Mişcarea, decembrie 1924 (Anul 18, nr. 273-295)
1924-12-03 / nr. 274
AHOk XVII No. *74 MERCUR 13 DECEMBRIE 1924 tmmmmmmgmm Execuţia de la Cameră Discursul d-lui Victor iimmi D. Victor lamaidl, a vorbit Sâmbătă la Cameră la discuţia generală aaapra Menj* Jel. Cavtitatea d-lui Victor lastend! era aftaptatl de întreaga Cameră | d* majoritatea parlamentari cara știa că deputata! do lay! va ridica cheettanele la ea nivel mai latit şi la o valoare retorici fl de coacpţii politici-aociale ; de graphlie dia opoiiţie cari ştiau e* vor accuita o cavfatare plină de argumente logica ţi ds adsvirprl pe ctt de crade pe atât de adevărate. Dapatatal ieşaa care este an admirabil il laiatie alt orator, a coordonat în carls tarei* ti cele nt«i etenția e punct® ce au foat atiase de cSte oratorii cari i’au pie* e*dat la tribună, îa discuția Aisresel yl ci obiectivltata a fieat obsemțieal acolo iade »'«a emil Idtl yl păreri, dspl ce a râapaar. perftat inamet politicește, la toate criticele Bejaatlflckte »le opu«lit). Pilidol a foat preocupat ca deosebire da reatabilirea faptelor yl a adevlrarltor, d. Victor lamtadl,—care a latietlaat îacordatl ateatlaaea latiegil Camere,—a ezpaa pa d. Aatoaetca acel «trăise te execuțlaal. lau’aa stil retoric pa care opoaiţia aa-1 prea ccapayte, și Istr’aa spirit criticul de «lateal, dsputatul leg in a pa« pe d. Em. Aetoaeacu lati’o penibilă s!t»»t(cjjjfați de el iaaift tan’« dl; l-a ficat na Istoric ai traaitormatlanelor politice pa care ie-a eafiilt din aa îa es, aa peatra că yl-a schimbat vederile yi principiile cari na-i aatmi, dar fiindcă a treeut ala partid ia partid firi aici o aarloaaă preocupare peatra problemei« vreme! yi interasel e țării. Dr. iAMANDiu• o itt fi «pal de partidat tifla««», «pa»lud dl dl. Mitulăche «0 afli tatra doal teadlute deoaebite repreaentate prta doi doctriaari: aaal mai vacbla di. Stare yi altei m«l aoa ţi mal agomotoa. Iar pa deaaapra tataror, ca o ga raaţia a tatsror agiteţlgallor dia partid aete di. dr. Lap«, Dr„ apiâe oraiora! aveţi de pe «cam defecţiuni îa partid, ce o ai fie î, z a* diad veţi fi ia patere yl deci dl. Mariette «a fi ecacareat pe basca minuterlală ca d-ait Leaaci, Mâţă yi Csaadlis. (ilaritate). Dv. vi intitulaţi partid a! ţăraalior yi maacitoritior. Exact ca yl in Ruata aov,etici. Şi totayl ia ros îetre revsiduirile ţărănimii f ăla lacrătorSIar aa est» nici o «fialtate. Chiar meatailintea acearcr sicae «ate deosibi, »*r«nitil «ceai pe celelalte partid* ci «mat burgh?ee, dar tot asftt de barghea sete gi paitidat ildaeac, cs parthieait, cari, ca membri in diverae cossitii de admmnstrație, repieatatA fără aici o jună fatereaete barghea». Ţărăniştii au mai opis cocparaţia. Partiadat al cooperătlviaaalat eastern gl aoi. Total aepiade itsă se iatdegeţi prin cooperctre, daci ints egîţi, ca prla aceat datam «Ace dta maacitorala! tot prodseai mate i iii, eastern d« acord , dacă iasă înţelegeţi eA I «s d«8 netssi atAt cât îi treime la ai trliaecă, a.aact au mal aaatem de acord. Oratorsi cHeată uaele paisgil, din reviata sAaalele atatiatice și economics" de eeb direcția d-lui Madgsaru, pnecsse «• arați necesitatea politic®! de apărare contra capitaiatal «trăia, a cărai latrare la țari eoaatitaie o împovărare peatra balanța ■oaatrl comerciali. Iar pe de cifl parte, tlrlaiftll aaația capitsiai «trăia. p. MADGIARU ias e.npeţi vrea ei se explice. D. G. MARZE3CU: ve; 1 d-Ie Jamirdl cS o să*țl »trl-1 disc»!»