Mişcarea, septembrie 1929 (Anul 23, nr. 197-220)
1929-09-03 / nr. 198
MARȚI 3 SEPTEMBRIE 1929 AHQfc XXIII ie, 198 Marea întrunire populară de la Osoi (Iaşi) Sătenii manifestă împotriva guvernului După impunătoarea manifestaţie politică de la Podul Iloae, am înregistrat ori în sectorul Osoi o strălucită întrunire, foarte populară şi însufleţită. Aceasta se datoreşte prietenului nostru 1. Zipa fost senator şi Prefect al Judeţului, care fiind strâns luat de populaţia rurală a sectorului Osoi, pi luptând în chip permanent şi dezinteresat pentru nevoile obişieşii din acea regiune, a capotat încrederea tuturora. Acţiunea d lui 1. Zipa a avut ca rezultat, măreaţa întrunire politică de em. Săteni din întreaga regiune, răspunzând chemărei pufului nostru d. Gheorghe Brătianu, au manifestat entuziast pentru fruntaşii partidului nostru, ascultând cu religiozitate expunerea principiilor pe care se rasimă politica naţional-liberală. Întrunirea a decurs în cea mai desăvârşită linişte, sătenii dând o nouă dovadă de cuminţenie. Forţele fandarmireptiei administrative dezlănţuite din ordinul prefectului de judeţ, au evidenţiat teama naţional-ţărănimilor de popularitatea noastră, şi au dat prilej elementelor rurale să afirma o conştiinţă de înalt civism care nu se lasă impresionată de uneltirile teroarei guvernamentale. Prizenţa d-lui Ch. Brătianu a fost salutată cu nesfârşita urare. Discursulprogram al d-sale a fost un balsam pentru încercările şi amărăciunile ţăranilor de dincolo pi dincoace de Prut. Cu vocea domoală pi cuminte, bătrânul învăţător Neculau a închegat în vorbe pornite din inimă, nădejdile pe care ţărănimea pi le pune în personalitatea şefului nostru. A fost o impunătoare manifestare a conştiinţei politice de la ţară pi o afirmare a încrederei sătenilor în principiile sănătoase ale acţiunei de stat condusă de d. Vintilă Brătianu. Pe lângă marea azistenţă ce o alătuesc sătenii din aceste regiuni, a mai luat parte la această impunătoare demonstraţie : Dl. Gh. I. Brătianu şeful partidului, d-nii Const. Toma şi Victor Iamandi vicepreşdinţii organizaţiei; d Ed. Lăzărescu senator, d-nii Xenofon Eraclide, Vasiliu Voina, Valeriu Bulgariu, M. Bădărău, Grigore Teodoru, Em. Diaconescu, Ch. Scobar, I. Bantaş, M. Manea, Em. Cehcovski, prof. C. Stamboliu, N. Dombrovici, Dr. D. Iamandi, I. Dafin, Dr. Stoker, Octav Băncilă, I. Mateescu, institutor C. Chiriţescu, Gh. Balan, Raboveanu, Lateş, Coman,C. Drăgan, Răcoare, Beuran, Velciu, Oescu, avocaţi; preot C. Vuza, d. P. Iliescu, Al. Iamandi, avocat Carantescu, avocat Rabinovici, Wurmbrandt, Al. Toma Stoian, căpitan Ciulei, Ch. V. Sion, Jean Bădărău, N. Stanei, avocat Berza, Manoli, Al. Sturdza, Seb. Toma, înv. Bogdan, institutor Negru, Gh. Berza, Mihailescu artist, ing. Miclos, I. Davidovici, A. Iacob. DIN JUDEȚ : preotul L. Stăcescu, protopop, preot Călinescu, preot Pantalon, înățător Nicolau, Th. Iacovache (Cotnari), căpitan invalid M. Duca, N. Duca, învățător Hangan (Prsacani), P. Chirica (Schitu Duca), preot Miron, N. Drăgan (Comarna) etc. etc. * Familia Brătianu în Istoria ţării Cuvântarea d-lui I.Zipa. Şeful sectorului Osoi, d. I. Zippa, primit cu urare de numeroasa azistenţă— compusă din locuitorii comunei şi din gospodarii veniţi din : Valea Mare, Prisacani, Ţuţora, Costuleni, Tomeşti, Poeni, Schitu-Duca, Pocreaca şi Holboca—adresează în numele acestora cuvântul de salut d lui Brătianu şi fruntaşilor din Iaşi. D-sa arată că sătenii din această regiune ştiu că unirea principatelor şi independenţa ţării a fost făurită de Ion Brătianu, că marele răsboi pentru unirea neamului a fost condus de Ion I. C. Brătianu şi că opera de consolidare a statului după acest răsboi, a fost închegată de