Mişcarea, aprilie 1925 (Anul 19, nr. 74-95)
1925-04-02 / nr. 75
Amu, XIX m,78 roi 2 APRikk less .. .USA Refacerea Uzinelor Studiile.—Licitaţiunea.—Adjudecarea Expunerea d-lui Const.Tema făcută în şedinţa comisiunei interimare DOMNILOR CONSILIERI, Refacerea Uzinelor, de care ne- am preocupat In atâtea şedinţe, a Intrat acum In faza ultimă. Nu mai Insistăm asupra situaţiei In care am găsit Uzinele, fiindcă această chestiune a fost dezbătută de atâtea ori. Ne vom ocupa astăzi numai de ceea ce a realizat Societatea Comunala pe care am înfiinţat-o şi de ceea ce este pe cale a realna. Societatea a avut trei griji esenţiale: 1) Strângerea capitalului necesar. 2) Stadiul necesităţilor. 3) Şi in sfârşit opera, care trebuia să iasă din aceste două preocupări: refacerea uzinelor. I. STRÂNGEREA CAPITALULUI Societatea comunală pe baza atatatelor a făcut subscripţia publică apelând la consumatori să se asocieze pentru acoperirea capitalului de 15 milioane, cât a crezut Consiliul de administraţie necesar ca prim fond. Trebue să constat cu mulţumire că cetăţenii acestui oraş au Înţeles necesităţile şi au subscris cu multă bunăvoinţă. In afară de acest capital Societatea a făcut şi un Împrumut de 5 mii, la Creditul industrial. Deci In total adunând un capital de 20 mii. 60 delates poate acum să atace problema cu toată siguranţa and depline reuşite. II. STUDIUL NECESITĂŢILOR Studiul refacere! s’a făcut de direţiunea trihaică a Uzinei cu concursul direcţiei technice a Comunei, consultând In acelaş timp pe cei îmi distinşi şi cei mai de autoritate specialişti, pe d-nii Ing. C. Băşiii şi Vasilescu-Cerpen. Din aceste studii rezultai patru fapte de o Însemnătate covârşitoare: 1) Necesitatea urgentă a refacere! uzinelor. 2) Necesitatea unificărei ambelor uzini. 3) Necesitatea transformând curentului monofazic In trifazat. 4) Şi in sfârşit indicaţiuni asupra tipului de grup electrogen care trebue adoptat. Să examinăm fiecare chestiune în parte. 1) Necesitatea urgentă a refacerei uzinelor. Necesitatea refacere! şi urgenţa ei a făcut de multe ori preocuparea noastră. De aceea nu vom insista asupra ei, ci In câteva cuvinte o vom reaminti Situaţia uzinelor este aceasta: Instalaţiile pentru producerea energiei nu mai corespund nevoilor actuale şi nici unei desvoltări viitoare. Unitâţe electrogene (motoarele) sunt mici şi in foarte proastă stare încât nu mai pot satisface trebuinţele actuale, iar exploatarea este foarte grea şi costisitoare, fără a înlătura riscurile ca oraşul să rămână complect lipsit de energie electrică. Unele din motoarele existente nu mai merita a fi reparate, iar celelalte, cate In interesul Uzinei ca imediat după Introducerea noilor maşini, să fe vândute. Reţeaua de distribuţie pentru luminat şi forţă motrice, ca şi aceea “pentru tramvai este In starea ori cinci reţele vechi, care are sbicinta nevoie de întăriri, Inoiri şi în genere de o radicală reparaţiune. Ia atare situaţiune este evidentă necesitatea şi urgenta refacere!. 