Mişcarea, aprilie 1925 (Anul 19, nr. 74-95)

1925-04-02 / nr. 75

Amu, XIX m,78 roi 2 APRikk less .. .USA Refacerea Uzinelor Studiile.—Licitaţi­unea.—Adjudecarea Expunerea d-lui Const.Tema făcută în şedinţa comisiunei interimare DOMNILOR CONSILIERI, Refacerea Uzinelor, de care ne- am preo­cupat In atâtea şedinţe, a Intrat acum In faza ultimă. Nu mai Insistăm asupra situaţiei In care am găsit Uzinele, fiindcă această chestiune a fost dezbătută de atâtea ori. Ne vom ocupa astăzi numai de ceea ce a realizat Societatea Comunala pe care am înfiinţat-o şi de ceea ce este pe cale a realna. Societatea a avut trei griji esenţiale: 1) Strângerea capitalului necesar. 2) Stadiul necesităţilor. 3) Şi in sfârşit opera, care trebuia să iasă din aceste două preocupări: refacerea uzinelor. I. STRÂNGEREA CAPITALULUI Societatea comunală pe baza atatatelor a făcut subscripţia publică apelând la con­sumatori să se asocieze pentru acoperirea capitalului de 15 milioane, cât a crezut Consiliul de administraţie necesar ca prim fond. Trebue să constat cu mulţumire că cetăţenii acestui oraş au Înţeles necesităţile şi au subscris cu multă bunăvoinţă. In afară de acest capital Societatea a fă­cut şi un Împrumut de 5 mii, la Creditul industrial. Deci In total adunând un capital de 20 mii. 60 delates poate acum să atace pro­blema cu toată siguranţa and depline reu­şite. II. STUDIUL NECESITĂŢILOR Studiul refacere! s’a făcut de dire­ţiunea trihaică a Uzinei cu concursul direcţiei technice a Comunei, consultând In acelaş timp pe cei îmi distinşi şi cei mai de au­toritate specialişti, pe d-nii Ing. C. Băşiii şi Vasilescu-Cerpen. Din aceste studii rezultai patru fapte de o Însemnătate covârşitoare: 1) Necesitatea urgentă a refacere! uzi­nelor. 2) Necesitatea unificărei ambelor uzini. 3) Necesitatea transformând curentului monofazic In trifazat. 4) Şi in sfârşit indicaţiuni asupra tipu­­lui de grup electrogen care trebue adop­tat. Să examinăm fie­care chestiune în parte. 1) Necesitatea urgentă a refacerei uzi­nelor. Necesitatea refacere! şi urgenţa ei a fă­cut de multe ori preocuparea noastră. De aceea nu vom insista asupra ei, ci In câ­te­­va cuvinte o vom reaminti Situaţia uzinelor este aceasta: Instalaţiile pentru producerea energiei nu mai corespund nevoilor actuale şi nici unei desvoltări viitoare. Unitâţ­­e electrogene (motoarele) sunt mici şi in foarte proa­stă stare în­cât nu mai pot satisface trebuinţele actuale, iar exploatarea este foarte grea şi costisitoare, fără a înlătura riscurile ca oraşul să ră­mână complect lipsit de energie electrică. Unele din motoarele existente nu mai me­rita a fi reparate, iar celelalte, cate In inte­resul Uzinei ca imediat după Introducerea noilor maşini, să fe vândute. Reţeaua de distribuţie pentru luminat şi forţă motrice, ca şi aceea “pentru tramvai este In starea ori cinci reţele vechi, care are sbicinta nevoie de întăriri, Inoiri şi în genere de o radicală reparaţiune. Ia atare situaţiune este evidentă necesi­tatea şi urgenta refacere!. 