*!. D. IAMANDj: Cs« »S3 na rai-I at»i cÄsd cttcz pe d. Mtdgixra, (Mare lUrila't). Dsr d. Matigia.'s httmtUzi leansatt* politic« de ia noi db fe;« py oîgamt.ț.» isteraaționeiă. Isti’adevăr, într’o corîîilwțâ (bată î® Jnsiiîatsi sodsi a ess)b&t Id es« IntOi nslinat&i verz*. D. iamaedi sags.® cS laiersat pasia ver* de este o nos-viiper», seara că n’are nici un rost practic la pjiîtica Arilor. Ideologiile pat îl Iscadiate în'usrîide, «« eoadliia ca ogtsitația de psidd «3 as dspă» tetsdl graaitsieccs»națtIor ţi rea naţionaţionale. N dl iatrerspgrlîs srdeîeaiîor, »Id sie ţirislytitor n’aa putut lapedeaa pe d. I«' msndl de s-țl teimisa magistrala iocațio yl ds arathiia d sen «si ca tot aviatul și cs pofsad* credieți 1« Ideii» pe cari îs-a ssijiost yl etrl ne produs o »dmlrsbiil loipraslsae. mxş&k fi ADmMSnw* M& ^䧻 litert- Stay § «şagfe- ■&? Ş&HMM ♦—#• *. A $ .fsuft £. ®sssäfc» IASUL ARTISTIC Concertul Breviman Alaităvară a avut ie: la teatrul naţional concertat dat de eminental violonelist Fior Breviman, ca concursul d-lui I. Sibirna, la piano. Programul a fost consacrat unul chin de sonete din Beethoven, Borimat 91 Strânse, pe care eezistenţa selectă le-a ascultat ca o încordaţi, atenţiune. Marea azistenţă din sală era dovadă de banul renume al acestui eminent violoncelist Am văzut in sală nu numai persoane versate in ale muzicei, dar şi arteie cari au venit să asculte pe d. Breviman. In speranţa că artistul va executa şi ceva peste program—într’un limb*] mai apropiat de cel care nu cunosc muzica savantă. Art stal insă s’a ţinut de program şi a executat sonetele cu o tecnică admirabilă. In sonata lui Boemhann a’a putut auzi unele remiscenţe ale muzicei naţionale româneşti, ceea ce a surprins pe mulţi care căutau o explicaţie. Dl. Breviman a fost relativ puţin aplaudat— căci lumea muzicală aştepta finalurile şi pauzele erau scurte. Dar la fiecare final aplauzele curgeau furtunca. Dl. I.. Sibiano a ţinut acompaniamentul la pian, şi a avut mult de furcă. Nu mai era un acompaniament propriu zis, ci un savurat concert adevarat un duo. A fost o seară de artă, care a ascultat cu deosebire pe toţi cunoscătorii lui Beethoven, Strauss şi Boelman. Credeam Insă ci şi marele public nu trebuie să fie lipsit de o savoare artistică la nivelul culturei sale muzicale. O piesă speciali pentru acest public—care Iubește și el muzica—ar fi fost bine venit*. cais ia ge&ere tâtt cfthd Vâa »xecfllat ha incetrcA a se exactta prin mlonse turcilste. Actail diapoiaiHose ca e e admită azi ia total de doetriRl ea e de cit r«spod*.ctr«i in r«armata coBcikfllor adoptate de Instltatul de drept In e?»»I loaai dia Giaeva ia