2) Unificarea Uzineior: Nu ştim care au fost raţiunile pentru care s’au creat în Itşifdouă Uzini electrice mai ales când se construiau şi concesionau la actUl an. Toate Interesele impuneau o trigua Uzină, care să producă energia electrică. Cu toste acestea In 1898 s’au construit doua Uzini pe oaza a două concesiuni. Arăzi toţi câţi au studiat chestiunea, toţi câţi au administrat aceste intreprinderi, deci toţi care s’au preocupat mai de aproape de roalele trebuinţi ale Uzinelor, mnatlra recunosc că cea mai retrondă şi economică soluţiune este a se centraliza producerea energiei electrice la vr’o singură Uzină atât pentru lumini şi forţă motrice, cât şi pentru tracţiune. Raţiunea care conduce la soluţia unificărei este din cele mai serioase. O singură administraţie, un singur personal de întreţinere şi exploatare. Prin urmare economie simţitoare In cheltueil. In al doilea loc utilizând aceleaşi maşini pentru producerea energiei electrice este o economie serioasă In combustibil şi cheltueli. Astfel fiind, este In afară de orice Îndoială ca solutia unificărei se impute ca cea mai raţională şi economică. De altfel această soluţiune a fost adoptata de dv. prin caietul de sarcini şi experţii au recomandat o necesitate. 3) Modernizarea curentului electric pentru Uzina de lumină. Curentei care se produce astăzi îa Uzină este monofazat. Din acest punct de vedere cu siguranţă că Uzina noastră este unica In lume care produce un atare curent. Probabil, aşa Îşi explică şi experţii că acum 27 de ani, când au luat foţă Uzinile la Iaşi, producerea energiei eletrice şi reţeaua această de distribuţie a fost construită ca o Încercare. Astăzi lasă este o necesitate să schimbăm de sistem şi si se distribuie curent triazat aşa cum toate instalaţiunile similare de pretutindeni fac. Raţiunile care conduc la această necesitate atut: a) Pentru centrala Uzinei.—Alternatoarele Întrebuinţate anat mult mai itftene. . b) Pentru reţeaua de distribuţie.—Se realizează o mare economie In materiale (arama), ceea ce cu reluarea ce trebue ss facem şi cu extensiunea ce suntem datori a da Iluminatului, este cu deosebire necesar a urmări. c) Pentru abonaţi.Aceasta schimbare se impune din an Îndoit punct de vedere. Lămpile de 220 volţi Sunt ma Itfiene ca cele de 150 volţi, pe care le întrebuinţăm astăzi. Şi motoarele, de care cei ce utilizează forţa motrice ma nevoe sunt mai tehene şi se găsesc în comerţ. Pe când motoarele monotasate sânt mai scumpe, şi nici nu se gasesc. Penru a fi obţinute, trebue comandate special la fabrica, plătite mai scump şi aşteptate cel puţin 6 luni piuă se construesc. Din toate aceste puncte de vedere soluţiunea schimbarea curentului monofazat la trifazat este soluţiunea cea mai economică pentru uzina şi cea mai avantajoasă pentru consumator, fiind în acelaş timp şi cea mai raţională din punctul de vedere al capacităţii de distribuţie, cât şi a desvoltărei ce urmează a se da alimentărei electrice a industriei. Şi la acest sens s’a rezolvat chestarea. Grupele noi electrogne vor produce energie electrici de 600 volţi la Înaltă tensiune şi de 380 I 22o la mică tensiune, urmând a se alimenta reţeaua de distribuţie cu curent trifazat. Grupele vechi fiind monofazice vor constitui rezerva Uzinei. Reţeaua actuală de distribuție este alimentata de curent monofazat. Schimbarea ei pentru a primi o alimentare cu curent trifazat, dacă s’ar produce comcomitent ca schimbarea motoarelor, ne-ar duce la inertucii prea mari, ceea ce Societatea Comunală nu poate suporta acum. Treptat insă această reţea se va schimba. Iaceputul se face chiar la instalarea motoarelor cu transformarea cablului aterian de la punctul 17 din Strada Ştefan cel Mare colţ cu strada Lozonschi şi din acest punct paralel cu cablul sub eeran prin Piaţa Nouă In Piaţa Unirea, strada Armeană şi strada Sft. Sava. Prin urmare Începutul se va face acum. Pe viitor însă cu orice sacrificiu trebue urmărită ideea Înlocuirea curentului monofazat în trifazat în toată reţeaua de distribuţie. In ce priveşte tramvaiul curentul trifazat va fi transformat din curent alternativ in curent continuu cu ajutorul unei comutatrice. 