2) Unificarea Uzineior: Nu ştim care au fost raţiunile pentru care s’au creat în Itşifd­ouă Uzini electrice mai ales când se construiau şi concesionau la actUl an. Toate Interesele impuneau o trigu­a Uzină, care să producă energia e­­lectrică. Cu toste acestea In 1898 s’au construit doua Uzini pe oaza a două concesiuni. Arăzi toţi câţi au studiat chestiunea, toţi câţi au administrat aceste intreprinderi, deci toţi care s’au preocupat mai de aproape de roalele trebuinţi ale Uzinelor, mnatlra recunosc că cea mai retrondă şi economică soluţiune este a se centraliza producerea energiei electrice la vr’o singură Uzină atât pentru lumini şi forţă motrice, cât şi pen­tru tracţiune. Raţiunea care conduce la soluţia unifică­­rei este din cele mai serioase. O singură administraţie, un singur personal de între­ţinere şi exploatare. Prin urmare economie simţitoare In cheltueil. In al doilea loc utilizând aceleaşi maşini pentru producerea energiei electrice este o economie serioasă In combustibil şi chel­­tueli. Astfel fiind, este In afară de ori­ce În­doială ca solutia unificărei se impute ca cea mai raţională şi economică. De altfel această soluţiune a fost adop­tata de dv. prin caietul de sarcini şi ex­perţii­ au recomandat o necesitate. 3) Modernizarea curentului electric pen­tru Uzina de lumină. Curentei care se produce astăzi îa U­­zină este monofazat. Din acest punct de vedere cu siguranţă că Uzina noastră este unica In lume care produce un atare cu­rent. Probabil, aşa Îşi explică şi experţii că acum 27 de ani, când au luat foţă U­­zinile la Iaşi, producerea energiei ele­trice şi reţeaua această de distribuţie a fost con­struită ca o Încercare. Astăzi lasă este o necesitate să schim­băm de sistem şi si se distribuie curent triazat aşa cum toate instalaţiunile simi­lare de pretutindeni fac. Raţiunile care conduc la această necesi­tate atut: a) Pentru centrala Uzinei.—Alternatoa­­rele Întrebuinţate anat mult mai itftene. . b) Pentru reţeaua de distribuţie.—Se realizează o mare economie In materiale (arama), ceea ce cu reluarea ce trebue ss facem şi cu extensiunea ce suntem da­tori a da Iluminatului, este cu deosebire necesar a urmări. c) Pentru abonaţi.­Aceasta schimbare se impune din an Îndoit punct de vedere. Lămpile de 220 volţi Sunt ma Itfiene ca cele de 150 volţi, pe care le întrebuin­ţăm astăzi. Şi motoarele, de care cei ce utilizează forţa motrice ma nevoe sunt mai tehene şi se găsesc în comerţ. Pe când motoarele mono­­tasate sânt mai scumpe, şi nici nu se ga­­sesc. Pen­ru a fi obţinute, trebue coman­date special la fabrica, plătite mai scump şi aşteptate cel puţin 6 luni piuă se con­­struesc. Din toate aceste puncte de vedere solu­­ţiunea schimbarea curentului monofazat la trifazat este soluţiunea cea mai economică pentru uzina şi cea mai avantajoasă pentru consumator, fiind în acelaş timp şi cea mai raţională din punctul de vedere al capacităţii de distribuţie, cât şi a desvol­­tărei ce urmează a se da alimentărei ele­ctrice a industriei. Şi la acest sens s’a rezolvat chest­area. Grupele noi electrog­ne vor produce e­­nergie electrici de 60­0 volţi la Înaltă ten­siune şi de 380 I 22o la mică tensiune, urmând a se alimenta reţeaua de distribu­ţie cu curent trifazat. Grupele vechi fiind monofazice vor con­stitui rezerva Uzinei. Reţeaua actuală de distribuție este ali­mentata de curent monofazat. Schimbarea ei pentru a primi o alimentare cu curent trifazat, dacă s’ar produce comcomitent ca schimbarea motoarelor, ne-ar duce la inertucii prea mari, ceea ce Societatea Co­munală nu poate suporta acum. Treptat insă această reţea se va schim­ba. Iaceputul se face chiar la instalarea motoarelor cu transformarea cablului ate­­rian de la punctul 17 din Strada Ştefan cel Mare colţ cu strada Lozonschi şi din acest punct paralel cu cablul sub eeran prin Piaţa Nouă In Piaţa Unirea, strada Ar­meană şi strada Sft. Sava. Prin urmare Începutul se va face acum. Pe viitor însă cu orice sacrificiu trebue urmărită ideea Înlocuirea curentului mono­­fazat în trifazat în toată reţeaua de dis­tribuţie. In ce priveşte tramvaiul curentul trifazat va fi transformat din curent alternativ in curent continuu cu ajutorul unei comuta­­trice. 