actualul şef al partidului d. Vintilă Brătianu (ovaţiuni). Adresându-se şefului nostru, d. I. Zippa închee : Aveţi aici o armată hotărâtă care vă înconjoară cu dragoste şi devotament în lupta ce pornim. In numele acestei oaste oţelite vă rog să duceţi cuvântul nostru marelui nostru şef (aplauze). Regimul de azi şi starea satelor Cuvântarea învăţătorului Mărgărini. După ce arată ce însamnă numele „Brătianu“ în istoria ţării, se ocupă de situaţia sătenilor din cauza birurilor apăsătoare şi a împovărărilor economice, învederează rolul pe care la avut partidul naţional-liberal în decursul aproape a unui veac şi enumără episoade principale din marele înfăptuiri. Trecând la evenimentele actuale arată că pretutindeni, la toate colţurile ţării, se aşteaptă o schimbare a stării de azi, ceeace nu o poate aduce decât martie partid liberal şi şeful său, d. Vintilă Brătianu, care a consolidat ţara în urme răsboiului, şi închee îndemnând pe săteni ca în interesul lor propriu, şi pentru îmbunătăţirea stărei lor, să voteze la 19 Septembrie lista partidului liberal. Partidul liberal şi partidele noul Cuvântar al preotului Pantalon. Vorbeşte de frământările şi evenimetele din ultimii ani cari au îngreuiat viaţa tu- ] tuturor popoarelor. Enumără apoi guvernele ce a’au periadat în ţara noastră de la răsboi până as-tăzi şi demonstrează că afară de partidul naţional-liberal, celelalte partide nu au la ■ activul lor nici o operă positivă şi folo- I sitoare binelui obştesc. Face o comparaţie între situaţia din ţară sub guvernul liberal şi situaţia grea de azi şi închee satul râad preserţa d-lui Gh. Brătianu şi a [ fruntaşilor din Iaşi care au venit în mijlo- I cu sătenilor aducând îndemn şi încăbătâre pentru vremurile mai bune ce se alpropie. Popularitatea partidelor politice Constatările căpitanului invalid M. Duca Invalid de război, căpitanul Duca arată că fiind militar, n’a făcut politică şi n’a cunoscut partidele. întors acasă de pe front, a fost atras de mirajul popularităţii generalului Averescu, dar a rămas desilusionat de guvernarea partidului poporului. Am urmărit apoi partidul iberal şi am înţeles de ce acest partid este cel mai mare şi mai puternic văzând ce s’a înfăptuit pentru consolidarea patriei. Descrie apoi situaţia creată sub regimul naţional-ţărănist şi închee îndemnând pe săteni să nu se lase atraşi pe căi rătăcite şi să urmeze drumul drept şi bun tras de partidul liberal,care se bucură de adevărata popularitate în ţară. I Partidul liberal şi greutăţile de azi Cuvântarea învăţătorului Minolescu I (Schitul Dum) î Aminteşte luptele de la1848 şi opera marelui Ion Brătianu care a făcut răsboinl neatârnării şi care a tras brazde adânci lăsând pilde pe care poporul român tre- I bue să le urmeze. Arată apoi cum a trecut în istoria ţării marele om destat Ion I. C. Brătianu şi demonstrează ce rol hotărâtor a avut partidul liberal în Istoria neamului. I închee spunând că singura scapare a ţârii din impasurile şi greutăţile de azi este venirea la cârmă a partidului naţional-liberal. Partidul liberal şi guvernul Cuvântarea d-lui fprof. E. Diaconescu Profesorul ieşan arată cum’dl. Iuliu Mânui, cu arma intr’o mână şi cu sacul de făgădueii într’o alta, cerea acum zece luni guvernarea, asumându-şi toată răspunderea. Partidul liberal a acordat creditul necesar guvernului naţional-ţărănist—dar când naţional ţărăniştii au început să dezorganizeze ţara şi să primejduiască interesele ei, partidul iliberal a fost nevoit să întrerupă acest credit. Dl. Diaconescu enumără motivele principale şi greşalele fundamentale care au dus la situaţia nenorocită de azi, şi închee cerând săteni lor să condamne regimul naţional-ţărănist prin votul ce-l vor da la 19 