă. Adm’nstraţia asiaală a reluat f,?nl acestor praoeapări, ca hatârâ ea fermi de a re’ohi această problemă. Ia fața noastră lacă stăteau doaă mari gisatăți: Uas, chiefiaaes propristărel. Şi a doaa, problema mijoscelor materiale. Ia ce priveşte proprietatea Uzinelor, Statul intrâadus drepturile concesionarilor, a foaatelor societăţi germane, trebuia să obţinem de la dânsei transmiterea acestor drepturi către Cruteni, la urma insistenţelor ce am depus, am obţinet ca această chestiase si fie socţionată printr’o lege. Şi b adevăr p in legea promulgată cu înaltei Decret No. 3300 dia 22 iegie 1923 şi peblicată in Monitorul Oficial No. 69 die 28 ienie 1923, s’a dîspus: 1) Ss trece la deplina proprietate g Comanii Iaşi averea fsastelor gaeîetăţî germane: a Algemeine Electrici;â # Geaellsünh" (Uzina ds Lsmteă) și „Cuniteentale Gsaellechsft fur Electriciiâ •* Uaierneh «nagen (Uz na de Tramva). 2) Pretstf, ca care cerese această icesstă avere, es e : a) hi 1.559.000 pes.1 nUz na de Limteă, b) „ 1.539 000 „ » „Tramta!. 3) Prețul asesta, pe care Codana trebue si-l plătească Sistatei pentru drepturile arătate, să se scadă din deapăgtbifite ce Statul datorește Comanii. Această operațiene s’a ficat, deci şi prețul este achitat. Astfel fiind, in paterei acestei legi specide și a achitărel prețaiui, Comnaa s de* Tenii slugară și exclusivă proprietară a ambilor Uztel Electrice. A dona greutate pe ntra rezolvirea s* ccatel chsstUni espriedea mijioacele materiale pentra refece e. Ccamna sa dispunea de cepitrtal necesar p*n tra a Intrsprlsds pe •esms sa această operă. Ş., atunci, pentru a obţise capitalei ne-am oprit la soisţmeea ceeărei anei asociaţiani intre Comacă şi cetăţenii coatamatori, la aceet scop sra imprtumtet farm. Societăţei Asomise, ca cucdiţianis iasă ca să se aduce espial pis subacrlete pe bici şi es drept de prefecţie subscriere pentru colssQiator. Cetace este in feud o Cooperativă a CGoiamatorilor. Această ideie ca colabemea efedtivă a unei Comisisul compusă du d-di avocst' C. Cîmpenshi, Eag. Hsrovana, S. Gjl deaihd şl Vaaria Bu'gero, dn d-di teg’r neri l. Cassetti, E. Nţisca şi D. Tacă şi din d-cii fieaacîari E. Uhiovschi, M. Wathul, I. Bates, A. Stern şi L. Gacorghia, am transformat-o inti’an proiect de Uge, care să aatsrise Comasa a o rea-isa şl iu Sîatati şi Caiet ds Sarcini, pe lesea cărora să se poată constitui Societatea. Ca acest prilj, adacesM cele mai vil mdtsmiri d*Ior membri a! acestei comision! peatra competinţa şi adldtadlaea, ca care au stsdist problema şi contribuit la redactarea poiectelor. Un cuvânt mai mult să-mi fie crtst a-1 «pane cohgclsi mea dr. Valeria Balgara, care ia accsstă chestisns ra!*a dat cel ms! la g eprian, contrîbuind in m^re misară la lacrăriie făcute. II mulţsmesc din inima şi 1 ailgar de to dă simpatia. Com's'.uueg Interimară adoptând soluţiile in şedinţa de la 16 Februaria 1924, Am depus proiectul de lege dia iniţiativa Parlamentară la Fibruarie a. c., care a fost votat de ambele Corpuri Legiuitoare şi apoi legea promulgată, iar Sutatelj şi Csletal da Sarcini aprobat de organele drept. Prin uimire, indeplhnd toate IasiSite, care erau Insa cina Comsusi pentru iafiistarea Societăţel, aatăzi ne considerăm in drept a face uimitoarele constatări: Legea specială pentru îafilatarea Soeietăţei Coming!« de Electricitate, promulgată şi publicată in Monitorul Oficia! No. 47 din 2 Martia n. c.,a sinonizat Comata Iaşi să constitui o Societate Anonimă pentru refacerea, exploatarea şi extinderea U steelor Electrice de Limbâi, Energie şi Tracţiune. Sistatele societăţii şi castel de sarcini, tu temelii d.sposiţlas!lor acestei legi, au fost votate de coasi*!*st a interimară iusediste ds la 16 Februarie e. c. aprobate de Conril al de Misistri pila juaalui ar». 