asalta«« d n 1892 și prin curl a arabiei că iatrâiteaie cr caueier »*ar hiat ni pot fi conside ate ca iafracţlas.i p«B ice. Ia Hae, pestr»oX toeie iafracţUunie prevAtats prii ligee da faţă ai fie n gest )*dec«t» ta e«a eled e.e var fi fug ante am«cere 1« proctdara soma A a mDaid p«ichet, ia r la &.ts sâsd sie *’at combe ps o Eită aapată atârn,da taedia, el« »A fi» judecate ds intt.Bte/e militar«*. Ministru jaatitici, G. O. MÄRZES«CI Pentru ordinea publică Expunerea ds motive a d-lui mtisistru G. MSrzescu Proectek pestre s latttedaca talbarărus şi «gitațienile criminsi®, m fost depose îe parlament. E-a »ani prejedste de o docoatiB'stl rxj cx«re ds motiv» eama.tă ds d-sii mi- Blsîfu de interas I. 1. C« B At'an» gi miafeira de J-tsîit'e G G Mlfuseie, din ctre «?*:« rolul obigator si statalul de a iaa mlssil# de «pisare a «peretitiî. AceastA ob igst!ss® pria care «tatai este dator «I apere societatea, site astfel documentati ii expuaerea de motive. »Starea astsali a h-giaiatlssaii pasate ne ispiedică de a face faţă lacercurilor toatrase de tn.barare a ordinii publice yi ateatateior !* cari pansase!», proprietăţi!«, iastristeie yi serviciile publice sa fost expate ia Hitimu! timp. Pretutiadts! «sde «tarea de asedia na e*te iastitaHA s«le reglaţi legisindluali şi a jurtedictitucil obipulte, *aadiții»e fâcate îa vederea «Avârșirii crimelor gi sdalor preparatorii flrste îs vederea «ăvlrgirii lor ! bsaefleiasă do o iMpa«it*te d!s cere malregrstsbila, pentra că impmdiarea cdmei da azi ialesssyte tA?lry!r«a crimei ca mlise. Dia această casai, ia repetate trudari, gevtraui a prevesti că dir A nejeslUUa va cere, sa va ealta de a propune complectarea leghclstlauii peane. Asifiei stntam tn ausație. Deosebite manifestaţissl gi aefe violente cu caracser Ciimiaai, «treiae sulists m ai blind ai poporalul nostm, dovedesc cft că vrijmayu «iataial yi al nsitățli ncSitre naţionale încearcă pnn toato msjtoacais d* »■yl asocia pttiatejs reis, yl îs dsuasbi ca ajatorgi a«teior teoriste să provoace de»•gmgersa &oa*ui sociaA și ca «rs^a;e, râ*bi lft! ctvii între f/*|i. Aifss, prin slăbirea paterii noastre d« r«ciickțl luteraA. si sădijduess a pute» diarrsgs opera pe care a aegAvâ,'|it-o gri* dulnie gi jsrtfețe aiâi da mari aia risboiniRi psutim n- Birates »aționali. Am rămâne« vinovaţi faţă ds întreg trecsrni nosun de jutfe fi faţă de viitor*l atemnial nostra, dacă am rămăssa indifereați ia ace^stă acțiaae enosina a fi n’«a pwae îe mtaaiA aiatui sa ae «pare împotriva naor «serseui iacercArl. Ptntiii «ctasia a* propune «ăteraiui proiect ds Uge imiiăiat »Proiect de legs penan r«p. eamnasa unor nus) infracțiuni ia ordine« psbitia“. De te pi, de psactsi de vedere ai doetilaei pvsa.e yi a segssisilsnil pensie In.sr□aţloQsle moderne, proltCisl de isgs io chestiune nu coprinde nici o morttlasc, pemracâ aedete e ce creazA există yi pedepsele ce edlstfiza sent apucate îa ţările coastituţiuneie ceie mai democratice yi cele mai cSTtiizsts". Pentru a învedera necesitatea măsurlior iep.esive Im^orrDa lafMcruaelot—pe