Mişcarea, iulie 1929 (Anul 23, nr. 146-170)
1929-07-02 / nr. 146
A -f ^ t Fapte simptomatice Partidul nafionsi-tri’inist se sprijină şi astăzi încă—la nevoe —pe concursul comuniştilor şi pe cei ai sioniştilor. Deşi în parlament am văzut această fraternitate manifestănd în anumite puncte critice—pentru unii sau pentru alţii—totuşi suntem departe de a afirma propriu zis sionismul sau comunismul guvernamental. Când comuniştii s’au întrecut ...cu gluma şi au pus în joc siguranţa în stat, vrând-nevrând guvernul a fost silit să ia măsuri severe. Cu sioniştii lucrurile se petrec şi mai frumos. Cu toate cartelurile şi acordurile încheiata cari se menţin şi azi sub diferite forme—guvernul a adus un punect de lege prin care vrea să modifice actuala lege a cultelor—şi în special cultul mozaic. Sioniştii din parlament, care psalmodiază toate laudele la adresa guvernului,—privesc nedumeriţi şi tac. Tac fiindcâ nu au curajul, şi nu pot să protesteze, fiind cu toţii guvernamentalizaţi. Atuncea ce se întâmplă? Apare iar vechea organizare autohtonă a populaţiei evreeşti, denumită U. E. R. care la poziţia pe care n’o pot lua sioniştii naţional-ţărănişti. Acest fel de politică este destul de simptomatică. Pentru a o caracteriză şi locala , vom releva cele petrecute ieri în Iaşi la întrunirea de la Sidoll. Funcţionarii comerciali ţinându-şi întrunirea de protestare în contra călcării legii repaosului duminical, au fost trimişi în sală—pentru menţinerea... ordinea—comuniştii din Iaşi, cari au luat apararea guvernului. De câte ori vreun orator arăta cum se calcă legea repaosului duminical, de atâtea ori comuniştii provocau scandal şi manifestau pentru guvern. Alte comentarii ar fi inutile. REGIONALISMUL FISCAL «Pentru unii mumă. Pentru alţii ciumă»! Impozitele se plătesc cu mare greutate, pentru cauze cari nu mai trebuesc comentate. Situaţia economică este astăzi atât de grea, încât guvernul, pentru a face faţă necesităţilor, a luat măsuri de constrângere. Pe lângă ordinele extrem de severe, referitoare la perceperea impozitelor, guvernul mai crează o altă dobândă peste cea existentă, pentru termenul ce va trece pete data fixată pentru abatere. Măsurile „sălbatice" ale fiscului sunt aplicate numai în vechiul regat. Pentru teritoriile eliberate, măsurile sunt altele. Astfel ni se comunică faptul că într’un judeţ din Basarabia personalul percepţiei nu-şi poate primi salariile, întrucât încasările făcute dela imposabili nu acoperă statul de plată al acestei percepţii. Aceasta arată suficient că s’au dat ordin de păsuire,ceea ce aprobăm şi noi. Dar nu tot astfel se petrec lucrurile şi în vechiul regat, şi zilnic fiarele semnalează sechestre sălbatice şi vânzări cu „toba“. Nu mai departe decât la Iaşi. La o întrunire a cârciumarilor ieşeni comerciantul Solomon arătând ce măsuri vexatorii se iau de către organele fiscale, a declarat că agenţii fiscali l-au arestat timp de cinci ore, casă achite impozitul pe anul curent. De unde se vede că în materie de procedură şi execuţiune fiscală guvernul are măsuri excepţionale, după interesele sale politice, iar nu după nevoile şi greutăţile contribuabililor! Manifestaţia poliţiei din Cerniuti CERNĂUŢI.