930 din 3 Mai a. c., după care s’a psb bat in .Monitoral Oficia!" no. 101 din 13 Mai g e C« Constatârd ci foite prescripțiile legel spedisli s’as iadepiieit,—In naael* Coaia- Bc!,—daciar latlințită pe zina de asUz’, Soâletatia eomseaă pssna exploatarea, refacerea și sxdnderea szinelor electrice. De semsgî, adicând la Indepital’e cis- Paţienilo Ecslalsti legi, Cvnuna a desemnat, ermitoarefsogene repressntare a Ssddstei: 1) CONSILUL DE ADM NISTRAŢIE D-ni! Constestn Crupenschi, senator, fost primar, care va indeplii şi aarevna de preşedinţi; loan Petrovici, profesor eniversitar, fost ministre; Dr. Al. Sitlneaau, rec* toral nai vers tâtei. Gh. Botes, directorul eredi misii urban, fost primar, Eugen Hsro I3SUL EDILITAR H l Uliii A EMII Ellffid A LEAT FOSTA — SokmnltiteE de erl — Eri a avat loc la szína ds electricitate solemaitatea trecerel ambelor uzinl In proprietatea şl rebe conducerea Cossilulul de administrare a Co- CetSţii Comunale. Ia presenţa membrilor comisiunel Interimare, a membrlor consilulul de administraţie, a representtnţllor autorităţilor, a invitaţilor şl a eu aeroşiLr funcţionari, instalarea Consiliului de administraţie, s*a făcut prin cuvântarea d-lui Constantin Toma, au orat acestei însemnate opere editare şi prin răspunsul d-lui Constantin Crupenschi, preşedintele consiliului de administraţie a nouei societăţi comunale. Din cuprinsul acestor cuvântări cetitorii vor aprecia lesemnătatea acestui act de edilitate şi vor cunoaşte istoricul realizalrei lui. Redăm in Cele ce urmează ambele cuvântări rostite: Cuvântarea d-lui Const. Toma D. CONSTANTIN TOMA Preşidintele ComiciateteMmare vanu, profesor univereitar, dacanul corpului de advocați, fost primar. Dr. N. A. Ricovital, Industriaş, fost primar. E. Uhriaovathi, directorul genetalal băncel Vaianea. M. Wachtel, diectorul general al băncel Modova. Victor Iamandi, deputat. Inginer I. Casetti, inginer inspector, directotful cecalei asperioare de arte şi meserii, E Ilţescu, directorul regiooal al c. f. r. Antonin Georgescu, indastriaş, fost prefact. 2. COMITETUL CENZORILOR Deli: Leosids Gheorghia, drector slovncei saţionale, colonel Gh Lidia, pensionar, membra incombiiRet Interimară, şi Dr. Ochs. 3 COMITETUL CENZORILOR SUPL. Del1 E. Diacon sasa, profesor membra In comisiones Interimari, Eaa, Lipa f^rmschi P. Hatte, directorii contabilităţei socief. creditatei arbin. Aceste organe de reprezentare a societăţii latră in faacţiune ca începere de astral, de când Comana declară că trece la patrimoniul acestei soteilţi aportul săs, precum şi administraţia axinelor. Societatea fiind înfiinţată sânt dator a aduce cu acestprilej cele mai eildsroase mulţumiri tuturor persoanelor la a căror concare am apelat pentru a lua asepra lor griji şl rlapinderea posdacerel acestei societăţi. Este in afară de orice îndoială că In conştiinţa d-Ior, ca şl Ia conşiinţa noastră a îsia ei, n’a foat cită preocupare de cât solicitudinea şl ditorla ce fiecare cetăţean o are faţă de oraşui său. Sarcina la care l-am chemat este din cete mal grele. Prin autoritatea şi competinţa pe care o repreateră fiecare ca solicit a stinsa ce o vor pene peatra ace,«ti instituţie, css sj$tg ai Iitg al comenei şi ca spri jit mai eftetiv ai populeţiei, nădâjdsim că eil nţele d*tor vor fi incencnate de s aacces. L* dorim din suflet aceasta, pentru i desăvârşi o operă trainică in oraşul nostru, di care stârni an nanul o Inbunităţire solintară, dar şi sub multe raporturi o sporire a bansistări a cetăţenilor. Cuvântarea d-lui C. Crupenschi Preşedintele Consilisla! din Administraţie al Soc. de Electricitate, personal ia numeie consiliatei adass milţam’ri pentru încrederea ce ] s’a arătat, din partea cetăţenilor, că vor putea duce până la sfârşit sceist utilă InsUtaţiaBe. hfiteţsrea acestei societsţ, este inscstă din nevoile obşteşti. Totdeansa ersa mari dificulăţ! psntru aproviziosarea