esr® ie prevăd p pectcrt—snioril fac tn sBmar iitorle ai iegislațiuneior peaaia din a te state »Bfopsae, *pre a docsmeits yital conchideat necesitatea prostitelor. Dl. G. Mfirseacn mlsistre! Jaatitisi, îachei* asifai expunersa de motive • impn jrrarea etre a mbtivaî la socialisa «ani proiect fsparat, atât la țările «trults», cât și ie noi, es.e asee* d fspteie c* forsseidl obiectai preoespăii.or proisoului esst de *c®aîes din cir, unele sa cădeam »Bb sascriuaca penali, fortatl df« esa«» siatema mai sosim represiv, după care, la rsgufI generali, nateie preccnphorSi nu se pedepsise decât în mod exceptional, și faptds nu devia p depsibie deși: «taad diad an ajaos In faza artelor de execuțhnstor, f .ptescs cile prevlsnte în proiect, nari »nt I«dreptate contra Usittel publice, trebuie*« «8 fie padepsite îa.A de ia prtmsie lor «an festaţiuni, adică ia epoca greparaț unii, dei ailftl, daci ar fi Haste «fi ae prepare îa Inlyte ptll ce vor »jange să mtargi ia acrele de execuțin«», er fi dsalgar preă tarai», fiindcă în «ceat caa, prin pedepsirea f»ptami imp iuit, :8*1 ni ar fl ia tetii curmat ș p ejudlciul *o.III, produs prin t«;bar«rea «• dună, poate fi d.e od*t£ aii; ds mare, cl iuu poete fi eompemaat prin nici o pedsapiă. C« alti terme»! aseasia imemaeuă ci trebse introds* I« «isfemni de repetinae k! fapieior ce |car«cter eodai, etsttmsl ia vigoire pent,a inf.actisails eomus contra sig«raktel iatcrlotie «an exterioare s Sta-1 tRlil. De aceea după modelai legi frtacgae h’* inciimiiit dapUi fajt el asocUpsRl asa tat.Ugurii m l m^I or pe a,anemacop de a comite tr.m* ia con.ra per»oaaeior propietâți.or. Tor dn,â această i gs și prn dsrcgar»a de ia pracpii« ar^tai&l comas?, »sopra eoap lcuăți! area.a 3! com «a s’* lsen minat și Sispid fapt ai afilierii ia paocUțlae «a* mt«icgcnl prsva**»® mai «ms in proect «sas yi dispoeipsui cimri *• teior* eais aa provocat prig orice mijloc 1* comiterea Upieiir d* m*i sus. S‘a nai itat aUpasițiunea .ci«dvM ia faptul reprebab I gi pr«a dec .epatat b gloiRi t»p ise no, (te a aa aiii.a aia a rácáig® ta epiritai beats 3 sa« aiif*i,«i «nor ăspaațiaul din »tiAiaanta p.»trs prepararea revolnțiunii tOasHss,» sa« peatra ră«nu sa e« pan mijioacv teroriste a ordin i de btst din România pectm $t devirirta de mcab a ai n«wr «ur. aaociatiesi. Atari ftPic a* p.odn* destuls turbariri in țară, c**noiesle gl dsraprobete de mtr«a tea*A a pop..raiai r.mâ», ti d»cine aa pateas cont un a rAmSae» &tped«pei 9. Proiectai conțin* încă gi o iul «eri9.de d spozițiani ia aoop de a conspiri* ltgisiaținiCa pcaali, dar care na mei iii o mealtime speculă peatra ci simplă lor chîre «rată uit Ittiea tor. E neceaur însă s£ ssmxa ăm o d'SpoaS tt9«e relativă la caractersi fa^teo pedep»it• prin proeci, isirodată mn «copai d* a presua conspitiit» y seama aceea din art. 16, »lin, afinia, espi case nu pot fi congidmate s.a infracţ-Re! psihice deliciale pre- Vitto de aescer« inge se urmărea distragerea însăşi a bacelor orgasizaţiasti ss DL Albert Thomas voibayta «pol îa câteva ca.iute de epoca