4. SISTEMUL DE MOTOARE CE UR­MEAZĂ A FI ADOPTAT. DIESEL SAU TURBO ALTERNATOARE (TURBINĂ). Soluţiunea la care trebue să se oprească Consiliul de administraţie a Societăţei Co­munale nu era uşoară. Fiecare sistem îşi are avantagiile ea işi inconvenientele sale, mai ales pentru mo­toare de putinţă, de care Uzina are nevoie. Examinând însă cu deosebită atenţiune chestiunea sub toate raporturile a rezisten­­ţei, a rentabilităţei şi a raij­oacelor finan­ciare Consiliul de administraţie a’a oprit la soluţia cea mai corespunzătoare a mo­toarelor Diesel. Raţiunile pentru care a adoptat această soluţiune sunt următoarele. Pentru turbo-altereatoire ( unbine) s’ar impune : a) Să se mărească clădirea uzinei pen­tru «zânele ca aburi. b) Idem pentru rezervoarele de păcură. c) Idea pentru răcitor. d) Şi ar fi nevoe pentru o fracţionare regulată a turbinei de circa 500 m. c. de apă pe zi, care ar putea lipsi. e) Consumaţia de combustibil e mare de circa 800 pentru Kwora. Pentru motorul Diesel. a) Se foloseşte de constracţia existenţa. b) Se foloseşte de cele două fondaţii, făcute înainte de război în acela­ scop. c) Apa de care are nevoe pentru răcire este neînsemnată. d) Fiind o unitate mică dă un tende­ment mai bun, mai economic. e) Se poate pune în mişcare în câteva minute. f) Consumaţia de combustibil este mini­mă, circa 400 gr. motorină pentru kw oră, aşa că analizând comparativ cons­tuţia Dieselul oferă faţă de turbină o economie de circa 4 milioane anual. Inconvenientele dieselului faţa DE TURBINA Numărul mare de piese îa m­şcare. Deci Dieselul faţă de turbină este o maşină mult mai gingaşă, cere o întreţinere mai migă­loasă şi un număr raşi mare de piese de rezerve. Aceasta ar părea că nu di o siguranţă destul de serioasă în funcţionare. Cu toate aceste, dacă este supravegheată de aproape şi condusă de un personal destoinic de spe­cialitate, cum uzineie noastre au, fiindcă sa lucrat aproape numai cu Diesele, această grijă este numai aparentă, iar Dieselul o­­feră aceleaşi garanţi de funcţionare, întrebuinţarea Dieselului este rasă mai costisitoare de­cât a turbinei. Daci însă luăm la considerare că turbina are nevoie de cazane ca abur de o suprafaţă de, în­călzire de cel puţin 300 m. p., a căror funcţionare cere o cheltuială aproape tot atât de mare, este evident că această Infe­rioritate a Dieselului din punctaj de vedere a întrebuinţare­ este numai aparentă. Examinând însă chestiunea şi din panda­ de vedere al nevoilor noastre, pe care nu trebuie să le uităm niciodată,—pentru a face discuţiuni teoretice numai, — din a­­cest punct de vedere este în afară de orice Îndoială ca singur Dieselul corespunde a­­cest­or nevoi. Variaţia des mare de curent pe care uzi­nele trebuie si-i furnizeze ;­ care alternează torna între 2300 hp.