craşalul cu ensrgta electrică scflientă, psata sa si avem lernte ă şi tremvale. Din războiu! a mărit enorm ds mn’t dificultăjiie, prin nsora meşinelor dte cauaa aspra hcărcăriior la cars au fost aapasi. S’a pus chssmanei refacere! lor. Pentru aaeasta era nevoie de espitabil miri. De unde aceste capitaiuri ? Piima idee de refiniţire a unei societăţi a fost pusă de dr. ing. Cassetti,—mai de urnită vreme—pa câid se afla inti’o ai li Banca Uşilor. Ei porneşte deci dala an cetăţean al Uşilor, care ia aceliş timp este şi an specialist in materie. Propunerea d-sale fiind serioasă, o primă convocare a oamenilor competenţi aU fleet la Baasa Uşilor, câid s’a discutat rcaisarea nsei societăţi de electricitate ps bsau coteţare sălii Corn mei. Pe a osci era primar dl. Oh. Laica?. La a doua convocare, care s’a ficat de astă dată la Pinticle, Idsea a prins rădăcini. Discuţiile au costrenat seb primăriatei d-lui Eeg. Hîrovaas. Şi iată că doriţi energiei d-lui C. Toma, actainii primi’, vedem realisat! această mică operă di utilitate socială. D-sa a ficşi sforţări mari pentru a pane Comasa in proprietatea azinsior care, precim ss ş ie, erau ale ansi societăţi germane. Şi tot d-a a a reuşit aă transformi in societate de electocitats, it sensul ca Uţ! cetăţenii să fie coisociaţi nonei întreprinderi. Ei vor contribui la mărirea, la refteerea minelor, dar tot ei se vor alege ca câştigările regaliste. Căci cei localnici au preferinţa la subscriere. Prin largul concurs al resoluţienhor financiare, şi prin experienţa lor vom abiini o societate nucei, care va servi de tip celorlalte oraşe. Oraşul Baiada’a şi consiltati dopi modelai atatateror socetăţii noastre. D.ntru început mi-am oferit tot concursul mea. Voia departe totil munca pentru buna faacţionare a societăţii. Continutnd d-sa exprimi Încrederea că foncţionarii Usinel vor da acelaş concurs, pentra a da cetăţenilor mulţumirea pentru încrederea ce ne-au arătat. Prla manca lor ş!*a noastră sachiste* va da resnitate baie atât pentru publicul consumator cât şi pentru acţionarii societăţii. Urează reuşită întreprinderii, In care ■cop conaitel de admislatraţie, va depune toate etridateţele. D-L C. CRUPENSCHI — Preşed. consiliului de administraţie — METEOROLOGI EISULUI — Cercetări, meteorolog se te hsl. Primele observaţmvial ale d-lui prof. Petra Pont. Ia filtrarea apei la pivot iele laşului, CtfBstetâ t tett remote. D. Ch. Dr. Gheorghie, profesor, publici iati’o mici broşa,! ds cărând apărată, indiaUt! „SitGgţtanca Meteorologică a oraşului Uşi. Liceal Uternat", este sirt dar Interesant istorit a setatei stcţiani, cum găseşte la contindă lightură cs Inethetal meteorologic central al României" căruia zilnic Ii transmite telegrafic obeamţiaciU conafatate. StaţiURca de U Ltceal interest de la 1915 condană attţ ceea ce a existat la şcoala militară, înfiinţată la 1894 Ea are deci o vechime de traineci de ani, şi en tribne confendată ca steţianea adometrici de le şcoala normală .Vaalle Lapu" nici ca obalivatoru! astronomic de la Copou. Nu mai puţin Interesante sent celalte constatări istorice ale d-lui prof. Gheorghiu care ne spune că primele cercetări meteorologice au fost făcute la Iaşi intre anii 1887—1892 de către d. Petru Poul prof. universitar şi fost preşedinţi al Academiei Rrmite. La 1894 a fost înfiinţată ataţienea smltiifi, la cntea şcoalei mliiiae undeobcervatiunele se făceae neregulat plai la 1893, iar de la aceaată dată eh au foat făcute de verificatorii de măsar) şi greatilani conducerea şi eepravigherea fasticatulul mebreologic. La 1915 »te transferat această attţ pae la cartea Liceala! Utamat, d. Conatantin Toma preşedintele com surei interimare, diapacâad ia venirea d-aa.'e In fruntea comand, de e Însori b bag tetei cimani! o subvenţie anană de sece mii tei pentra nevoile eceitei staţieni. D. Obaorghie