Mişcarea, februarie 1929 (Anul 23, nr. 25-41)
1929-02-02 / nr. 26
* ■. y f lim lite şi bibiric Partidele politice, Coroana şi Regenţa Cum era firesc, şi ca unul care şi-a făcut educaţiunea politică în rândurile partidului naţional-liberal, d. Iunian, ministrul justiţiei, încheind discuţia la Mesaj, a făcut, în Cameră, declaraţiuni prin care lega, indisolubil, simţimintele (inexistente) partidului cărui aparţine astăzi de Coroană şi Regenţă, afirmând că partidul naţional-ţărănist este fondarmente dinastic. Dl. I. G. Duca, în răspunsul pe care last d-lui ministru al justiţiei, pentru a pune la punct afirmaţiunile d-lui Iunian—după ce a arătat încă odată atitudinea partidului naţional-liberal faţă de guvern şi de lucrările Parlamentului, a fost silit—silit de însuşi d. Iunian—să puna la îndoială devotamentul sincer pe care la exprimat în cuvâtarea sa faţă de Coroană. Cu strălucitul talent oratoric şi cu toată vasta experienţă politică pe care o are, nu i-a fost grea d-lui Duca să demonstreze această lipsă de sinceritate a partidului asuzi dinastic la cârmă, şi ieri în conflict cu Coroana. Dl. Duca a amintit d-lui Iunian că acum câteva luni, partidul naţional-ţârănist, în opoziţie, susţinea în ţară şi peste hotare o luptă antidinastică făţişă, nerecunoscând situaţia de drept a Inatei Regenţe şi abţinându-se ostentativ în Parlament, de câte ori se vorbia de M. S. Regele Mihai I. Reamintirea acestor fapte, firereşte, a înlăturat orice replică din partea d-lui Iunian, iar d-nii Vaida, Mihalache ca şi membrii majorităţii au încetat subit orice întreruperi, pe cari d. Duca le-a pus îndată la punct, în cursul strălucitei d-sale cuvântări, continuându-şi firul expunerii întro logică de fel. Această discuţiune asupra dinas- ticsmuluî partidelor politice a fost dureroasă pentru partidul astăzi la cârmă, şi ieri în conflict public cu Coroana—şi este de neînţeles cum d. Iunian,—elementul cel mai con-j derat din guvern—a provocat dis- j cuţiunea de sigur fără să se aştep- j te la admirabila şi spontana inter- j j venţiune a d-lui I. G. Duca. Proba bil că d. Iunian, convinsă că partidul liberal şi-a spus cuvân- tul la Mesaj prin declaraţia cetită în ambele Adunări, nu se mai aş- \ teaptă la această intervenţiune prin care d. Duca a restabilit adevi- \ rurile ocoli te de actualul ministru al justiţii. Cuvântul rostit cu toată autoritatea şi în deplina siguranţă a adevărului de către d. Duca, poate servi ca o lecţie de moralitate şi civilizaţie politică cu care partidul liberal, la guvern ca şi în opoziţie îşi susţinea convingerile în luptă cu adversarii. Lecţiunea e cu deosebire interesantă şi folositoare pentru partidul naţional-ţărănist. In ce priveşte dinasticismul partidelor politice, rezultă—după duelul oratoric dintre d-nii Iunian şi Duca—că cel învins n’a fost d. Duca şi că d. Iunian ar fi fost mai j prudent dacă n’ar fi ridicat această chestiune, pentru a fi fost dispensat de evocarea unor fapte prea grave şi tot atât de recente cari mai grevează organizaţia guvernamentală a d-lui Maniu. ASUPRA CELOR JJOUfl ÎMPRUMUTURI — al Stabilizare! și al trustului Suedez — Se pare ci împrumutat s’ar fi iscălit erl la Paris, Iasă nu ua împrumut, ci două împrumuturi. împrumutul cu sindicatul ds bănci franco-aegro-americane ia valoare de 80 milioane dolari, a cărui negociere lucrpuse în ă din anul trecut şi care avea ca principal obiectiv stabilizarea monedei noastre naţionale; şi, un Împrumut de 30 milioane dolari cu truatul suadez de chibrituri Krueger şi care are la bazi concesionarea fabricaţiunei chibritelor. Dacă ştirea se confirmi nu putem decât repeta ce am spus dija odată: suntem mulţumiţi că negocierile începute sub guvernul liberal in vaderea împrumutului stabilizirei au putut fi duse la bun sfărşit. Ne rezervăm numai dreptul da a ne rosti definitiv dipă ce vom cunoaşte Io amănunte condiţiile şi vom vedea dacă guvernul actual a menţinut cel puţin condiţiile obţinute pănă la momentul Venire! sale la putere. In schimb, nu putem decât să protestăm Iu contra oricărui Împrumut bazat pe cotcesiunea veniturilor statului. Mai ales acum căaci stabilizarea se face, când prin urmare creditul statului se