Moldova Liberă, ianuarie-martie 1946 (Anul 3, nr. 383-458)
1946-01-01 / nr. 383
$ CARNET 1945, anul redeșteptării universale Nu e nevoe de a cufunda căutatele cuvinte în oceanul aflui lirism factice, pentru a da eficiență circulatorie convingerii noastre că anul 1945 este anul acelui „acum slobozește pre robul tău, pâne, după cuvântul tău, stăîn pace“, în sensul atingerii țelului suprem de către popoarele democratice înregimentate din instinct împotriva puterilor întunericului, a unui întuneric revărsat aproape geologic peste întinderile planetei. A doua jumătate a iernii 1944-1945, fracțiune calendaristică a supremelor eforturi. Armatele eliberatoare, coborîri în legendă și șerpuiri pe potecile baladei. Hidra nibelungă, proiectând în crepusculul ei iezere de sânge negru și veninos. Deoparte azurul, de altă parte mâlul vâscos. Arcuiri de poduri de aur,peste mlaștinile verzui ale unei infernale ideologii. Primăvara anului 1945, cauterizarea focarului de infecție blindată a hitlerismului, anihilarea militarismului prusac, amurgul ridiculilor zei ai rasei pure, alături de redeșteptarea naturii, de plesnetul mugurilor speranței într’o lume mai bună, de mângâierea catifelată a petalelor dragostei umane, de viitorul vijelios al sevei adevăratei vieți în marile păduri ale omenirii. Vara aceluiași an, imnul universal al reconstrucției pozitive, cântec de sirenă și simfonie metalică de șantier, miros de pământ reavăn înstelat de semințele viitoarelor holde de aur, liane de rugi către marele arhitect al lumii, alinarea suferințelor cu dulci balsame, zum-zum-ul stupurilor pline, ron-ron-ul marii vehiculări către limanul progresului visat de veacuri. Toamna, anotimp de mari răspântii, începutul judecății de apoi a marilor și siniștrilor demoni, eflorescente de entuziasme acoperind buruenile melancoliilor, insule cu triste vestigii fasciste in preajma cufundării în adâncul deapururi, și peste soarele autumnat suprapunerea unui soare luminos al tuturor bucuriilor, a unui soare anticipând primăverile viitoare, și Omul, în mijlocul totalelor minunatelor prefaceri, mirarea candidă în suflet ca și cu dorința de a ține pas cu vremea. Omul, rege și sclav al naturii, înfruntându-se pe sine însuși, ieșind din crusta comodității și imobilității pentru marea goană a lăuntricei vânători. Și pretutindeni, de-a lungul și de-a latul sensibilității umane, pe culmile marilor emoții, ca un limbaj al focurilor pe dealurile voevodale, semnele din meridian ale redeșteptării universale, limbile de flăcări fierbinți ale dragostei de aproape, ale carității, milei, dreptății și egalității, flăcări jucăușe deasupra comorilor sufletului reintrat în vadul său omenesc de totdeauna. N. AMARU Statistica sanitară a orașului și Județului Iași în 1945 , bolnavi de maladii contagioase și sociale au fost în decursul anului expirat cuvine ca la sfârșit de publicăm o statistică ră cu privire lagioase și sociale, bolile înreie în regiunea Iașului în sul anului expirată datele luate, la Ipitatul general sanitar, a se prezintă astfel: Boli epidemice și exantematic. S-au înregistrat în anul 1945 un număr de 6523 cazuri dintre care 350 mortale. Febra recurentă : 106 cazuri (14 morți). Febra tifoidă: 109 cazuri (11 morți). Scaratină: 29 cazuri. Difteria: 41 cazuri. Boli sociale Sifilis: 428 cazuri dintre care 16 mortale. Tuberculoza: 492 cazuri (13 morți). .D vntre bolile sociale, cifrele de mai sus arată numărul de bolnavi tratați în spitale sau dispensării. Bineînțeles că au fost un număr considerabil de pacienți suferind de boli sociale cari s’au tratat la medici particulari. . Datele publicate cuprind bolnavi și din populația urbană și din cea rurală. Crăciunul bolimulfor și al sindicaliștilor din spitalul Izolarea“ . I»' Din munca ți fondurile comitetului de instituție sărbătorirea datinilor în spitalul Izolarea a fost foarte reușită. Prin saloanele bolnavilor Programul a început cu colindatul bolnavilor prin saloanele albe.