ia iceit ecart istoric mai arată că cea daţii lucrare in care a’* schitat clima Iaşalul, este aceea a tei St. C. Hiphee intitulată :Ciimatologia Iaşilor" caprinelnd observați«mile climateice pe seii 1879 -1880, 1894 -1901. De asemenea și d. Gheorghiat a acria două ltcrări: aTemp.statura ierbii Ie raul" In care a’«* folosit pe datele pe anii 1879, 1880 şi 1894 -1914, conchliând câ media iernii la Uşii este de 1°.7 şi „Apa clanţă la Iaşi" in care a util rat obiec aţienife pe anii 1879 1880 şi 1891-1914 Prin acest al ncoilea stada «atoral iiadia călănereatră faptei că apa ce năvălii din pivelţele muitor Igcaniţe din Uşi Intre tail 1914 — 1916 a'^r fi datorit constrain! contantei de apă da la Timişişti şl că barma cercetărilor ştiinţifice tte devenit el acea cantitate ds apa na era de cât o consecinţă a poilor şi aăpesilor mari cari au foat la acea epoci. D. Ohîoîghia care iersseaai pe lector prin expaaerti ta limpede si edicaatosre. Își timfui lacrarei ca an apei adeasteathteţiaaltor de cahară şi absolvenţilor liceala, intereit ca ai saate materialiceşte această etaţiena meteorologică, care in aanumite impej arări aduce foloase reale. MERCURI 11 IUNIE 1924 Lini 16 a. e. te va itangara la Cin] hattal marelui das cal naţional Qhtorghe La- Iaşul literar ţine recordul. După primlana, prin teoneara, a unui roman original datorit apreciatei territoare Luata Mantu, autoarea vosamalul „Miniaturi■ sa auanta acum că d. Moldoviana a fost premiat cu o tută mii lei, de cătră Ministers Artelor, pentru romanele sale. Actualmente de Sadovssnu publică un roman intitulat mVenia o moară pe Sitei". * La toamnă vom avea o expoziţie a metttrumi O Popovtet directorul şapalet de aule-Arte, . La acea expoziţie va expune şi pictorul Octav Bănetia căteva compozițiaht. Etl s’a comemorat la Paris memoria i lat ^^Ministrul Romă list la Paris a fost invitat In tri'p lolat dt cătră primarul din Vendome —• „ Ventsai“ tate ars an mhl $1 dl tenti dm compondent la Iași, In lot su mera acesteia informațiamie exmU ta prints ta compotul fuse si din teși, reproduce toate eiucubrațiie ăla ziarele castele și fastiști din lași. Pâră ați comentar. — Doamnele delegate ale sosUtâfllor dn Federația loc h înscrie pentru congresul de la Baia Mare sunt rugate a la d-na Meisent Marți IO c. ora 5 pentru a-şi ridica cărțile de drum şi a se consfdltai asupra piscdrei. imugur«rei mmummtuiul pe mormântul Anei tmU K«rnbiih — dapăatârlie rostite — Isii dimineaţă a avut loc la Cimitirul „Eternitatea“—in prezenţa unei «s atent® Sîiecte, alcâtaitâ ornpofegori, proîtsoire, eleve, scriitori şi reprezentaţi al autorităţilor Inaugurarea monumentului pe mormântul defuctei recriltoare Ana ConUKîrs.bach. ha asis^at ș* membrii familiei, precum și d-r* Manaua Conta Kirrtbah, fiea regretatei. S’au depus numeros§ bathîte de fl ri. Serviciul divin a fost cfiCîat de protoereele cuba șl da pre tai Aadriiscu, răs ^unsurile fiiad d*îe de un Cor al elevelor şcoalei normale de fete. Au rostit cuvântări dl C. Fedeleş, in numde comitetului de Iniţiativă pentru ridicarea acestui monument, aşezat lângă mormântul fratelui regretatei, flosoful Vasile Conta. Dl. prof. I. Constantinescu a adus omagii din partea Comunei Iaşi. Dl. N. Popia inspectoral şi a! regiund şcolare Iaşi a vorbit In nuni de minsteranul instru diatei, arăid meritele Anei Conta Kernbach pe tărâmul pedagogie şi şcolar. Au mai vorbit apoi doamna Cosma dia partea şoalei normale de fete, d-oa Petrea dia partea foaatelor deva şi d-oa Rola din partea asocistel fevenijte du laș*. Cel din urmă a vorbit dr. dr. P. Z raia, Care a Învederat v aţa şi opera Anei Cotta Kern&aCh. BuStui ia hroiz as z t pe soclu este opera dial I. M itees ’u pofesor la școala de B^e-Arte. Rep. — Dl d'. Z£hSreactt‘Ki*man e foat nimSt proîesur agregat is f^caîtatse de medic!*! din lași.