Mişcarea, ianuarie 1926 (Anul 20, nr. 3-24)
1926-01-04 / nr. 3
ARUL XX Hol 3 MelasniDl diri M. 1. Rigele Itlégrams dai Geest. Tema primara! &rsssM Dl. Const. Toma a adrelit M. S. Regein! în nemde oraşului laş! următoarele urări telegrafice cu prilejul anului oon: „Folosim prisejul anului care începe, pentru a rdnoi Maftitiţil Votere sentimentele Ieşenilor de adâlcă credinţă şi de nestrămutat devotament. Suntem fericiţi a ne aminti că la zilele de restrişte şi de eroice sforii, în a doua Capitală a Majestţiei Voastre, aţi închinat scumpei noastre a trei clipele Cele ma! grele şî mai înălţătoare din Istoria Neamului. Astăzi, cu acelaşi străduitoare tâfpă şi jertfă de fiecare zi, închinaţi utările pentru pâstrarea, întărirea şî înflorirea Neamului unit pe veci prin aţelepcunea şi vitejia Mijestăţe! Voastre. Suntem deci fericiţi eil in această clipă de reculegere putem să ne ndreptăm ca smerenie cugetul Către A-Tot Puternicul şi într’o caldă rugăciune, săi cerem să dăruiască MAJESTATEI VOASTRE animaţi, să Atare şi voie bună pentru a îndruma şi mai departe Patria şi Neamul pe lăile sănătoase ale prosperităţi şi binelui, ale adevărului şi dreptaţei. SA TRĂIŢI MAJESTATE SA TRAIASCA MAJESTATEA SA REGINA SA TRĂIASCĂ DINASTIA Preşedintele Comisiunei Interimare, CONST. TOMA aHHi fpSwfflj S|5jf!P? s»jc‘.'';w-^y^P~? fefessti f—*ft a. as, ft 3—5 p„ a«. : * f LUNI 4 IANUARIE 1926 J■ »3 Ifeflă dtsweftasEm «asa «m&m m I«astaip? I Partidul naţional şi fundaţiile din Ardeal Ub ctx ffpîc di âtmsgog't» Gwmul r«spcie« z&bil de pini sl lEB@d&fifa@muni$&tfii eli nkisiiii „tornánk**. Diimg@gm d-iti Nim\u Catastrofalele [neadstli din Ardeal au îngrijorat tosti iama* si in primul riad pa mimbîi gayeraslsi, cari in cjanal sjgslai Eon a’aa inirnelt ia consiliu pentrn a avisa «lepra aăawilor de cjasorare a popnlstei dtsaate. OnvtrEBi a destinat es prim sjster de 10 milioane sl a dbpss facerea Buchetelor in tmnatnrlfe Inaadate pentra ca dnpft statisticele iatosmice să poată veni sa alte a*iatoare pmirn cei sinfsîrsţl. Ardelenii d-lal Mania tn loc tS aprobe această misari a guvernata), dimpotrivă o exploatează si o explosteszi ia mod pe cât da stup’d pa râta de revaltător. Ofic'ossl o tel Minta „Romisia", transformă neaprocirea ploilor torenţiale îmi’o armă politici pentru ca visând aceteş vis care plndrasă de ani da şila oposiţia unică, să scris următoareie: „In Ardeal citaaţia este stal critici. Naxorochite »bătaia asapra simplilor roditoare aie Banatais! ca şi xsaţia satelor din nordul şi centre ! Ardealula!—a răsărit samcitarea generală. D-spi patra snl de gavermire liberală pojzateflstiea Translovanie! este disperată11. Aceste fraee cari se «acced naa după alta, fără nici o legătură de idei intre ele, insamni o acuzare adusă guvernului, pesin faptei că pici torențele stas abătst asupra eaestei provinciiDin cauza gavrrnirei liberale stas prodis ploile catastrofale—Istă ce spune oficiosul d-lal Minta, pentru a mistifica pe ardeleni. Dar slava Dosmalsl ardelenii ca sinaiat de naivi precum conidsră d. Msnis şi partidul d-ssle naţional. Popsteţia ardeleană ştie să faci deosebirea latre fapte şl vorbe. Pe când guvernul liberal a vault dia primal tapasast in ajatorii populstlel care a suferit de pe urma acestor ploi torenţiale şl tauadistH, psrthal d lai Manta atlilsâad sl sseasrfi nsBorodre, o ‘rsuaformi lati’o chestie politici, acnsind gtvernul de ploi şl îssadațl', şi »JaterCad popu- Uțla cari a bsjiii ca vorbe deşarte, şi pristr’o demagogie da care erau capabili intealtriştii, Centgctul sa d-lsi Lapusl ca celUlți demagogi a avut o iterarlre