restabileşte, când cu alta cuvinte se deschide pentru România poarta unor împrumuturi normele si mai favorabile, este inadmisibil, absolut inadmisibil, si sa contracteze împrumuturi in condiţiuni in care numai statele ajunse in pragul falimentului contractează si care de altfel sunt anticonstituţionale. , Pe de altă parte trustul Krueger urmăreşte un scop bine definit: să acapareze toată producţia de chibrituri din Europa. România nu are nici un motiv ca să se preteze la jocul onoratori combinaţiuni periculoase. Este cal puţin o anomalie ca In momentul la care Statele Unite ale Americei nu ştia cum si combată mal eficace şi să scapă da marele trusturi ce acapareazi doaritala ramuri ala produţiei lor naţionale, noi să ne f cem instrumentul celor ce vor să institue la Europa un mare trust internaţional. Chiriaşii la d. ministru al Justiţiei Buc.—In urma declaraţiilor făcute în parlament, preşedintele ligii chiriaşilor din Bucureşti s’a prezentat d-lui Iunian ministrul justiţiei, care la întrebarea pusă a răspuns astfel cu privire la noul regim al chiriilor: — Declaraţiile făcute în Cameră, a spus d. Iunian, exprimă intenţiunile mele nu ale întregului guvern. Vom veni cu un nou proiect de lege. După ce se va termina cu adunarea materialului statistic, a spus Excelenţa sa, voi forma o comisiune compusă din reprezentanţi ai categoriilor interesate , spre a aranja chestiunile de amănunt ale noului proect. — Ministerul comunicaţiilor a trimis ori, tuturor organelor c. f. r. o circulară prin care anunţi, că toate permisele ziariştilor sunt prelungite până la 31 Martie. Execuţia de la Senat IRONIZAREA „ALEGERILOR LIBERE“ Interpelarea d-lui C. Argetoianu. .Poate să mergeţi cu dizolvările aşa de departe Încât să ajungeţi şi la disolvarea consiliului de miniştri". Intr’o formă cu totul deosebită şi fără a avea caracterul unei declaraţiuni de războiu adresată guvernului, dl. C. Argetoianu, fostul ministru, a executat ori întregul regim în chip delicios. „ Cu umorul său ~4tural şi cu un spirit da observaţie care-i cu atăt mai tăios cu cât e exprimat cu acea bonhomie caracteristică fostului ministru al Agriculturei, dna şi-a desvoltat anunţata interpelare în chestiunea „a Iigerilor liberi“. Ca unul care a conlucrat în partidul astăzi la cârmă, deci cunoscând îndeaproape mentalitatea şi moravurile conducătorilor partidului naţional-ţărist,ni l amintim pe dl. Argetoianu, la guvern fiind, rostind o cuvântare la o întrunire publică ţinută la Iaşi, în care a ridiculizat mordant aceste alegeri libere visate de guvernamentalii de astăzi, în timp de opoziţie. De acua i-a fost lesne d-lui Argetoianu ca în şedinţa de ori a Senatului să ironizeze toată manopera acestor pretinse alegeri libere, spunând într’o formă ironică, adevărurile cele mai crude. Fostul ministru liberal a spus între altele : „Am recunoscut şi recunoaştem că aţi avut un extraordinar curent electoral. Cum era să contestăm acest curent ? Nu veţi pretinde că sunteţi la guvern pentru servicii extraordinare aduse ţării. Nici că sunteţi pe această bancă pentru genialitatea d-voastră“. Proectând tabloul real al acestor alegeri libere, dl. Argetoianu a citat fapte pozitive după care a trecut la procedeele întrebuinţate de guvern prin sistemul disolvănlor. Din această parte a cuvântării cităm : „DIn exemplu , trebue să protejaţi instituţiunile autonome. Recunosc d-lui ministru al industriei şi comerţului meritul de a fi încercat disolvarea camerelor de comerţ după ce a trecut o nouă lege prin Parlament. Poate să mergeţi cu dizolvările aşa departe încât să ajungeţi „şi la dizolvarea consiliului da miniştri (ilaritate). Cu alte consilii aţi procedat ilegal. Aşa s’a făcut dizolvarea camerelor agricole“. Precum am spus, execuţiunea d-lui Argetoianu a fost cu atât mai usturătoare, cu cât a fost redată într’o ascuţită ironie, bazată de fapte precise şi indiscutabile care a tăiat majorităţei orice întreruperi şi orice încercare zgomotoasă—şi ea, şi banca ministerială fiind definitiv ţintuite şi supuse unei încordate atenţiuni. Aseară la orele 6 a avut loc la prefectura de judeţ, şedinţa consiliului de higienă. Dl. dr. Vasiliu medicul şef al judeţului a făcut darea de