4. SISTEMUL DE MOTOARE CE URMEAZĂ A FI ADOPTAT. DIESEL SAU TURBO ALTERNATOARE (TURBINĂ). Soluţiunea la care trebue să se oprească Consiliul de administraţie a Societăţei Comunale nu era uşoară. Fiecare sistem îşi are avantagiile ea işi inconvenientele sale, mai ales pentru motoare de putinţă, de care Uzina are nevoie. Examinând însă cu deosebită atenţiune chestiunea sub toate raporturile a rezistenţei, a rentabilităţei şi a raijoacelor financiare Consiliul de administraţie a’a oprit la soluţia cea mai corespunzătoare a motoarelor Diesel. Raţiunile pentru care a adoptat această soluţiune sunt următoarele. Pentru turbo-altereatoire ( unbine) s’ar impune : a) Să se mărească clădirea uzinei pentru «zânele ca aburi. b) Idem pentru rezervoarele de păcură. c) Idea pentru răcitor. d) Şi ar fi nevoe pentru o fracţionare regulată a turbinei de circa 500 m. c. de apă pe zi, care ar putea lipsi. e) Consumaţia de combustibil e mare de circa 800 pentru Kwora. Pentru motorul Diesel. a) Se foloseşte de constracţia existenţa. b) Se foloseşte de cele două fondaţii, făcute înainte de război în acela scop. c) Apa de care are nevoe pentru răcire este neînsemnată. d) Fiind o unitate mică dă un tendement mai bun, mai economic. e) Se poate pune în mişcare în câteva minute. f) Consumaţia de combustibil este minimă, circa 400 gr. motorină pentru kw oră, aşa că analizând comparativ constuţia Dieselul oferă faţă de turbină o economie de circa 4 milioane anual. Inconvenientele dieselului faţa DE TURBINA Numărul mare de piese îa mşcare. Deci Dieselul faţă de turbină este o maşină mult mai gingaşă, cere o întreţinere mai migăloasă şi un număr raşi mare de piese de rezerve. Aceasta ar părea că nu di o siguranţă destul de serioasă în funcţionare. Cu toate aceste, dacă este supravegheată de aproape şi condusă de un personal destoinic de specialitate, cum uzineie noastre au, fiindcă sa lucrat aproape numai cu Diesele, această grijă este numai aparentă, iar Dieselul oferă aceleaşi garanţi de funcţionare, întrebuinţarea Dieselului este rasă mai costisitoare decât a turbinei. Daci însă luăm la considerare că turbina are nevoie de cazane ca abur de o suprafaţă de, încălzire de cel puţin 300 m. p., a căror funcţionare cere o cheltuială aproape tot atât de mare, este evident că această Inferioritate a Dieselului din punctaj de vedere a întrebuinţare este numai aparentă. Examinând însă chestiunea şi din panda de vedere al nevoilor noastre, pe care nu trebuie să le uităm niciodată,—pentru a face discuţiuni teoretice numai, — din acest punct de vedere este în afară de orice Îndoială ca singur Dieselul corespunde acestor nevoi. Variaţia des mare de curent pe care uzinele trebuie si-i furnizeze ; care alternează torna între 2300 hp.