hotărâtoare asupra d-lul Mustai tate" din suma la care a fost stabilit. Dl Taen a cedat punct cu punct iar averercanii după ce l-au redus la cifra la care au vrut să ajungă, au refuzat a-l vota, pârăsind şedinţa. Starea de spirit latre cele două elemente este extrem de incordată. Dl. Melisner, şeful grupului progresist, nu mai are raporturi ca conducătorii averesestnî. ♦ Concluzia ? Averescanii Cosdtşl de dl Pogonat jublieiză că pot spaildera grupul dini Meissner ca o cantitate neglijabilă, iar progresişti declară In toate părţle că averesCanii vor guverna la Calendele... greceşti Faţă de această complicată situaţiune, d. Al. Sinaja, progresist, şi-a înaintat demiiSiunea din organizaţie. Această demsiune va fi urmată de altele, intre Care l garează aceea , d-lui Gh. Bitez. Aceasta la Iaşi, la JiCureşti lupta este susţinută deoparte de d. Manoilescu şi de alta de d. A. Corteanu la chip public. uptara dintre averesean! sl progres sti Eeeurl toteresata.~ Mttanraa prsgresistilsr din mateti exeptav. Sc^sdilui da ia Cinra agrlctUL - Ce pitit de. Tsca.TMPrlass demisie. Faz'une* dintre avereggăfil ș! progregiști a fost jjfăjnuită îotr’un ceas rău, căci Chiar in momentul îo care a fost proclamată &’sa şi ivit desbinările şi nemulţumirile, cu deosebire la Işai Aceste frământări au fost date pe faţă in vesti banchet de k Grajdori, oferit da dl. C. Meißner, iar urmările stau vâzat Imediat, lupta a fost deschisă aproape în chip public. Căci astăzi Cile două fracţiuni se atică reciproc, nu numai in sânul rgmlzaţid, dir şi îa cercurile politice, citicâadu se şî î«erimioâadase unîî pe sitt. * La ultima întrunire Ce a avut Ioc la duhul averesean, peste primirea îa sânul organizaţiei a d lui Mia! Negruzii, cuvântul de ordine a fost la nîci unui dintre progresişti iă nu as’st« la şedinţe. Şi luir’adevăr Ca toţii erau abţinut, ca o demonstraţie împotriva avereg&nfior cari, ifib conducerea d lui Pogonat, cu toate demersurile binevoitoare ale d°lu9 I. Petrovîci—in’®a accept&t iu comitetul execut v ps n ci un progresist. Poliţa trebuia plătită şi elementul progetist stăpân pe situaţie la Camera agricolă prezidată de d. Tăcut (ca unul care a suportat materialmente Campania electorală) a început a lucra în aşa fel încât a revoltat pe averescanî. La adunarea generală a membrilor Camerei agricole nuanţa averescană în frunte cu preotul Sava Popovici, a luat atitudine hotărâtă împotriva dlui Tăcu şi-au forfecat budgetul în aşa fel încât l’au redus la jumă Dr. Alex. Resmsriță profesor din Tursa- Ssveria, a tipărit o importastl şi folositoare lucrare asupra limbii roosise tabheiatl: .Dicţionar etimologic- aesssstic". Lucrarea se ocupă de nouile cercetări filologice cuprinzind toate cuvinte s eîrâtaa cari au fost româsisste. Lucrarea d-lui Al. Re^aerițX este vecei«i£ ns £BQiei rosnisl’cr, ds» ca deosebire ^taoritarilor cari vor ai cu toarcă limba tirila cari trisse.❖ A iacetat dla vistX la Livorno scriitorul și cilteul italian Guido Msuaec autorul libretului operei lai Mássagul .Cavaleria Răsticană". Defunctul era prieten al lui Zola, Iohsun Strausi, Mmtist, Gsldmsik, Msscsgal etc. etc.