—Ieri a avut loc întrunirea convocaţi de partidul liberal din Intresa Bucovină. Întrunire® s’a transformat Isîr’o mare massifestaţiune politică, d. Viaţui! Brătianu fiind obiectul unei mari manifest»ţiuiţi de simpatie. I. Au rostit cuvântări d-nii I. Nistor... I. G. Duc®, C. Argetoisau şi alţii după care d. Vintică Brătianu a făcut un expozeu asupra situaţiei politice arătând că guvernul tinde spre dictatură. Un grup compact de naţional-ţirănişti fiind oprit de a intra în şira întrunirii, a provocat un enorm scindaj la ieşirea din sală. Ei au aruncat cu pietre şi au încercat să lovească pe cetăţenii cari ovaţionau pe şeful şi fruntaşii partidului liberal. Mulţimea ssaadalisstă de acest procedeu a pus pe fugi pe provocatori. PENTRU VIERMII PRESEI IEŞENE Viermâria din jurul apaşului condeiului —care a scos o foae săptămânală pentru a-şi putea plasa sudălmile pe care nu le mai poate publica în altă parte—a amuţit de pe urma unei singure notiţe din partea noastră. Neisprăviţii pe cari i am eliminat fiindcă prea umpleau coşul redacţiei, bâigue o informaţie din care se vede că imploră indulgenţă. Ei vorbesc totuşi de buna „educaţie“ (făcută prin crâşme şi tripouri) şi de „capacitatea intelectuală“. Atâta capacitate intelectuală—încât unul dintre viermii presei, numai ca să şi vadă numele tipărit, a semnat un reportaj dictat de un altul,—încasând palme şi pumni în centrul oraşului, fără a denunţa pe adevăntul autor. Nu din spirit de colegialitate—ci din dorinţa de a fi „cronicar“. Dacă viermii vor mai încerca să iasă din cloaca lor—vom da amănunte interesante despre moralitatea şi corectitudinea lor. De altfel viermii face apel la protecţia direcţiei noastre, când însăşi direcţiunea li-a dat cuvenitul paşaport şi când unul dintre redactorii-insecte a primit şi usturătoare lecţii verbale din partea direcţiei. ECOURI CRITICUL G. Ibrăileanu a scris pentru noul număr dublu al «Vieţii Româneşti» în curs de apariţie un studiu consacrat lui Eminescu, cu prilejul celei de a patruzecea aniversare a morţii sale. * BOTOŞANII au comemorat pe Eminescu printr’un pelerinaj la Ipoteşti şi prin numere comemorative scoase de «Informatorul» şi de «Ştirea», cari închină marelui poet articole însufleţite de cultul eminescian şi amintiri cari interesează pe critici şi biografi. * PIESE ORIGINALE ce se anunţă pentru viitoarea stagiune din Bucureşti: «Sara de O. M. Zamfirescu, «Hamblon» de I. Timuş, «Pui de lup» de Lucreţia Petrescu, «Flăcări» de C. Călătorescu-Radomir, «Tulburarea apelor» de L. Blaga, «Sala de Potemkin» de A. Dănulescu, «Ţepeş Vodă» de L. Dauş, «Oameni feluriţi» de A. Holban, «Muşcată din fereastră» de V. I. Popa, «Omul zilei» de I. Sân Giorgiu, «Jucării sfărâmate» de Caton Teodorian şi «Sfântul Francisc» de N. Iorga.* VREMEA ŞCOLII, revista învăţătorilor ieşeni, aduce în No. 6 articole semnate de d. prof. I. Simionescu, Gh. Botez, C. N. Plaion, C. V. Dimitriu, N. Munteacu, I Vaslueţ şi Gh. Iacob. Salariile învăţătorilor Sa formase o trsdicis, prin care la preajma vacanţei se issusina pentru o clipă măcar, faţa dascălului mostru sătesc, încreţită de munci salihorică ca intunericul şi vitrigla unui media îaţeienis , i se da salarul pa două Iaţi odată, la începutul lunii iulie. Iată însă, că partidul ce-a făcut mai mult caz de dragoste adevărată, pentru sutele noastre, vise şi loveşte brutal, pe acei urgisti să-şi mistuie existenţa intru ridicarea tor. „Nu se mai dau salariile pe vacanţă odată“, glăsueşte ncazul autorităţii superioare. Este o grea lovituri, fiindcă asta îşseamni că învăţătorul de la 30—35 km. depărtare, să facă două drumuri , Iaşi, la adiţia financiară, să stea două sau chiar trei zile până să se milostivească o percepţie să achite chitanţe, să cheltuiască un sfert din nenorocitu-i salar de 2900 lei (cel din nou numiţi). Aceste dispoziţii, In csri nu poţi