—350 hp. In ua răstimp 24 de ore dovedeşte că unităţile Diesel sunt cele mai corespunzătoare. Turbinele nu suporta aceste variaţiuni şi deci permanent ar da un prisos de energie, care adiind utilizată ar fi o valoare pierdută. Singur Dieselul deci se poate proporţiona cu gardari?. Dar şi din punctul de vedere al pp ţolul este mai corespunzătoare soluţia Dieselului Şi în adevăr potrivit ofertelor primite aceste maşini le-ar f condus la următoarele chenieii (învestiri): PENTRU TURBINE Deci în total pentru două turbe alterratoare (turbim) reprezentând o patere de 2700 hp. şi o producţie de energia electrică de 2000 kw. oră de cerea 174.338 dolări. PENTRU MOTOARE DIESEL Deci pentru trei motoare Diesel reprezentând o patere de 2400 hp. şi o producţiune de energie electrica de 1635 kw. oră se cerea in total suma de 112 20 dolari. * Recapitulând aceste cheltueii de Investire, avem următorul rezultat: Pentru 2 turbine 174.338 dolari „ 3 mot. Diesel 112 200 . O diferenţă de 62 138 „ Resultă deci că utilizând motoarele Diesel ar trebui să investim in aceste instalaţiuni un cap taj mei mic cu 62.138 dolari, sau 12.427.600 lei mai puţin, ceea ce coresponda unei cine si pastiuaei financisre a societeţei comunale.• Astfel fiind, Consiliul de administraţie a adoptat soluţiunea motoarelor Diesel pentru toate codsideraţiunîle pe care le am expus şi care se pot simetiza In trei idei generale şi anume : 1. Instalaţia motoarelor Diesel este mai ieftină, deci mai corespunzătoare mijloacelor noastre materiale. 2. Elasticitatea producţiei şi punerea imediată în funcţiune a acestor motoare asigură un rendement mai bun. 3. Reducerea considerabilă a consumaţiei de combustibil, permise o funcţionare permanentă fără sforţări mari şi mult mai economică. 111. OPERA DE REFACERE Lămurite toate aceste chestiuni, după ce s’a adunat capitalul necesar, după ce s’uu studiat necesităţile şi s’au fixat soluţiile, este evident că opera ce urma era opera de realizare a refacerei. Şi în această direcţiune Consiliul de administraţie timp de aproape 5 luni de zile a luerat permanent pentru a putea da soroţa cea mai satisfăcătoare. Opera această de refacere poate fi lămurită la cele trei faze, prin care ea trebuia să treacă şi anume: licitaţia, adjudecarea şi executarea. I. Licitaţiunea.—Studiile făcute şi mijloacele materiale de care dispunea societatea comunală a condus la fixarea următorului program de lucru,—şi anume: 1) Trei grupe electogene (trei motoare Diesel) de 800 hp„ kw ora, 167 tare pe minuni, 4 timpi, 4 cilindri, Fiecare gap cu un alternator de 800 K. V. A. curent trifazic de 6000 volţi şi 50 perioade. 2) Doi transformatori fiecare de 500 kw. pentru transformarea curentului Intasie de 6000 volţi la 3000 volţi. 3) Un grup transformator pentru curentul alternativ în careat conţină efectiv de 400 kw,, compus din un transformator static de 530 kw şi una comata trice hexsfszată de 420 kw. 4) Tabloul pentru toată instalaţia şi tabloul pentru tramvai. 5) Cincisprezece echipamente de tram- Vil, compuse din două motoare, cu cutia pe roţi dinţate, cu roţi, cu 2 controd, rnsistenţele necesare şi cu toate cabluile de legătură în interiorul vagonului. Fiecere motor complect inchei, 35 hp. minmum, 430 lovîrtituri pe mii ut. 6) 7-ce transformatori trifazici a 50 kw. de 6000 (3000) 280 volţi. Pe baza acestui program de lucru a’a făcut concurenţa în urma invitaţiunei ce s’a făcut caselor celor mai importante din Europa. roAu răspuns la Invitaţiune 24 de case. Din aceste case unele au ofertat numai pentru maşini izolate alteie pentru