« la editură .Aacora” a d-lui Brveasl & Co. a apSrut o elegantă și tatersssntă lucrare a d lui Vesilescu-Notgra taticulată .Străbătând Cblaa“. Autorul descris votării pe care ita ficat la China, retraâad o serie de Interesante cbs«rraţiuni ss»p a ţârei şi locuitorlior. Capitolele tont taaoţhe de o serie de Hasiratani, şi vederi laste la feţa localei. Voinaal isstlmls şl an frumos álban artistic. IfOlLE TAXE P. T. T. De ieri 1 Ianuarie 1926 as Intrat la vigoare crmitoarele tsxt: Scrisorii a pisă 1« 20 grtma 3 ie!, iar da la 20 greme la plaa panira fie cste 20 grame câte 1 leu, Cartea poştală 1 leu, Cartea poştală tinctisti 2 iei, atare, publicaţiasl, cărţi didactice, licăr«re şi ştiinţifica da fta cate 50 grame 0 10 bani. Imprimate de fiecare 50 game 0,50 bani. Probe de mărfuri păși Is 100 grama 2 Is!, is plus de fia sare 50 gr. 50 bsui. Hârtii de afaceri pini la 250 gr. 3 lei, fs plai de fiecare 50 gr. 50 nani. Taxa de recomandare 6 lai. Taxe contra:«]«! pentru mandat poștal 3 lei. Taxa mandatului telegrafic sistpta 20. T*xa mandatata! telegrafic urg4«t 60 lei. Taxa pe graataiu la m?s»genul de fie ears kgr. 8 1*1. T®x* telegrafică pe cuvânt 1 leu. Taxa telegrafica pe cuvânt pentru presă 0 50 bani. T*xa de abonament la adresă convenită anual 500 lei. Text de Issishţie a asei post telefonic principal 3000 lai. O convorbiră telefonică de 3 minute la oraş 4 lei, Idem 3 intanta la judeţ 10 lei, Idem 3 ministe cu jtdste limitrofe 20 lei, Idem 3 minste cu jtdiţe lelimitrofe 40 Iii. Convorbirile urginte cu istroitul taxelor. Taxi da noapte şi sirblocare la telegraf, telefon și poștă , tar. — Poliția a descoperit o bindă de spărgători compară din *see pungaşi care au operat peste treizeci de saarggri. La perchesițienea ce s’a făcut la domidi ai tar s’au găsit nuntrosse oblsde și mărfar!. Cu prilejul anului nou, d. C. CRUPENSCHI visepreşedintele partidului naţional-liberal de laşi a trimis armitosrele tei^gr^ms d lui priarministru ş! d-Ta! minlitru al justiţie!: D-LUI I. I. C. BRÅTIANU — Preşedintele Consiliului de miniftri Bucureşti Organiziţia naţional liberală dîn orişul şi judeţul laş? vă adreseazfi cu prilejul asului nu urările Cele ma! ferbinţi da sănătate şi viaţă îndelungată. Optra de organizare şi de consol d^ i statutul pe Care aţi realizat-o într’un eh p atât de strălucit, vâ adsogă un nou titlu I recunoştinţa poporului şi ia giorta ce v’aţi câştigat în istoria nea®uiui. Sârs uaiţi in jurai D voastră rugăm Cerul să vă acord® nu! mulţi ani pentru a prezida destinele ţârei şi pentru a-i asigura temeiul viitorul. Vicepreşedinte, C. CRUPENSCHII D-LUI G. G. MÂRZESCU Ministrul Justiţiei Bucureşti Membrii organizaţiei niţîosssMiber*îe dla oraşul şî judeţul I«ş‘ vi tdiC, cs pniejal «naiul nou, omagiul admiraţiunel şl recunoşbaţei lor pentru nepreţuita setiVLate ce aţi detrâfurat spre b^eie neamului şi pentru ndl- Circa laşului. Opra legislativă Ce aţi reslizat deopotrivă iu unificarea justiţiei pe întreg teritorii României Mari, iar pentru Iaşi reinarţarea Palatului Administrativ - Judecătoresc, reprezintă înfăptuirile temenice care durează deasupra vremurilor. Mândri de a vă avea în luatea noastră şi gata ca strâns uniţi să pişm la luptă, facem urările ceie mai fericiţi pentru Sanatatea Drj, urându-vă ani mulţi şi fericiţi. Vicepreşedinte, C. CRUPENSCH! ANUL NOU IN JUDEŢUL IAŞI Scrisoarea d-lui prefect P. Fîntinaru Cu printul anului nou, dr. P. Fintînaru prefectul judeţului, a adresat teturor primarilor din judeţ următoarea scrisoare: Domnule Primar, Se împlineşte încă un an de muncă împreună. Pentru ajutorul ce mi-aţi dat, în anul ce se termină, eu nu am decât mulţumiri să vă aduc. Rămâne însă mult mai mult de făcut. Rămâne să desăvârşim opera de construcţii şcolare; râmâne să se înceapă Cele Câteva construcţii de biserici acolo unde nus’au început iacă, cu toate că sprijinul puternic, Ca întotdeauna, al poporului credincios precum şi al autoritâţilor nu avea să lipsească; rămâne ca acele cae ale lui Dumnezeu, ce nu au putut fi restaurate până astăzi, şi se restaureze