Septembrie care va fi primul semn în ţară pentru schimbarea regimului (aplauze). De ce a scăzut preţul cerealelor — Interesanta comunicare a d-lui prof. V. Bulgaru — După ce arată ce înseamnă votul ce-i vor da sătenii la alegerea din 19 Septembrie, când vor înfiera regimul votând lista liberală în frunte cu dl. D. Tăcu— valorosul profesor al universităţii ieşene se ocupă de scăderea preţului cerealelor. Dl. Bulgaru spune că este informat că guvernul a dat autorizare morarilor din Timişoara ca să importe grâu din statele învecinate, să-l macine şi să-l exporte din nou, ceea ce a contribuit la scăderea preţului cerealelor. Guvernul în loc să încurajeze plugăria şi agricultura, a deschis astfel graniţele pentru export, lovind greu pecultivatori şi producţiile lor. Această comunicare a fost ascultată cu un deosebit interes de săteni. Urgia administrativă şi sătenii — Cuvântarea d-lui amator Eduard Lăzărescu — Senatorul de Iaşi, primit cu aplauze, arată că manifestaţia de astăzi este cu atât mai însemnată, cu cât sătenii au înfruntat toată urgia administrativă şi au venit din toate părţile într’un număr atât de mare, cu toate piedicile jandarmilor şi agenţilor guvernului. Aceasta înseamnă, spune dl. Lăzăresnu, că aveţi o conştiinţă cetăţenească şi că sunteţi luminaţi asupra chestiunilor ce se desbat. D. Lăzărescu arată că ţara nu mai poate suporta greutăţile şi mizeriile regimului de azi şi enurcură greşelile guvernării actuale. Face apel la săteni ca să ducă cuvântul de lumină în toate casele şi să înfiereze regimul prin votul ce-l vor da la 19 Septembrie votând lista partidului liberal pentru camera agricolă. Acest vot va fi un islam pentru guvern ce se va resimţi în toată ţara. (aplauze). Ce înseamnă alegerea de la 19 Septembrie — Cuvântarea d-lui C. Toma — D sa îşi exprimă mulţumirea de a lua parte la această demonstraţie a unei ţărănimi conştiente şi hotărâte, datorită moncei energice şi acţiunei de luminare a d-lui I. Zippa, şeful acestui sector naţional-liberal. (apl.) Dl. Toma descrie situaţia la oraşe şi la sate, arătând că toată lumea într’un gând doreşte plecarea guvernului şi venirea partidului liberal pentru îndreptarea nenorocitei stări de azi. D sa spune că alegerea de la 19 Septembrie va însemna, prin votul sătenilor, pecetluirea regimului naţional-ţărănist, ceea ce va avea un puternic răsunet în ţara. Arată cum guvernul fuge de alegeri şi cum naţional-ţărăniştii ne mai având îndrăzneala de a da ochii cu alegătorii, împrăştie afişe neiscălite pentru a înşela din nou pe săteni. Descrie situaţia economică din ţară şi încheie cerând sătenilor să-şi facă datatoria. Prima bătăile în contra guvernului Cuvântarea d lui Victor Iamandi Fostul şi viitorul deputat de Iaşi este aclamat de azistenţă şi dorit la tribună. D-sa arată că sectorul condus de dl. I. Zippa este o adevărată fortăreaţă liberală care de anii de zile rezistă eroic tuturor tentativelor celorlalte grupări politice. Spune că a intrat în luptele politice venind pentru prima dată în acest sector, alăturea de dl. Zippa, astfel că îşi explică dragostea cu care-l înconjoară sătenii pe d. Zippa, şi conştiinţa cetăţenească de care dau dovadă. Trecând la situaţia politica generală dl. Victor Iamandi arată pentru ce partidul naţional-liberal a fost nevoit să înceapă campania de răsturnare fără voia sa, învederând greşelile guvernării naţional-ţărinistă. Vorbind de alegerea de la 19 Septembrie d-sa spună că această primă bătălie porneşte din Iaşi şi ea va avea un puternic răsunet în toată ţara. Face apoi o expunere a împrejurărilor în care s-a produs, toamna trecută schimbarea de regim, arătând că partidul naţional-ţărănist, refuzând un guvern al uniunii naţionale, a