seamă asupra mersului epidemiilor în decursul anului 1928, precum şi a măsurilor de combatere a acestor epidemii. Informaţii — Au cunoştinţă d-nii Epitropi ai Casei Sf. Spiridon că mecanicul şef pe care l-au numit d-lor ca să conducă uzina de electricitate, este cu desăvârşire strein de aceste instalaţiuni ? Are, acest şef mecanic, cel puţin cunoştinţele unui fochist de la Uzina Epitropiei ! Noi ştim că el a condus o moară într’o comună rurală, sau o simplă batoză de treer. Se spune că actualul şf mecanic al Epitropiei nu cunoaşte nici piesile ce compun instalaţiile, cât d.spre funcţionarea lor nici numai începi vorbă. p — Serviciul sanitar al judeului a fost încumştiinţat căîn com. Stânca s’au declarat două cazuri de tifos extematic. — Un cunoscut client al poliţiei a fost arestat aseară datorită unor împrejurări neobişnuite spărgătorilor cari operează în ultimul timp în oraşul nostru, fără jenă de paza poliţiei recunoscut insuficientă. Pe când dl. col. Neculcea se reintorcea acasă in str. Carol 41, a surprins operând în faţa uşei case d-sale pe un individ care căuta s’o deschidă cu ajutorul unor chei false. Când imediat alarma, individul a fost luat de guler şi condus la poliţie unde a fost recunoscut a fi Mihai Lipova din Chişinău, un cunoscut hoţ. Individul a mărturisit că furtul de la dl. col. Neculcea intenţiona să-l comită în complicitate cu un alt individ care a reuşit . Dl. S. Sanielevici profesor la catedra de „Calcul diferenţial şi integral" de la facultatea de ştiinţe din Iaşi, a fost mutat la catedra de „mecanică raţională şi aplicată", vacantă la aceeaş facultate. Deoarece numărul proceselor la secţiile de tribunal, este extraordinar de mare şi din această cauză foarte multe se amână, zilele acestea se va produce o interpelare în parlament, cerându-se înfiinţarea secţiei a IV-a a Tribunalului, sau majorarea numărului judecătorilor de şedinţă la fiecare secţie. — In cursul lunei Ianuarie, epidemia de ecarlatină continuă a face ravagii Numărul total al bolnavilor, internaţi în spitalul de izolare se ridică la 76. Deasemeni s’au mai înregistrat de către organele sanitare, 35 cazuri de rujeolă (corn), 5 cazuri de tuse convulsivă, 11 cazuri de vărsat de vânt, 3 cazuri de difterie şi 1 caz de pustulă malignă (cărbune). Serviciul sanitar al oraşului a luat noi măsuri pentru combaterea epidemiilor. Experienţele cu serul „Dik" pentru combatarea scarlatinei, continuă. — Brigada de urmăriri, împreună cu circumscripţiile de poliţie I şi IV fac cercetări pentru descoperirea autorilor furturilor prin spargre comise în străzile Carol, la dr. col. Neculcea, Păcurari la dl. Georgescu și în strada Pomir la fabrica de bomboane. A fost arestat în legătură cu aceste furturi, individul Mihail Lipsin din Basarabia, care pare a fi autorul. In urma anchetei făcute se crede că numitul a lucrat cu numeroși complici. — Pe ziua de astăzi s’au declarat 4 noui cazuri de scarlatină. Bolnavii au fost internaţi la izolare iar locuinţele acestora dezinfectate. — A fost arestat individul Ion Coianu, originar din Hotin, surprins pe când încerca să vândă unui comerciant din localitate, o mare cantitate de fontă furată de la triajul din Socola. — La instituţia pe care o dirijează dl. inspector Peniţă s’a înrădăcinat în dauna serviciilor, politica naţional-ţărănistă. Toţi funcţionarii cari nu împărtăşesc vederile politice a inspectorului au fost destituiţi fără nici un motiv de abatere de la servieta. Nu-i suficient că funcţionarii sunt obligaţi a-i secunda pe căile demagogiei ţărăniste, ci şi funcţionarele inspectoratului sunt şi ele îndrumate spre politica d-lui Peniţă. E cazul unei doare funcţionare cu silueta înaltă şi firavă şi cu nasul crescut în proporţie cu trupul Ochii mici şi răutăcioşi din fundul capului precum şi obrazul pistruit şi ciupit de vărsat îi caracterizează răutatea şi linguşirea. Crezând că va aduce o mână de mângâere d-nului inspector s’a pronunţat în plină cancelarie cu cuvinte de apreciere care o caracterizează şi căruia i se atribue în întregime. E d-ra Maria Cocătă. V. XILO or LUMINI STINSE 11 IOAN NâDEJDE-JURIST de ANDREI RĂDULESCU A încetat din viaţă Ioan Nădejde. S’au reamintit—cu