* Corul surorilor de caritate însoțit de un Moș Crăciun frumos deghizat și de personalul medical al spitalului, au înveselit și înduoșat pe bolnavii care nu puteau părăsi patul. Copiii cu scarlatină au privit un pom cu jucării. Tuturor bolnavilor de la spital și dispensarul T.B.C. s’au împărțit pachete cu biscuiți, nuci și bomboane. Pomul celor care îngrijesc Dl. Mihailescu din partea Sindicatului Sanitar, d. Dimitriu din partea A. P.-lui, doctorii, internii, personalul administrativ, sororile de caritate, personalul de serviciu, s’au adunat apoi în jurul pomului din sala de ședințe a spitalului. Dl. dr. Gorun, președintele comitetului de instituție și d-na dr. Franke, președinta de onoare a adunării au urat sărbători fericite tuturor, iar d. Mihailescu, reprezentantul sindicatului sanitar, a evidențiat că acesta este primul pom al săracilor, a celor mici și mari, care nu-l mai privesc prin geamuri streine ca altă dată. Deasemeni a subliniat că spitalul Izolarea este o pildă de armonie între comitetul de instituție și direcțiune, pentru toate celelalte spitale din oraș. împărțirea darurilor In urma unui frumos program de cântece, jocuri și poezii executat de copiii căminului de zi din acest spital, a urmat împărțirea darurilor." Copiii au primit jucării rechizite școlare pachete cu prăjituri, bomboane bucle j și mere. ...și a mențiunilor S’au anunțat apoi numele celor care s’au distins în la muncă. D-na Dr. Franke l-a îmbrățișat solicităndu-i și mulțumindu-le pentru ajutorul oferit de ei în munca depusă de d-sa. Li s’au împărțit drept recompensă, pachete cu alimente articole de îmbrăcăminte și mențiuni. Lacul Lui Moș Crăciun Plin de voe bună, Moș Crăciun a scos pentru fiecare din sacul său, epigrame și caricaturi aprinzând o veselie generală. In urmă le-a împărțit tuturor pachete cu prăjituri bomboane și nuci, înfrățire Tuturor apoi li s’a servit vin și tartine. A fost un prilej de a-și afirma și mai mult buna înțelegere, armonia dintre toți cu care-i depun munca în acest spital contribuind prin eă la atingerea aceluiași scop, așa de scump noua. Sărbătorirea datinilor in acest spital a adus mulțumire, veselie tuturor. Pe marginea Urmare din pag, l-a damenial reacționare, asigura cel mult martirul mamei și o viată mizerabilă pentru copil, în nici un caz nu se urmărea paternitatea. Mai departe programul prevede învățământul obligatoriu și gratuit pentru to|i tinerii indiferent de categoria socială sau naționalitate. Cunoaștem prea bine rezultatul vechilor legiuiri: suntem țara cu cei mai mulți analfabeți, presa cu cei mai puțini cititori și întreaga gamă a unui regim de obscurantism. Dacă cultura, dreptul la muncă, egalitatea în fața legilor tnde să asigure pe plan intern o colaborare creatoare de valori permanente pentru fericirea neamului nostru, pe plan extern partidul își propune ca program o politică de pace stator .. .? . îroara m nncă la hotarele țării ?! în restu lumii. Partidul va susține o politică externă necesară prosperității și independenței noastre ca stat național, o strângere a relațiilor de prietenie cu Națiunile Unite (U.R.S.S., Anglia, America și Franța) și a legăturilor politice, economice și culturale cu țările vecine. Un curent nou pentru viața noasttră politică străbate programul noului partid. Acest program este luminat de un spirit de echitate și dreptate socială izvorât din suferințele războiului și cercetarea sinceră a nevoilor categoriilor mijlocii. Insp. General Școlar AL. TR.ANDAF Secretar General al Uniunii Patrioților Comitelui Regional Moldova MOLDOVA LIBERA MINISTERUL MUNCII OFICIUL DE MUNCĂ, PLASARE ȘI ÎNDRUMARE IAȘI Face cunoscut că s-au încheiat procese verbale de contravenție la Legea 127944, pentru faptul că au în serviciu personal casnic neanunțat și fără a fi îndeplinit formele pentru obținerea Cărții de Muncă și Asigurare următorilor : 1. Iosif Bercovici