—350 hp. In ua răs­timp 24 de ore dovedeşte că unităţile Diesel sunt cele mai corespunzătoare. Turbinele nu suporta aceste variaţiuni şi deci permanent ar da un prisos de energie, care adiind utilizată ar fi o valoare pier­dută. Singur Dieselul deci se poate propor­ţiona cu gardari?. Dar şi din punctul de vedere al pp ţolul este mai corespunzătoare soluţia Dieselului Şi în adevăr potrivit ofertelor primite a­ceste maşini le-ar f condus la următoarele ch­e­­nieii (învestiri): PENTRU TURBINE Deci în total pentru două turbe alterra­­toare (turbim) reprezentând o patere de 2700 hp. şi o producţie de energia electrică de 2000 kw. oră de cerea 174.338 dolări. PENTRU MOTOARE DIESEL Deci pentru trei motoare Diesel repre­zentând o patere de 2400 hp. şi o produc­­ţiune de energie electrica de 1635 kw. oră se cerea in total suma de 112 2­­0 dolari. * Recapitulând aceste cheltueii de Investire, avem următorul rezultat: Pentru 2 turbine 174.338 dolari „ 3 mot. Diesel 112 200 . O diferenţă de 62 138 „ Resultă deci că utilizând motoarele Diesel ar trebui să investim in aceste instalaţiuni un cap taj mei mic cu 62.138 dolari, sau 12.427.600 lei mai puţin, ceea ce coresponda unei cine si pastiuaei financisre a societeţei comunale.• Astfel fiind, Consiliul de administraţie a adoptat soluţiunea motoarelor Diesel pentru toate codsideraţiunîle pe care le am expus şi care se pot simetiza In trei idei generale şi anume : 1. Instalaţia motoarelor Diesel este mai ieftină, deci mai corespunzătoare mijloacelor noastre materiale. 2. Elasticitatea producţiei şi punerea ime­diată în funcţiune a acestor motoare asigură un rendement mai bun. 3. Reducerea considerabilă a consumaţiei de combustibil, permise o funcţionare per­manentă fără sforţări mari şi mult mai e­­conomică. 111. OPERA DE REFACERE Lămurite toate aceste chestiuni, du­pă ce s’a adunat capitalul necesar, după ce s’u­u studiat necesităţile şi s’au fixat soluţiile, este evident că opera ce urma era opera de rea­lizare a refacerei. Şi în această direcţiune Consiliul de ad­ministraţie timp de aproape 5 luni de zile a l­uerat permanent pentru a putea da soroţ­a cea mai satisfăcătoare. Opera această de refacere poate fi lă­murită la cele trei faze, prin care ea trebuia să treacă şi anume: licitaţia, adjudecarea şi executarea. I. Licitaţiunea.—Studiile făcute şi mijloa­cele materiale de care dispunea societatea comunală a condus la fixarea următorului program de lucru,—şi anume: 1) Trei grupe electogene (trei motoare Diesel) de 800 hp„ kw ora, 167 tare pe minuni, 4 timpi, 4 cilindri, Fiecare gap cu un alternator de 800 K. V. A. curent trifazic de 6000 volţi şi 50 perioade. 2) Doi transformatori fiecare de 500 kw. pentru transformarea curentului Inta­sie de 6000 volţi la 3000 volţi. 3) Un grup transformator pentru curen­tul alternativ în careat conţină efectiv de 400 kw,, compus din un transformator static de 530 kw şi una comata trice he­­xsfszată de 420 kw. 4) Tabloul pentru toată instalaţia şi ta­bloul pentru tramvai. 5) Cincisprezece echipamente de tram- Vil, compuse din două motoare, cu cutia pe roţi dinţate, cu roţi, cu 2 contr­­od, rnsistenţele necesare şi cu toate cabluil­e de legătură în interiorul vagonului. Fiecere motor complect inchei, 35 hp. minmum, 430 lovîrtituri pe mii ut. 6) 7-ce transformatori trifazici a 50 kw. de 6000 (3000) 280 volţi. Pe baza acestui program de lucru a’a făcut concurenţa în urma invitaţiunei ce s’a făcut caselor celor mai importante din Europa. roAu răspuns la Invitaţiune 24 de case. Din aceste case unele au ofertat numai pentru maşini izolate alteie pentru turbine, sau