Moldova Liberă, ianuarie-martie 1946 (Anul 3, nr. 383-458)

1946-01-01 / nr. 383

$ C­ARNET 1945, anul redeșteptării universale Nu e nevoe de a cufunda căutatele cuvinte în oceanul aflui lirism factice, pentru a da eficiență circulatorie con­­vingerii noastre că anul 1945 este anul acelui „acum slo­­bozește pre robul tău, pâne, după cuvântul tău, stă­în pace“, în sensul atingerii țe­lului suprem de către popoa­rele democratice înregimen­tate din instinct împotriva puterilor întunericului, a unui întuneric revărsat aproape geo­logic peste întinderile pla­netei. A doua jumătate a iernii 1944-1945, fracțiune calenda­ristică a supremelor eforturi. Armatele eliberatoare, cobo­­rîri în legendă și șerpuiri pe potecile baladei. Hidra nibe­­lungă, proiectând în crepus­culul ei iezere de sânge ne­gru și veninos. Deoparte a­­zurul, de altă parte mâlul vâscos. Arcuiri de poduri de aur,­peste mlaștinile verzui ale unei infernale ideologii. Primăvara anului 1945, cauterizarea focarului de in­fecție blindată a hitlerismu­­lui, anihilarea militarismului prusac, amurgul ridiculilor zei ai rasei pure, alături de re­deșteptarea naturii, de ples­­netul mugurilor speranței în­­tr’o lume mai bună, de mân­gâierea catifelată a petalelor dragostei umane, de viitorul vijelios al sevei adevăratei vieți în marile păduri ale o­­menirii. Vara aceluiași an, imnul universal al reconstrucției po­zitive, cântec de sirenă și simfonie metalică de șantier, miros de pământ reavăn în­stelat de semințele viitoare­lor holde de aur, liane de rugi către marele arhitect al lumii, alinarea suferințelor cu dulci balsame, zum-zum-ul stupurilor pline, ron-ron-ul marii vehiculări către lima­nul progresului visat de veacuri. Toamna, anotimp de mari răspântii, începutul judecății de apoi a marilor și siniștri­lor demoni, eflorescente de entuziasme acoperind burue­­nile melancoliilor, insule cu triste vestigii fasciste in preaj­ma cufundării în adâncul de­­a­pururi, și peste soarele a­­utumnat suprapunerea unui soare luminos al tuturor bu­curiilor, a unui soare antici­pând primăverile viitoare, și Omul, în mijlocul totalelor minunatelor prefaceri, mirarea candidă în suflet ca și cu dorința de a ține pas cu vremea. Omul, rege și sclav al na­turii, înfruntându-se pe sine însuși, ieșind din crusta co­modității și imobilității pentru marea goană a lăuntricei vâ­nători. Și pretutindeni, de-a­ lungul și de-a­ latul sensibilității u­­mane, pe culmile marilor­ e­­moții, ca un limbaj al focuri­lor pe dealurile voevodale, semnele din meridian ale re­deșteptării universale, limbile de flăcări fierbinți ale dra­gostei de aproape, ale cari­tății, milei, dreptății și egali­tății, flăcări jucăușe deasupra comorilor sufletului reintrat în vadul său omenesc de tot­deauna. N. AMARU Statistica sanitară a orașului și Județului Iași în 1945 , bolnavi de maladii contagioase și sociale au fost în decursul anului expirat cuvine ca la sfârșit de publicăm o statistică ră cu privire la­gioase și sociale, bolile înre­­ie în regiunea Iașului în sul anului expirat­­­ă datele luate, la Ip­­itatul general sanitar, a se prezintă astfel: Boli epidemice și exantematic. S-au în­­regis­trat în anul 1945 un nu­măr de 6523 cazuri dintre care 350 mortale. Febra recurentă : 106 cazuri (14 morți). Febra tifoidă: 109 cazuri (11 morți). Scar­atină: 29 cazuri. Difteria: 41 cazuri. Boli sociale Sifilis: 428 cazuri dintre care 16 mortale. Tuberculoza: 492 cazuri (1­3 morți). .D vntre bolile sociale, cifrele de mai sus arată numărul de bolnavi tratați în spitale sau dispensării. Bineînțeles că au fost un număr considerabil de pa­cienți suferind de boli sociale cari s’au­­ tratat la medici par­­­­ticulari. . Datele publicate cuprind bolnavi și din populația ur­bană și din cea rurală. Crăciunul bolimulfor și al sindicaliștilor din spitalul Izolarea“ . I»' Din munca ți fondurile co­mitetului de instituție sărbăto­rirea datinilor în spitalul Izo­larea a fost foarte reușită. Prin saloanele bol­navilor Programul a început cu co­lindatul bolnavilor prin sa­loanele albe.