afirmat că are gata în buzunar toate soluţiile. Dl. Iamandi vorbeşte de condiţiunile în care s’a realizat împrumutul extern care n’a adus nici o ameliorare a stării financiare şi pune la îndoială colaborarea capitalului străin în critica situaţie financiară creată sub acest regim care a compromis creditul statului în străinătate. Dl. Iamandi explică apoi motivele pentru care partidul liberal s-a retras din Parlament şi arată că legea administrativă va atrage destrămarea unităţii naţionale, împotriva acestei legi partidul liberal opune toată rezistenţa. Dl. Iamandi după ce vorbeşte de starea agricolă şi de «răvaşele» d-lui Mihalache închee îndemnând pe săteni să voteze la 19 Septembrie lista liberală în frunte cu d. D. Tăcu. Expozeul d-nului Gh. I. Brătianu Primit cu nesfârşite urale şi oveţiani şi îa strigăs do „trăiască dl. Brătianu“ şeful nostru închee seria cuvântărilor printr’un limpede) expozeu aspra sussţiei politice. Manifestaţia de astăzi dovedeşte că e vorba da ceva mal muit decât numai de alegerea de îs 19 Septessbris Esta semaidul deschiderii eeasspiniei pentru schimbarea regimului. Ia ce pricssta camera sgriceiă na mii este nsvoe că se iazistă asupra necesităţii lor, întrucât sătenii cunosc prea bine activitatea acestei camere. Alegerea de la 19 Septembrie va însemna votul de blam pa cere sătenii îi vor da acestei guvernări. Dl. Brilians arată cum guvernul, da temna acestui vot, a amânat aceestă siegere, amoaste pe care Justiţia a aanist-o, astfel că lista partidului naţional-abstral la frunte cu dl. Tica urmează a fi precisnişti. Totuşi partidul nostru nu fuga de eligeri, ci se va prezenta la 15 Saptembrie sigur că sătenii vor vota împotriva guvernului. Şeful nostru vorbeşte apoi de legile votate îni sesiunea parlamentară şi analizează reforma administrativă, arătând că această lege duca la destrămarea unităţii naposale dobândita cu stătea jertff. Războiul cel mare l’am făcut nu pentru austonomia minorităţilor ci pentru ca ţara să fia cârmuită da români şi pentru români, (spisuz). Dl. Br*t3aau amisteşte apei programul făgăduinţelor făcute timp da zece ani d«s cătră naţional-ţărânişti şi i comparâ cu realizările ior dsez*, cart su condus ţara îa greaua situaţie financiară şi economică. Dl. Victor Iamandi a caracterizat psrîidul mt.-ţărănist ca fiind o expresie electorală ; astăzi acest psrtid este o expresie a rătăcirii vetejul obştesc şi cuvântul „ţărănist“ ,nu mai poate mistifica p@ gfuisai. ( plauz ). Ia urmă dl. Gh. Brătianu ssnslizeaza diferitele chestiuni economice şi financiare, constatând că siatâţia ia ţară nu mai poete dăiaui. In aclamaţii generale dl. Brătianu în.hse cu un spel cătră săteni l^demeânds i să voteze la 19 Septembrie 9. c. lista partidului liberal la frunte cu dl. Tăcu. * A urmat apoi o masă în grădina din curtea amicului nostru I. I. Zippa, —onorurile fiind date da doamna Elena Zippa, mama amicilor noștri, pi de doamna pi d. I. Z ppa, d-na pi d. Ih. Zippa, d-na pi d. Al. Z ppa pi d. avocat P. Stanciu. Primul toast a fost ridicat da d. G. Brătianu care a închinit pentru patul partidului liberal a. Vittilă Brătianu pi pentru șeful sectorului d. I. Zippa Autoastat apoi: d-nii Victor Iamandi pentru domnul Giuorghi Brătianu și d-nii prof. C. Stamboliu, prof. V. Bulgaru, avocat Beuran, senator Ed. Lăzărescu, protoereul L. Stăcescu, finii Litep, Eraclide, Goman, Gicovski, preot Vuza, institutor G. Chiriţescu, d. C. loma, Gh. Băileanu, seria fiind încheiată de d. Gh. Brătianu. Dl. L Zippa, care a fost obiectul unei sincere manifestaţiuni de simpatie a mulţumit tuturor pentru cuvintele ce i s’au adresat asigurând pe şef de toată d'agostsa sătenilor din regiune. • D.OH. I. BRATIANU D. 1. ZIPA