întrezări un pic de interes pentru acei ce reprezintă un martirsgin, sunt atestările tari ale demagogiei, sunt încredinţarea ideilor pa cari oamenii de dreaptă judecăii şi le-au făcut despre gruparea hibridă naţional-ţără tristă, chiar dintru începutul acţiunii sale turbulente. Nu-s bani să plătească salarul pe vacanţă învăţătorilor, dar s’au găsit 53 milioane pentru plata diurnelor parlamentarilor pa timpul sesiunii extraordinare. De ce s’a amânat închiderea parlamentului, când la tot timpul sesiunii ordinare, se puteau vota foarte bine toate legutirile de mică însemnătate pe care le-au votat ? Şi câte alte întrebări de aceiaşi gravitate nu sa pot pune, când e vorba de apărat nedrept, ,al unor oameni ce muncesc in sşa de grele condiţiuni. Dacă trebuie să se face spă seria sacrificiilor, apoi ele trabue si înceapă dincolo de sus de tot, și nu dela modestul discal sătesc. FLIT Alegerea de la Federala „Iaşi" Eri a avut loc în Iaşi alegerea a trei membri în consiliul de administraţie a federalii cooperativelor şi băncilor populare din judeţ, precum şi a trei cenzori şi trei cenzori supleanţi. In jurul acestei alegerei ţărăniştii au recurs la toate abuzurile şi presiunile, pentru a se putea alege în consiliul federalei oamenii guvernului, agenţi electorali, streini în totul de cooperaţie şi amestecaţi în diferite afaceri compromiţătoare. Prima adunare a unităţilor cooperatiste din judeţ a avut loc în luna Martie, dar care în mod abuziv a fost anulată prin stăruinţa profesorului Râşcanu şi a altor parlamentari ai guvernului. In vederea alegerii de ori administraţia judeţului cu subinspectorul Râdâşanu au colindat tot judeţul, făcând toate presiunile şi promisiunile faţă de reprezentanţii unităţilor cooperatiste, pentru a vota în alegerea de eri pe candidaţii ţărănişti. Cu toate presiunile făcute, reprezentanţii cooperativelor şi băncilor populare, s-au prezentat eri înadunare generală în localul şcoalei „V. Adamache“, sub preşedenţia d-lui IonDodon, preşedintele Federalei. Erau de faţă delegaţi din toate comunele judeţului, mulţi învăţători, preoţi şi săteni, fruntaşi conducători de cooperative şi bănci populare. Agenţii ţărănişti, în cap cu inspectorii şcolari Bejenari şi Sandu, au încercat să zădărnicească ţinerea acestei adunări. Pentru ca adunarea să se poată ţinea valabil, trebuia să fie prezenţi cel puţin jumătate din numărul invitaţilorce fac parte din Federală. Agenţii ţărănişti, reprezentanţii de unităţi, cu toate că erau faţă la adunare, n’au răspuns la apelul făcut, crezând că neîntrunind numărulcerut de lege, adunarea se va zădărnici. La adunarea de ieri a asistat din partea centralei şi sub- inspectorul Rădăşanu, care a dovedit a fi un organ de îndrumare şi de control al centralei, ci un agent politic al guvernului. Acelaş sub-inspector, care la adunarea din Martie, luând cuvântul, a aprobat şi sprijinit bilanţul şi darea de seamă a consiliului federalei, ori,—de astă dată transformat în agent politic,—a încercat să calomnieze consiliul. După explicaţiile date de directorul federalei dr. I. Popovici, precum şi după cuvântările ţinute de d-nii Const. Toma, I. Zipa, C. Ifrim, Gh. Gaşpar şi alţii, adunarea prin aclamaţii a dat descărcare consiliului de administraţie. Adunarea în unanimitate, a făcut o caldă manifestaţie de simpatie consiliului exprimându-şi toată încrederea de modul cinstit şi priceput cum sunt conduse interesele unităţilor cooperatiste. A urmat apoi alegerea consiliului şi a cenzorilor. Au fost aleşi în consiliu