str. V. Lupu 22, 2. Șaie Lupu str. Apeciuc 22, 3. Nahman Bercu str. Nicolina 54, 4. Rosenberg Iosif str. Ștefan cel Mare 67, 5. Restaurant Braunstein str. Cismăriei 17, 6. Iancu Mendel str. Nicolina 157, 7. Șapira Iosif Tg. Copou, 8. Adrian Popescu str. Lascar Catargiu 8. IȘ-ra /fótira„Bercovici Dcrohoi Dl. Moritz Aronovici Invită prin aceasta rudele, cunoscuții și prietenii la cununia lor religioasă care va avea loc Joi 3 Ianuarie 1946 orele 1 p. m.la sinagoga Mezavschi str. Labirint 2. Aceasta ține loc oricărei alte invitațiuni. Adresa telegrafică. Bercovici—Aronovici Bărboi 25. COMUNITATEA — la EVREILOR ! — Se aduce la cunoștință că instituția noastră angajează deîndată încasatori pentru contribuțiunile directe. Solicitanții sunt rugați depune oferte scrise la secretariatul Comunității din Str. Costache Negri 42. SINDICATUL ÎMBRĂCĂMINTE MESERIAȘI PATRONT IAȘI Convocare Membrii tuturor breslelor din Sindicat sunt convocați m o ședință de breaslă care va avea loc Marți 1 Ianuarie 1916 orele 10 a.m. fix, în sala sindicatelor din str. Lăpușneanu Nr. 42. Li această ședință sunt rugați toți membrii a lua parte și a se pune în curent cu cotizațile, în vederea adunării geneale care va avea loc la 6 ianuarie ora 10 dim. ORDINEA DE ZI) Raportul moral și material. 2) Alegerea noului comitet. 3 Alegerea cenzorilor și supleanților. 4) Formarea noului comitet cooperatist. Adunarea generală nu se ramână și se vine cu oricâți membri vor fi prezenți. COMITETUL MCA [PUBLICITATE PIERDUT Carnetul de asociat dela Cooperativa „6 Martie“, pe numele Iancu B. Avram, Str. Descălicătoare, 26. N declar nul._______ PIERDUT carnet dela Cooperativa „6 Martie“ Nr. 1379 pe numele Link Solomon str. Nicolina 81. 11 declar nul. PIERDUT carnet dela Cooperativa „6 Martie“ Nr. 299 bis pe numele Nahman Solomon str. Nicolina 81.11 declar nul. PIERDUT carnet dela Cooperativa „6 Martie“ pe numele Rașela Simon str. Traian 3. 11 declar nul. PIERDUT carnet dela Cooperativa „6 Martie“ pe numele Hana Cacica str. Traian 3. 11 declar nul.______ PIERDUT buletinul populației pe numele Gheorghe Cojocaru str. Socola 4. ll declar nul. PIERDUT buletinul populației pe numele Dorin Dumitru str. Aurel Vlad G. NI dec.iar nul. PIERDUT diferite acte, registre, facturiere, bonuri pe numele Michel Șmilovici, Socola 4. Le declar nule. CINE ȘTIE unde se afla Țarencu Liuba dispărută de la domiciliul din ziua de 25 Decembrie 1945 rog să comunice la adresa Popoiu Constantin Com. Miroslava Jud. Iași. DOCTOR Manase Schwarzenbera Boli interne, Venerice Copii. Mamos. Tratatament cu raze Ultraviolte Solux (infraroșii) și Baie de lumină Socola 26. Vis-a-vis de farmacia Flach. Cooperativa ostățenească „6 Ihrio" către asociații cooperativei în ultima ședință a Consiliului de Administrație s-a constatat că unii asociați au comis abateri de la Statutul nostru și anume : au făcut ștersături și în unele cazuri corecturi în carnetul de asociat, încercând în felul acesta să obțină de două ori aceiași marfă, (deși ar fi în dauna altor asociați). Consiliul de Administrație a hotărât următoarele măsuri: —1) Cei ce vor fi descoperiți până la 1 ianuarie 1946 că au făcut ștersături, li se se va confisca carnetele pentru o lună și un avertisment, că la a doua abatere vor fi excluși. 2) Acei ce vor fi descoperiți după 1 ianuarie 1946 că au făcut ștersături, vor fi excluși din Cooperativă fără drept de apel. Totodată se constată și un alt sistem de abateri: unii asociați se prezintă cu cereri pentru a li se acorda duplicate de carnete întrucât au încredințat cuiva carnetul original și a fost perdut. Cum acest sistem a început să fie practicat pe scară largă care lezează atât interesele Cooperativei cât și ale asociaților, Consiliul a stabilit că nu se mai elibera nici un duplicat decât după 6 luni de la data declarației de pierdere, (dacă între timp nu va fi găsit). Aceste le publicăm ,spre știința tuturor asociaților, pentru a păstra cu deosebită grijă carnetele de asociat. Acei ce nu vor lua în considerație cele de mai sus, vor suporta consecința pe contul lor personal. Iași SEU SEGALL SAMI SOLOMON logodiți DOCTOR A. Aberman Medic de Copii și Sugari Str. I. C. Brătianu. 