fără întârziere ca să fie la înălţimea credinţei celei ferbinţi a creştinului cu sufletul neîntinat de gând greşit; rămâne îmbunătăţirea neadusă încă, pe acele locuri, drumarilor din Comună şi mai rămâne şi înlăturarea altor neajunsuri, cari nu au putut fi date de o carte, din Împrejurări mai puternice, poate, decât îndatoririle Ce v’au fost puse. Eu, bizuindu mă pe hotărârea dv, de a mutici necurmat pentru înflorirea tot mai croiCoadă a comand, a cărei gospodărire vi s’a Încredinţat, pornesc plin de încredere îa frentes dv. la munca ce ne-o cere ia toţi anul care se primeneşte mâne. Şi, folosindu mâ de această primenire, vă urez dv. şi ia toţi câţi aveţi în casă, numai sănătate şi bu Curie. Faici, in numele meu, aceiaşi urare Celorlalte autorităţi Comunale precum şi sătenilor, pe Cari îl administraţi şi cari îmi sunt atât de dragi. Prefect Judeţului Iaşi P. Finiînaru. — Eri bu satotaobil cu No. 302 trecad ca o excesivi viteză pe str. loan Brădasa a trântit In dreptei farmacii Ada ce pe d. W«vh!el. Victima s’a ales cu grave leziunl. Sjf«ra! a foit arest di sl coadasi secția. NOTE „CARACTERELE” Cine n’a auzit de cartea aceasta a tal La Brayere, care ca toate că nu dagora, poate face Întregul renume al hbgr scriitor ? Sânt atâtea cugetări minacate și atâtea adeviruri ceprinse In es,iacii ca drept ca«ai contimporanii scriitorulel francezi-sn devenit cittado, fie cei mai bazi prleni, fie cei mai mari dușmani. Produs al unei maaci neîncetata de doisprezece ani, ,Caracterele" înseamnă o fubtaossă carare în istoria literară. Dla ensambll acesta de vederi jiste și definitive vom extrage cîteve, care ni se par mai representative și mai pline de profan de observații. — Plăcerea de a critica, ne distrage sentimente admiraţiei, ce-i merită adesea unele lucrări. — Când o lectură nu inspiră sentimente nebba și cinejjass, nu trebuie să căutăm reguli pentru a mai judeca intrarea; ea este basa 11 scrisă da na om conştiincios. — Proştii citesc fără să îlţsleşgi, mediocrităţile par că înţelg, cel dştepţi na fakg total, găsind obscur ceea ce este obtear şi clar ceeace esta clar, in fine spiritele fine, văd nebdioasă tacita cele mai bine râsduite şi taminoase, ideile cele mai proaste. — Experienţa confirmă, că mollctanea şi la fBlgesta pentru sine sau severitatea faţă de alţii eaatansi şl aceleşl vicia. — Căad sl ficat tot cetrtbnls pellrgă anumite persoane spre a le câşiga șl na!-« re«fit, îţi mal «mâne o mare sar*ă— si ca mal faci ni&ta. — Este o mare seaerocire da a as avea suficientă inteligență psntru a vorbi blue, nici da» i sasi jauesnta pentru a tăcea ia timp. tată orarei« pricelp.a al or! căr*! lînpartiaent». — Vxlile porseac dintr'o depravare a sestimenidor; defectele, dhitr’an vicia de temperament; ridicola!, dinir’an defect de spirit. — Modul ca care ne putem edifica ssapra valoare! osmenilor ranil, pe-1 ft rar sil atât laudele, cât dUcrtdital ce Sl se face din Invidie. — N;d aa dram na este prea tang, dd un svaetîj prea departat, eîssci când efti înarmat cu rlb^sre — F mdle gBEt txtrâiâe; sau ms!bsae, sas rad rele de- &i b&rbi i. — Ma! degrebi es va glsl o dragoste firi sârgul, dsiât o prietenie dreapta. — Maiți scria nsm&l ds dragai di i scrie şi melți cetesc, nsma! dla nevoit de s ceti. — Moartea na vise decât o stegari dată, dar te face simțită tot drapel vittal, că de m&l grea s’o clobcosH decât b’o se tari. — Dacă cegetăreie .Cerectereior' nu vor fi geatate, mi miră ; iar daci sâ vs istârapia coatrariel, tarâți mi miră. Vom ms! reveni cu ea naa articol asupra acestei cărți pilea de desăvârșite lavățăminte. ABELARDUS