d-nii : R. Ciugulescu-Iaşi, preot C. Dimitriu-Ţiganaşi, I. Manoliu-Tg. Frumos ; ca cenzori: Gh. Huţanu-Iaşi, V. Movilă-Bosia, D. Vasiliu- Perieni, iar cenzori supleanţi : Gh. Irimia, D. Avrămia şi Gh. Rusu. Toţi au fost aleşi cu unanimitatea voturilor prezente. S-a remarcat solidaritatea cooperatorilor din judeţ pentru a împiedica pătrunderea în conducerea federalei a agenţilor ţărănişti, străini de cooperaţie. Aviatorii Români la Praga Fraga, (Ceps). — Aviatorii români, în frunte cu inspectorul general al aviaţiei române generalul Gorski au sosit în 22 Iunie pe aerodromul din Kbely, lângă Fraga. In 23 iunie aviatorii români au vizitat Karlovy Vary şi Marianké Lazny, fiind însoţiţi de felul secţiunii aviatice de la ministerul apărării naţionale cehoslovace generalul Fajvtr. Luni în 24 iunie oaspeţii români au vizitat fabrica „Aero“, precum şi fabrica militară de aeroplane din Letiany lângăKbely. In aceiaşi zi au depus o coroană de flori pe mormântul soldatului necunoscut şi au asistat la o frumoasă recepţie la primăria din Praga. După prânzul luat la ataşatul militar român colonelul Racoviţa, oaspeţii au plecat să viziteze fabrica Walter din Inonice lângă Praga şi întreprinderile Kolben-Danek din Praga. Seara a avut loc un banchet, dat în onoarea oaspeților de Șeful statului major cehoslovac, generalul Skovy. Pregătirile militare ale Rusiei Zilele acestea a avut loc la Academia Militară din Moscova solemnităţile promovării a 130 elevi, cari în baza examenelor militare au fost numiţi «comandanţi» ai armatei roşii. In legătură cu aceasta Comisarul de Război Voroşilov a dat un ordin de zi, în care spune: «Armata Roşie Câştigă 130 comandanţi noi, în timpul când în armată se efectuează o muncă intensă pentru ridicarea pregătirilor militare către gradul cel mai înalt, când centrul atenţiei întregului aparat militar este realizarea celei mai perfecte cunoaşteri a ştiinţelor războiului modern». Voroşilov aminteşte mai departe că, «nouii comandanţi trebue să ştie că datoria fiecăruia din ei este de a cunoaşte perfect nu numai technica războiului, dar şi de a fi un bun educator al masselor largi ale Armatei Roşii». Intrarea noilor comandanţi în armată, precum şi ordinul de zi al lui Voroşilov au amintit populaţiei din Rusia sovietică, că pregătirile de război in armata Roşie au loc cu mare intensitate. (Ceps). Alegerea dela Camera de Comerţ din Bălţi CHIŞINĂU.— Eri s’a efectuat la Bălţi alegerea membrilor Camerei de Comerţ. Cu toată activitatea dezlănţuită de guvernamentali cari aduceau pe alegători din judeţele Bălţi şi Soroca, in camioane şi automobile, rezultatul este următorul: CATEGORIA I: guvernul 51 voturi, partidul naţional liberal 43. CATEGORIA II: guvernul 310 voturi, lista naţ.-liberală 236. CATEGORIA III: guvernul 34 voturi, lista naţ.-liberală 36. „GENIU 5KARACTER“ Criticul literar al „Adevărului Literar şi Artistic“ publică în numărul recnit următoarele reflecţii asupra volumului „Geniu şi Caracter“ datorit literatului biograf Emil Ludiog : Sunteu obişnuiţi ca din cercetarea operelor să desprindem personalitatea autorului lor. Emil Ludwig găseşte cu cale să ne îndrepte atenţiunea spre cercetarea personalităţii din care să răsară opera şi pentru aceasta învie genul în care s’a ilustrat Plutarc şi după el nimeni altul, portretul istoric. In această direcţie a publicat două volume despre Chnst (Fiul omului), Bismark, Wilhelm al II-lea. Deşi romancier şi dramaturg apreciat, Emil Ludwig s’a impuscriticei europene mai ales prin această