numai pentru motoare Diesel şi chiar numai n­entru generatrice electrice. Foste sees­­e s’au eliminat, fiindcă refacerea ce urma să realizăm fiind un tot unitar, nu se puteau primi oferte pentru lucrări izolate şi apoi soluţiunea financiară impedică pri­mirea de oferte parţiale, fiindcă nu ne ar fi putut oferi condiţi mai largi de plată. De altfel studiind cuprinsul acestor o­­ferte se constată că erau mai scumpe, ne­­corespunzătoare nevoilor şi nici nu inspi­rau suficientă garanţie. Următoarele 10 case, cele mai mari din Europa au făcut oferte complecte, partici­pând efectiv la concurenţă: Sirmens—S hű kért, A. E G„ Thom­son—Houston, Cards B vn—Bovery, Re* şiţa, Kropp, M. A. N., Tosi şi Sultzer— Fxéres. Din aceste case B­own—Bovery oferind turbo-alternatoare s’a eliminat fiindcă So­cietatea comunală s’a oprit la soluțiunea Dieselelor. In ce privește partea electrică pentru Diesele oferită de această casă, fiind mai scumpă, oferta sa a căzut. S’au retras, după tratative îndelungate M. A. N. şi Krupp din causa eventualiti­­ţei unui conkret economic între Germania şi România, iar Krupp pretinzând că şi-ar pu­ea menţine oferta, dacă 1 s’ar da o ga­ranţie de la o bancă elveţiană, ceea ce nu era posibil. Deasemeni după tratative Thomson— Houston şi Carels, declarând că nu-şi mai menţine condiţile de plata, a pus Societa­tea Comunala în imposibilitate de a Ie lua în com­pterare oferta. Prin urmare au mai rămas la concurenţă Siemens—S­hack It, A. E. G. Tosi, Reşiţa şi Suitzer—Fibres. Si examinăm ofertele : 1) Pentru motoare erau doui oferte : Tosi şi Sultzer—Fieres. a) Ofe­rta Tosi, care propunea trei Die­sele a 800 hp. în total 2400 hp. cu 8 ci­­lingii de fiecare, deci in total 24 cilindri, cu un tara­j de 187 la virtu­ari pe minuni, şi cu preţ de 102 (100) dolari plui 6000 dolari pentru fondaţii şi 580 dolari pentru pompă, deci un preţ global de 108680 dolari. b) Oferta Sultzer—F­­érés, care propunea tot trei Diesele 1 800 bp., deci îa total 2400 bp., ca 4 cilindri de fiecare, ceea ce face la total 12 cilindri, cu un turaj de 167 mve tituri pe minut şi cu un preţ de 105500 dolari, fără vre-un preţ pentru fundcţii, fiindcă utiliza fondaţiile existente şi fara vre-uun preţ pentru pompă, fiindcă având o Înălţime mai mică, pompa este inutilă. Rezultă deci din comparaţia acestor două oferte că din punctal de vedere al preţului oferta Tosi ar pirea mai ibienă cu 3500 dolari, dar dacă ţinem sama d­­in oferta Sultzer—F­eres­titizăm actualele fundaţii şi n’avem nevoie de pompâ, apoi această ofertâ apare mai ieftină cu 3180 dolari. Dar nu numai aia punctul de vede al preţului este mai avannjoasă oferta Suit­­zer. Aaailzând şi celelalte condiţiuni oferta Sultzer se impune. Iatr’adevăr motoarele T-şi sunt de o construcţie mare şi au câte 8 cilindri de ficare, precum şi un taraj de 187 pe mi­nunt. Aceste împrejurări impun: a) Să se lărgească an­uala clădire a Uzinei, ceea ce ar necesita chieltuieli; b) Si având câte 6 dito­ri­i de fiecare, în total 24 cilindri, aceasta a­re drept con­secinţa o cheltuială muit mai mare şi per­manentă fie întreţinere. c) Şi în sfârşit tors joi acestor, motoare fiind de 187 invertituri pe miaut, aceasta face ca motorul să fie mai puțin resistent. dolari e) Trei Diesel W.A.N. a 800 h p., cu 187 t I m. 84.740 b) Trei alternatoare A.EG. 25.800 c) Accesorii 660 d) Motoare auxiliarii l­ tiOO Total 112 200

Next