rhOoanul fi de palchoc« lat. Carfi«d opt ore de m»n ă yi p«r£îclp*r«» lucrător» lai ia viața pibicA, yl la »b*i iuțite «corcirIco, vom dj.ngv I« eubirire» picei nniveraaie, Ceexce g*r*i:t«»că pacea e practics tteiverard a democrațiri economice precom«i»d iib«rt»t«a mdlv dalsi. Si pentru a iacbei«, «pane dl A b it Thomvs, «di« etniisil povestea meyte bist Meco e, cere a îA.st «a.rifl ,‘u; propiUi it.e soții, lat Dell «Nsieie nacsif.c « er« neceasr. Noi vom cimenta in zio» lie piesi *«iv»r$iU prime*!* fr«n premâ J. AtaitijilA Kimănă a tăi Miorit pef~sh doetan V. Bt»es și O. Marinați*. O »triate eoa»atratd umhtar garanți fO «»se toe pante doua supUrnini la Mataristi. * D. N. T.taUua taina la Paris, fa Sorion» 0 eonftrtttd dttjpra mlrmnaa 'SigU /faha Mior.* Comidia ,Oinu Pălăriei“ a poeților A. Mana și /. Plat t’a repitat ert ti tottamt. Oncepa ds ttesde fi maa« diat Paa Gilty. Mureați 10 Dietmirte vă arsat lot la teatral Rrgina Marta ptemttra cerneai«/ tSikgd ta doi stăpâni*. * EH a avut lot la Tecuci somtmorarta poetuiul Sttf«B Pitlid, a*ia moartta cămin «'aa tmpJiut apud attttuti Muncă $i Justiție — Ce urmSrigstffi biroul (n^rnuflonai din Sihavi — La »iRSiliatai social remis* dia B.Ciresii ae A birt Thumas « tiuit o conferințA la care » expăa «copal ce l amA refie bireat laiera«iloRai ae amsei, ev« a fot; crsat îa urma rAabatami, odată ea îatiUtBiea L'gal aapâ8ll«r. U. A. Tn„ma« ftctad rb Istoria al acestui b.ro« am Genera, a apia (a me^ă «rHutOfire,e bsopai ROrtfu e de a eiab.a p*«e* naîver««ia; prm aaiubrar«« ccna » por de »ans«, i* AisrAad ««diepjtue «■ aauoca da noapte ■ copiilor gi femeifor. O ganiEatistuaairă a fo*t c.ta.A »cam daci «Hi fi gr«te atradaiaților «osaue SiRiSa pe Ca.» »ă rkejiA» 9 l»(i«Utic iai«mjly»*i* a mâneţi. fe«i,B a «jaag» ari am trasat prla ««ție (Ari, fried«»« td toate părții» gi iaterveaiRd ia g«v«r»e peatra r«rificAri, Mi *’* »pas 1« «a mjmtai e*t »jldsvai răt*ti.or ai politicei toaiaie". Am *jd*s țiftâ» dSaM ia l.i2 dd ratifif elii, latre abderea »•■. «*,t, #ie R»or t«n ina»puia.e gi et ptțlai icaponasatâ. T^k«fi M«mîi L§«d *«a uOjia»; pTicasta 10 ift idiifidari ai» taul^r m«rj iadaauiaie a'a« pn.at apum ta asttm iac*pnwt ope.a. h» 4 de «)*ss «I obținem raMiciri Si apiuări prsig.esiv» a e Isghor , ceea cs RiiRâ.iai «ate oO|i*ei9* aeniini»Bi«.El fi participările aâ fi» venise fl * io«tâ laim*. iie m* meitamim o» o aa«*.«u» «aiomeiica (i u*r« «a n» Ut iegmA ac nimic «Bfiatied. Ramasi* nea dat plai team ads#r*a«ce radiictiil dm ««leftieaece; yi »’« p asai a ti®)« latre prime,e Majidi, dsivediad gA • din luată Inima aiAiin d» »»1. Sim că ia memaaidi di f«$i se subj* rensă ua cod ai meawsi, care vs fi la vedenie b.roaial ldiCiO*tiaaai al m iacei, Trebne si m*it«ris«se că st «'** adm fi critici. S’a afumat ti m arem compt» tipt* de a as ocupa de ebertienrie «grlsoi«. Am fost trad.