30 Consult 8-10 a. m. 2-6 p.m. „Țesătura Iași" Societate Anonimă Capital deplin vărsat Lei 70.000.000 Inmatr. sub Nr. 124931 Reg. Com. Iași AȘI - SOSEßlin ȚuȚoRA2 Prima fabrică de țesătorie din țară. Confecționează specialități de pânzeturi, americă, șifoane Hollywaodul maimuțelor Un film senzațional jucat de cimpanzei. Veți râde 2 ore cu lacrimi. — Nimeni nu trebuie să lipsească dela acest spectacol unic AZI LA „SCALA CININUNEA MINUNILOR IMPORTANȚA SLUMILUIlMIilOSt de AZAțORBONSȚ Asistent Universitar Din evoluția omenirii se desprinde, prin urmare, următorul adevăr: că în fruntea civilizației europene, adică în fruntea acelei civilizații care s’a impus în toate continentele, s’au succedat în decursul secolelor mai multe popoare: Grecii, Romanii, Arabii, Francezii, Englezii, etc. Grecii și Romanii au creat civilizația mediteraneană, iar Francezii, împreună cu alte popoare din Apusul Europei, au produs civilizația și cultura occidentală. Insă după o lungă și exclusivă dominație a culturii occidentale, trăim astăzi in plină ascensiune a unei noui culturi și a unei noui civilizații , a culturii și a civilizației sovietice. Și putem crede că într’un viitor nu prea îndepărtat, Rusia, ignorată și prezentată totdeauna într’o lumină inexactă sau chiar falsă, va prezida, împreună cu popoarele mai înaintate, cultura și civilizația lumii întregi, iar limba rusă se va situa în rândul limbilor universale. Dacă până acum achizițiile culturii au fost importate în țara noastră exclusiv din Occident, de acum înainte ele ne vor veni și din Răsărit, iar acest import cultural se va putea face evident în chipul cel mai ușor pe calea limbii ruse. Dar ce este limba rusă ? Ce reprezintă această limbă pe care noi avem datoria elementară s’o învățăm și s’o pătrundem în timpul cel mai scurt posibil ? Limba rusă este o limbă slavă, însă mult mai bogată, mai nuanțată și mai muzicală decât limbile ei surori. Deaceia, cu drept cuvânt, ee a fost numită regina limDeși limba rusă se bucură la noi în țară de un interes mai mic decât limbile occidentale, totuși nimeni nu poate tăgădui că de popularizarea ei depinde nu numai adâncirea relațiilor de prietenie ale României cu Uniunea Sovietică, dar și apropierea noastră de valorile spirituale ale marelui nostru vecin, fiindcă iotce a creat mai valabil și mai impresionant acest stat uriaș și puternic, atât în epocile mai vechi cât și în ultimele trei decenii, nu poate fi cunoscut și apreciat decât direct, adică prin intermediul limbii ruse, în care s-au scris opere științifice și literare absolut originale și excepțional de valoroase.Deci, învățarea limbii ruse este foarte necesară pentru popoarele care doresc să se împărtășească din comorile spirituale ale Rusiei. Când un popor, cum este poporul rus, devine creator de valori sociale și culturale cu semnificație și rezonanță mondială, cunoașterea limbii sale este condiția principală ca aceste valori să devină accesibile celorlalte popoare, eventual mai puțin avansate. In antichitate, Romanii, când și-au dat 35ma de valoarea culturii grecești, și-au angajat profesori de limba elină ; în Evul Mediu. Barbarii uimiți de strălucirea Romei, au început să învețe limba latină ; în sfârșit, în timpurile moderne, popoarele europene au procedat la fel învățând limba franceză și mai târziu limba germană și engleză, când au înțeles superioritatea culturii popoarelor care vorbesc aceste limbi. Ebilor slave. Far genialul seriilor rus Lomonosov arată, in prefața gramaticii sale, apărută la 1757, într’un chip foarte plastic, calitățile limbii ruse în comparație cu celelalte limbi europene : „Carol Quintul, împăratul roman, spunea că în limba