această ocazie—meritele lui ca gazetar, însufieţitor şi conducător al mişcării socialiste. Aproape nimic nu s’a spus, însă, de activitatea lui pe alte terenuri şi în special pe al Dreptului. Ioan Nădejde a fost totuşi un cărturar care a lucrat în diferite domenii. A scris cărţi şi articole de istorie naţională, de geografie, de ştiinţe naturale, de gramatică română, de folklor, de filologie, de critică, de istoria limbei şi literaturei române, a făcut cel mai bun dicţionar latinromân, etc.). In mod deosebit şi mai ales către maturitate l-au atras cercetările de «istoria dreptului român». Acum 30 ani—când trecuse de 45 de ani—şi a luat licenţa în drept la Bucureşti, cu o teză intitulată : «Din dreptul vechiu român» 2) lucrare care a atras atenţiunea prin noutatea subiectului, cunoştinţele şi metoda autorului. L’a preocupat—apoi—problema obiceiului pământului şi mai ales chestiunea originei căreia i-a consacrat un studiu cu titlul: Originea dreptului consuetudinar român 3). Aci, afară de discuţii referitoare la influenţa slavă, exprimă credinţa că unele din elementele dreptului consuetudinar sunt de origină tracă , şi cercetările mai noi, par a-i da dreptate în unele privinţe. O interesantă monografie a publicat, însoţind-o de numeroase note istorice, cu privire la dreptul de ctitorie al femeilor, coborâ oare din ctitorie). In penultimul număr din candectele române» începuse publicarea unui studiu despre Istoria comparată a Dreptului vechiu românesc. Partea publicată, prin naterialul de drept penal slav pe care-1 face cunoscut, arată însemnătatea ei şi folosul ce ar aduce pentru a vedea care este influenţa slavă asupra dreptului nostru. Lucrarea—după cât se pare—era menită să aibă proporţie şi întreruperea ei va fi o pierdere, afară de nu va fi rămas în manuscris. Acestea câteva adnotări publicate în «Pandectele române» precum şi articolele publicate in diverse locuri dovedesc bogăția cunoştinţelor lui şi dorinţa de a munci pentru luminarea trecutului nostru juridic. Greutăţile vieţii, destul de sbuciumată, lipsa de timp, jertfii altor îndeletniciri, l’au împiedicat să se conacre numai acestei specialităţi Probabil că dacă—la vreme—i s’ar fi dat mijlocul să stea în biblioteci şi arhive, scoţându-l astfel din redacţiile gazetelor, unde-şi cheltuia energia în lucrări pe care, le puteau face şi alţii, dacă i s’ar fi creat o catedră la Facultăţile noastre, o conferinţă măcar, ar fi fost absorbit de cercetările istorico-juridice şi ne-ar fi lăsat azi o sumă de lucrări asupra materiilor pe care el le cunoştea aşa de bine. Căci era fără îndoială foarte pregătit ; mi-aduc aminte că marele nostru slavist, răposatul meu profesor I. Bogdan îl preţuia în mod deosebit şi-l socotea unul din cei mai buni cunoscători ai dreptului nostru vechiu. Avea uneori păreri discutabile, dar asta nu reduce valoarea metodei şi pregătirea lui. Afară de cercetările de Istoria Dreptului este altă parte la activitatea lui care trebue pusă în relief, este contribuţia pentru aplicarea legior în Basarabia. După unire el a tradus din ruseşte în 1918 -1919 codul civil rus, codul comercial, codul penal, iar în 1921 legea notarilor, o muncă pe cât de grea pe atât de utilă şi pe care puţini ar fi făcut-o aşa de repede şi cu competinţa lui i-a fost dat să aducă o contribuţie şi mai folositoare ca jurisconsult de drept rusesc pe lângă înalta Curte de Casaţie. Şi aici, cu toată bătrâneţea a muncit 1) Cităm din lucrările sale, fie în broşuri, fie In „Contemporanul“, Viaţa lui Ştefan cel Mare 1883. Gramatia limbei române 1884. Geografia jud. Iaşi 1885. Elemente de Zoologie Idsi. Istoria limbei şi literaturei române 1887. Schiţă despre Miron Cistin 1888. Elemente de botanică 1889. Elmente de geologie 1890. Gramatica română partea II 1897. Tatica social-democraţiei 1895. Dicţionar latin-român 11894. In „Contimporanul“: Din ce veac să fie graiul viu rus din ms. de la Voroneţ 1813? Despre strigoi 181. Dialectul moldovenesc 1881. şi 1884. Articolul hotărât în dialect al istrian 1884. Teoria lui Rossler de Xenopol 1884-bo. Limba literară 1889. O chestie de limbă literară 1869 - 1 90 etc. & 2) Buc. 188. . 3) Buc. 1900. hi 4) Buc. 1910 și 1911.