(i ia fața j ««(ițlei yi j .decAtorii ae-au dat dreptate. Isupotav» ngastri em a,m dosă giaedri: Raăsla yi Franța. Biiodl auetr« a fost ticazoscut cosepetlfite la materie de tsgliiație agrigoiA. Aceste e In ctteva cavtaie roisi noaira. B R« rol mod.et, der am impresia că B iovi I ri«ra*ioa*i »1 Mancei, adese o preţioasa colaborare Socittltrt Natuslor. II mărim pitea bazata pes»t țta «sciă!â, vrrl.d o atmosferă de fienț e aoda i. Voi epane cere mai m«lt; diad serem ijabiBâtitifta conditlior de mancă, cu Am coidițlie mancei. — Prin deciziansa minlstciiaia No. 67448 nro 28 Nuea.br!« a. c. s’a fixat au exam n peotru îastriunea pe adiniul«ira»or ue pmsă, c«ra se Ta ț!ae U Cuusii al Adariulettativ Perma&eot ca lacepere a« ia l5Disemb.le a. e. Condiţionile de admitere şi materiile ee ae cer la ace.t tx«mcn sunt publicate la ^Muultural Olfcuii* dta 30 i»oembrie a. c. s. — Er» dimis»4tă «’a făca, ca o dec«ibilă edemditate aUtribirfg titmriio, de proyiUitt», săîeni or am coraaaa e-Ritn', cari as «chitit integral tort*,! ictsrio.. As j«».t parte I« aca«eia soiecsnicaie d'Btt P, Făaiâ*a?n picferial jaostRiiit, inspector agricol U dea, Cnam.-nistrator (Se p ««A, pertateja Rolnic, M ?«,e*BB învățător, T«na mnasmi coimaesl pre»n® yl foarte m»-ți «ăteai di» comanete tev «clsaie. Dapfl oficiere« nasi servicis divla su kxt csv âatst răminierc Kot «ia. d, P. FAatlartfl pretesiul jiuijuuii, D. igisueie ycua- I«t di« S j«le*l d. Maaitasn cari « dat «ratări slre»nOr cna «â'«l «dminisueae fi c»m •A cBittve pamlaldrli* pe cari ie etapflneac. D. Tara prlMaral coioanel S:»!*«! p int. ’o frumoasa c«ioata.e, re*»iai«g.e «Atcnilor de marea opeiA a pa udai«! libera!, reforma agrară, pun cere toți sAienli ga foat p«yi I« proprietatea pAmâai»r«i ce II ae ««vine. RSr*. O Inytllntirc a „Crucvt Rofi” ia$i Fiiiiia Cf&c*i Rosii f»c* ^n^esat pestre cea dmn gun. oara, .persoanelor urii aa Isii.i; in apitriee C.ace. Roji, îa ii tapaj r»aOOt«mt, îa ori c» căinate, «A v.ntt ia t.eairi tliisiel peaun « yi pum, dsportțla aCrac«s de iA«oia" yi breve «i. B rosi e deschis î» fi»ca e j 4 5—-7 p. ca, : BJ*.e»cn P*.rt •«* B gdi, Elena lon#«cs. Soda G «*u, Ma.cc o si F«dr*n * Me,, a, D *g inlets Tur^itt, Miimirtdad. Coronei Ggejig*,»ca, ț,o**~ itatd bimbuesc«, As« cOa, d«u«, E genu Bflsne«, Todiias^i, Eie«a tr.siiA, ceea Htog.aa, F,unea O.oi»«, CAtnn C^astaatiB, clitavet« M.,,o A»uj4 u b. M«rie ioaeez», Eluave.a Pu, Mar.aM.X,urne, Mari* Nest«. Asa Boea, C.aio.ina Pop* E tat îordAcOcfae, fi «o.. Râi« Dr. Esgesl* loaa, Ut, Sec p ,ts, AiIih* Stdov«*R», Ei*a« Pe i*«a, A«g«u M »ica- RGiee, Ei««« Popea.n, P«« iot Cs Mduâîti C sja, E6as K^UTmi Fricgii», H ite, E.aa« G ge«. Daii s Sri«»e;, a. hue,«, M. G m«ae*c$, Coroae B«,A. D «e, udei« Ciemensis 'ifii, D dn* R«JnB, Li««,et al.iiric. Ua tren.atacat cu lacuri de »im« Iu noaptea de 29 Spre 30 Nem~ brie a. c. tieual rcr8un*l Nu. 633, Cere circuit pe lilad ti&Tma, B.iCyd, Galați a fost «racat cu t»c*ri *e «roiâ la esirea am statm Talasmául. Ui gloate a pătraas prîmr’un vagon eflrdoiâ^d un g.am. gio^trie» străbătut un aip«rttuâ&rut fi a ssii prin issi fârâ « luVr ps cine va. Postul de jac.naiaii a d ssei« p ar cheta, psmru a assCope t pe răi lâcituri.