spaniolă se cuvine să vorbim cu Dumnezeu, în limba franceză cu prietenii, în limba germană cu dușmanii, în cea italiană cu sexul femenin. Dacă însă ar fi cunoscut limba rusă, el ar fi adaugat că în această limbă se poate vorbi în toate aceste ocaziuni, fiindcă ar fi găsit în ea măreția limbii spaniole, vioiciunea limbii franceze, tăria limbii germane, gingășia limbii italiene și, în sfârșit, bogăția și sobrietatea în descrieri a limbii grecești și a celei latine“. Un personaj femenin din Cehov vorbește cu același admirație despre limba rusă, considerând-o, alături de limba franceză, ca cea mai frumoasă limbă de pe glob, iar despre celelalte limbi acest personaj, care reprezintă desigur gusturile intime ale autorului, are păreri foarte puțin măgulitoare: limba germană, de exemplu, o compară cu limba cailor, iar limba engleză cu limba câinilor. Dar nu numai Rușii, ci și străinii, cari au avut răbdarea să învețe rusește, au fost cuceriți de farmecul și frumusețile limbii ruse. Astfel lingvistul Brondahl, comparând între ele limbele franceză, latină, greacă și rusă, la un moment dat nu mai știe căreia dintre ele să-i acorde întăietatea și sfârșește prin a le așeza pe planul egalității. Și într’adevăr, limba rusă, care sperie la început, prin unele greutăți reale, pe străinii mai limizi și lipsiți de perseverență, are calități mari pe cere nu se găs’’, totdeauna din în celelalte limbi. Resursele și posibilitățile ei stilistice sunt infinite și inepuizabile. Limba rusă este un ocean adânc care ne înfricoșează și ne ademenește în acelaș timp, fiind, că această limbă este produsul gândirii și simțirii unui popor uriaș, viguros și înzestrat cu cele mai alese însușiri ; este oglinda în care se reflectă istoria bogată și glorioasă a poporului rus. De asemenea, și mai ales nu trebue să uităm că această limbă este haina în care au fost îmbrăcate câteva dintre cele mi frumoase opere ale literaturii universale : Crimă și pedeapsă, Ana Karenin, Război și pace, Ape de primăvară, Părinți și copii, Eugen Oneghin, Demonul, Suflete moarte, Oblomov, Mama, Petru I, ș. a. Bogația și profunzimea literaturii rusești ne uimește și ne smulge accente de admirație, iar admirația noastră este cu atât mai mare cu cât literatura rusă propriu zisă, adică cea estetică, datează numai de un secol și jumătate. Cum a fost posibil, ne întrebăm noi, ca un popor, fie chiar de proporția poporului rus, să fi dat la iveală, în intervalul unui secol, o galerie întreagă de scriitori și poeți geniali ca Dostoevski, Pușkin, Lermontov, Leon Tolstoi, Gogol, Turghenev, Ștolohov, Maxim Gorki, Cehov, A. Tolstoi, etc., care pot sta cu cinste alături de cei mai mari scriitori ai literaturii universale ca Shakespeare, Byron, Cervantes, Heine, Goethe, Dante și da 1 Cum a putut acest popor, deșteptat târziu la viața civilizată, să creeze, într’un timp extraordinar de scurt, o literatură care rivalizează și câteodată le întrece chiar literaturile cele mai bogate lume ca cea italiană, franceză, germană și engleză, îndărătul cărora se ridică o tradiție milenară ? Este aceasta într'adevăr un miracol și o enigmă, a cărei deslegare trebuie căutată tot în bogăta sufletească și forța creatoare a poporului rus. După cele spuse până acum, necesitatea studiului limbii ruse apare așa de evidentă, încât ar fi aproape inutil să insist asupra acestei chestiuni. Totuși, am să menționez motivele principale pentru care noi Românii trebuie să învățăm rusește. In primul rând trebuie să învățăm limba rusă ca să ne putem înțelege în diverse ocazii, oficiale sau particulare, cu reprezentanți militari, culturali și diplomatici ai Uniunii Sovietice. Iar mâine, când relațiile economice cu poporul rus vor fi luat o amploare mai mare, vom simț într’un chip și mai acut decât astăzi nevoia de a ști limba rusă. De aceia, trebuie să fim pregătit din timp pentru această perioadă a unui schimb comercial și cultural mai intens