lăture a activităţii sale literare ln care a dat dovadă de o rară putere de pătrundere a sufletului omenesc şi de un desăvârşit talent de expunere. Dl. C. Săteanu, care a avut fericita idee de a-l recomanda publicului românesc pe H. Butenberg,dându-ne în trei volume traducea „Siluetelor“ acestuia, n’a greșit nici acum, când din opera lui Emil Ludwig a ales cea mai caracteristică culegere de portrete, cele strânse în volumul Geniu şi Caracter şi tipărite de curând în îngrijită şi frumoasa d-sale tălmăcire. După Emil Ludwig portretistul nu trebuie să ne zugrăvească altceva decât obiectul său, omul; de aceea se cuvine să fie mai curând un fin analist şi psiholog, decât cunoscător a epocei în care trăeşte obiectul portatului său. Aceasta-l şi îndeamnă să atribue un rol pedagogic acestui gen literar al cărui scop e „să dovedească oricărui cetitor, dar mai cu seamă tinerimii, că oamenii celebri nu sunt zei, că au fost zguduiţi de aceleaşi pasiuni, piedici şi greutăţi se neliniştesc pe orice muritor şi totuşi au luptat pentru a răzbi la ţinta lor». Ca oameni ne sunt prezentaţi Voltaire şi Shakespeare, Frederic al 11-lea şi Balzac, Goethe şi Schiller, Rembrandt şi da Vinci, Richard Dihml şi Herman Bang, Byron şi Lassale, Rathman şi Lenin. De aceea figurile lor apar cu adevărata lor înfăţişare şi mai aproape de înţelegerea noastră. Un portretist care-şi cunoaşte rostul trebue să se slujească de toate datele pe care i le pune la dispoziţie biograful istoric. Urmându-l pe Plutarc care socotea că nu numai faptele mari ne pot da o idee despre firea oamenilor, ci «adeseori o împrejurare cât de mică, un cuvânt, o glumă ne prezintă mult mai bine caracterul decât marile războaie şi asedii». Emil Ludwig pune mare preţ pe anecdotă şi se mulţumeşte să o relateze numai ca să ne zugrăvească un aspect al sufletului cuiva. Iată-l de pildă pe Voltaire : «Pentru întâia oară, după şaptezeci de ani, Voltaire—care suferă de anghină pectorală şi de slăbiciunea bătrâneţii—îşi reţine o convorbire religioasă cu un preot. Da, Voltaire se spovedeşte; bineînţeles că nimeni nu ştie nimic. El se vede silit să declare că vrea să moară în religia catolică şi «dacă am mâhnit vreodată biserica, rog pe Domnul şi pe d-ta să mă iertaţi!» Şi face aceasta din teama ciudată ca nu cumva cadavrul său să fie aruncat. Dar când abatele vrea să-i dea sfânta împărtăşanie, bătrânul refuză cu aceste cuvinte: «Gândeşte-te că stupesc mereu cu sânge ; trebue să ne ferim de a amesteca sângele Domnului cu al meu !» El refuză toate celelalte încercări preoţeşti, spune cu supărare că dacă ar fi rămas la Geneva n’ar fi îngăduit asemenea lucruri. Deodată, pe neaşteptate, se însănătoşeşte iar. Drumul său la Academie e un cortegiu triumfal. La teatru o glorificare pe care Parisul n’a făcut-o încă până atunci nici unui poet. Scos de prieteni din fundul unei loji, el se apleacă atât de tare, încât se loveşte cu fruntea de marginea lojei şi când ridică din nou capul ochii săi, care timp de optzeci de ani au rămas ageri şi uscaţi, sunt plin de lacrimi. Acasă însă zâmbeşte iar şi zice : „Voi nu-i cunoaşteţi pe Francezi. Tot astfel l-au sărbătorit şi pe Rousseau pentru ca a doua zi să ordone arestarea lui!“ Sau Balzac stând de vorbă cu Gautier: «Mai întâi, să termin marea Comedie, apoi monografia asupra inteligenţei, apoi vreo cincizeci de drame, avere mare, însurătoare, doi copii, mai mulţi nu, doi sunt suficienţi ca să stea în partea dinapoi a trăsurii. — Da, vei ajunge la optzeci de ani..... îi zice Gautier.