turbine, sau numai pentru motoare Diesel şi chiar numai nentru generatrice electrice. Foste seese s’au eliminat, fiindcă refacerea ce urma să realizăm fiind un tot unitar, nu se puteau primi oferte pentru lucrări izolate şi apoi soluţiunea financiară impedică primirea de oferte parţiale, fiindcă nu ne ar fi putut oferi condiţi mai largi de plată. De altfel studiind cuprinsul acestor oferte se constată că erau mai scumpe, necorespunzătoare nevoilor şi nici nu inspirau suficientă garanţie. Următoarele 10 case, cele mai mari din Europa au făcut oferte complecte, participând efectiv la concurenţă: Sirmens—S hű kért, A. E G„ Thomson—Houston, Cards B vn—Bovery, Re* şiţa, Kropp, M. A. N., Tosi şi Sultzer— Fxéres. Din aceste case Bown—Bovery oferind turbo-alternatoare s’a eliminat fiindcă Societatea comunală s’a oprit la soluțiunea Dieselelor. In ce privește partea electrică pentru Diesele oferită de această casă, fiind mai scumpă, oferta sa a căzut. S’au retras, după tratative îndelungate M. A. N. şi Krupp din causa eventualitiţei unui conkret economic între Germania şi România, iar Krupp pretinzând că şi-ar puea menţine oferta, dacă 1 s’ar da o garanţie de la o bancă elveţiană, ceea ce nu era posibil. Deasemeni după tratative Thomson— Houston şi Carels, declarând că nu-şi mai menţine condiţile de plata, a pus Societatea Comunala în imposibilitate de a Ie lua în compterare oferta. Prin urmare au mai rămas la concurenţă Siemens—Shack It, A. E. G. Tosi, Reşiţa şi Suitzer—Fibres. Si examinăm ofertele : 1) Pentru motoare erau doui oferte : Tosi şi Sultzer—Fieres. a) Oferta Tosi, care propunea trei Diesele a 800 hp. în total 2400 hp. cu 8 cilingii de fiecare, deci in total 24 cilindri, cu un taraj de 187 la virtuari pe minuni, şi cu preţ de 102 (100) dolari plui 6000 dolari pentru fondaţii şi 580 dolari pentru pompă, deci un preţ global de 108680 dolari. b) Oferta Sultzer—Férés, care propunea tot trei Diesele 1 800 bp., deci îa total 2400 bp., ca 4 cilindri de fiecare, ceea ce face la total 12 cilindri, cu un turaj de 167 mve tituri pe minut şi cu un preţ de 105500 dolari, fără vre-un preţ pentru fundcţii, fiindcă utiliza fondaţiile existente şi fara vre-uun preţ pentru pompă, fiindcă având o Înălţime mai mică, pompa este inutilă. Rezultă deci din comparaţia acestor două oferte că din punctal de vedere al preţului oferta Tosi ar pirea mai ibienă cu 3500 dolari, dar dacă ţinem sama din oferta Sultzer—Ferestitizăm actualele fundaţii şi n’avem nevoie de pompâ, apoi această ofertâ apare mai ieftină cu 3180 dolari. Dar nu numai aia punctul de vede al preţului este mai avannjoasă oferta Suitzer. Aaailzând şi celelalte condiţiuni oferta Sultzer se impune. Iatr’adevăr motoarele T-şi sunt de o construcţie mare şi au câte 8 cilindri de ficare, precum şi un taraj de 187 pe minunt. Aceste împrejurări impun: a) Să se lărgească anuala clădire a Uzinei, ceea ce ar necesita chieltuieli; b) Si având câte 6 ditorii de fiecare, în total 24 cilindri, aceasta are drept consecinţa o cheltuială muit mai mare şi permanentă fie întreţinere. c) Şi în sfârşit tors joi acestor, motoare fiind de 187 invertituri pe miaut, aceasta face ca motorul să fie mai puțin resistent. dolari e) Trei Diesel W.A.N. a 800 h p., cu 187 t I m. 84.740 b) Trei alternatoare A.EG. 25.800 c) Accesorii 660 d) Motoare auxiliarii l tiOO Total 112 200