cu Uniunea Sovietică, fiindcă nu ne vom putea servi, la tot pasul, de interpret. Apoi avem nevoe de traducători cât mai mult și cât mai bine pregătit, care să ne dea traduceri bune din operele literare și științifice ale autorilor ruși. Traducătorii însă nu se pot recruta decât pe calea cursurilor de limba rusă cât mai multe și mai serioase. Pe de altă parte traducerile, oricât de bine făcute, nu constitue o soluțe ideală pentru cunoașterea culturii unui popor. Traducerile sunt necesare mai ales pentru masele largi ale poporului și pentru acei care, din cauza vârstei prea înaintate, n’au nici timp și nici energie să învețe temeinic o limbă uă, chiar dacă, eventual, cunosc mai multe limbi străine. Pentru tineri însă, și mai ales pentru cei inzestraț cu aptitudini pentru limbi, se recomandă un studiu mai aprofundat al limbii ruse pentru a putea citi în original lucrările scrise în rusește. Apoi un studiu mai serios se recomandă pentru acei literaț români, care doresc să cunoască mai bine bogata literatură rusă, scriitorii ca să se inspire, iar criticii ca să studieze fenomenele acestei literaturi. Literatura rusă este atât de originală și atât de interesantă, încât numai dorința de a gusta în original un mare poet sau prozator rus, de pildă pe Lermontov sau pe lurghenev, ar fi un motiv valabil pentru a face efortul de a învăța limba rusă. Ori o asemenea dorință ar fi foarte firească și perfect explicabilă, căci limba rusă e capabilă, ca nicio altă limbă din lume, să exprime cele mai fine nuanțe ale simțrii și gândirii omenești. De aceea, poate că nimeni dintre marii poeț ai lumii nu pierde așa de mult în traducere ca un mare poet rus. Dacă astăzi, când Uniunea Sovietică, paralel cu uriașa ei forță militară și politică, a dobândit și un mare prestigiu cultural și științific, învățarea limbii ruse se impune în orice oră, în România această necesitate este înzecit mai mare. Și iată de ce. Afară de motivele de ordin politic, cultural și economic, aratate mai sus, vomu sublinia, în final, unul de natură lingvistică. Astăzi nu mai este un secret pentru nimeni faptul că, în ciuda caracterului său incontestabil romanic, mai ales din punct de vedere morfologic, limba română are în lexicul ei un procent mare de elemente slave, care sunt majoritare față de toate celelalte elemente, fie latine, fie străine. Este aceasta o moștenire a unui contact intim și îndelungat cu Slavii de răsărit, strămoșii Rușilor de astăzi, în epoca de formare a limbii și poporului român. Deci, pentru studiul științific al limbii noastre proprii apare ca foarte timporsant studiul limbii ruse, care este la origine limba veche slavă rusificată în decursul veacurilor. O serie de probleme de lingvistică românească, ce n’au căpătat nici până astăzi o soluțe definitivă, fiind adevărate enigme de filologie, vor putea fi deslenate mult mai ușor în lumina comparaței cu limba rusă. Cete date prețoase referitoare la frecului nostru mai apropiat sau mai depărtat nu se pot găsi în lucrările rusești, în care se pomenește, fie chiar numai incidental, și de noi, care pot aduce lumini noi pentru elucidarea unor chestiuni mai încurcate din istoria poporului român. Din acest punct de vedere necesitatea studiului limbii rusești la noi în țară nu este numai o cerință a momentului de față, ci ea a fost actuală în toate timpurile. # Din nefericire, guvernanți regimurilor trecute n’au înțeles (sau n’au vrut să înțeleagă) niciodată acest lucru și nu numai că n’au încurajat învățarea limbii ruse, ci, dimpotrivă, au oprit studiul ei și au înăbușit, prin măsuri aspre și propagandă mincinoasă, orice interes public pentru limba, cultura și civilizația poporului rus. A fost, evident, o mare greșală, iar datoria noastră este să stimulăm prin toate mijloacele învățarea limbii ruse, ca să reparăm greșala trecutului și să câștigăm timpul pierdut printr’o activitate intensă și rodnică în această direcție,