* Corul surorilor de caritate însoțit de un Moș Crăciun frumos deghizat și de perso­nalul medical al spitalului, au înveselit și îndu­oșat pe bol­navii care nu puteau părăsi patul. Copiii cu scarlatină au pri­vi­t un pom cu jucării. Tuturor bolnavilor de la spi­tal și dispensarul T.B.C. s’au împărțit pachete cu biscuiți, nuci și bomboane. Pomul celor care în­grijesc Dl. Mihailescu din partea Sindicatului Sanitar, d. Dimi­­triu din partea A. P.-lui, doc­torii, internii, personalul ad­ministrati­v, sororile de cari­tate, personalul de serviciu, s’au adunat apoi în jurul po­mului din sala de ședințe a spitalului. Dl. dr. Gorun, președintele comitetului de instituție și d-na dr. Franke, președinta de o­­noare a adunării au urat săr­bători fericite tuturor, iar d. Mihailescu, reprezentantul sin­dicatului sanitar, a evidențiat că acesta este primul pom al săracilor, a celor mici și mari, care nu-l mai privesc prin geamuri streine ca altă dată. Deasemeni a subliniat că spitalul Izolarea este o pildă de armonie între comitetul de instituție și direcțiune, pentru toate celelalte spitale din oraș. împărțirea darurilor In urma unui frumos pro­gram de cântece, jocuri și poezii executat de copiii căminului de zi din acest spital, a urmat împărțirea darurilor." Copiii au primit jucării rechizite școlare pachete cu prăjituri, bomboane b­ucle j și mere.­­ ...și a mențiunilor S’au anunțat apoi numele celor care s’au distins în­­ l­a muncă. D-na Dr. Franke l-a îm­brățișat solicităndu-i și mul­­țumindu-le pentru ajutorul o­­ferit de ei în munca depusă de d-sa. Li s’au împărțit drept re­compensă, pachete cu alimente articole de îmbrăcăminte și mențiuni. Lacul Lui Moș Crăciun Plin de voe bună, Moș Crăciun a scos pentru fie­care din sacul său, epigra­me și caricaturi aprinzând o veselie generală. In urmă le-a împărțit tu­turor pachete cu prăjituri bomboane și nuci, înfrățire Tuturor apoi li s’a servit vin și tartine. A fost un pri­lej de a-și afirma și mai mult buna înțelegere, armonia din­tre toți cu care-i depun mun­ca în acest spital contribuind prin eă la atingerea aceluiași scop, așa de scump noua. Sărbătorirea datinilor in a­­cest spital a adus mulțumire, veselie tuturor. Pe marginea Urmare din pag, l-a damenial reacționare, asigura cel mult martirul mamei și o viată mi­zerabilă pentru copil, în nici un caz nu se urmărea paternitatea. Mai departe programul prevede învățământul obligatoriu și gratuit pentru to|i tinerii indiferent de ca­­tegoria socială sau naționalitate. Cunoaștem prea bine rezultatul vechilor legiuiri: suntem țara cu cei mai mulți analfabeți, presa cu cei mai puțini cititori și întreaga gamă a unui regim de obscurantism. Dacă cultura, dreptul la muncă, egalitatea în fața legilor tnde să a­­sigure pe plan intern o colaborare creatoare de valori permanente pen­tru fericirea neamului nostru, pe plan extern partidul își propune ca program o politică de pace stator­ .. .? . îroara m nncă la hotarele țării ?! în restu lumii. Partidul va susține o politică ex­ternă necesară prosperității și inde­pendenței noastre ca stat național, o strângere a relațiilor de prietenie cu Națiunile Unite­ (U.R.S.S., An­glia, America și Franța) și a legătu­rilor politice, economice și culturale cu țările vecine. Un curent nou pentru viața noast­tră politică străbate programul nou­lui partid. Acest program este lumi­nat de un spirit de echitate și drep­tate socială izvorât din suferințele războiului și cercetarea sinceră a nevoilor categoriilor mijlocii. Insp. General Școlar AL. TR.ANDAF Secretar General al Uniunii Patrio­ților Comitelui Regional Moldova MOLDOVA LIBERA MINISTERUL MUNCII OFICIUL DE MUNCĂ, PLASARE ȘI ÎNDRUMARE IAȘI Face cunoscut că s-au în­cheiat procese verbale de con­travenție la Legea 127­­­944, pentru faptul că au în servi­ciu personal casnic neanunțat și fără a fi îndeplinit formele pentru obținerea Cărții de Muncă și Asigurare urmă­torilor : 1. Iosif Bercovici str. V. Lupu 22, 2. Șaie Lupu str. Apeciuc 22, 3. Nahman Bercu str. Nicolina 54, 4. Rosenberg Iosif str. Ștefan cel Mare 67, 5. Restaurant Braunstein str. Cismăriei 17, 6. Iancu Mendel str. Nicolina 157, 7. Șapira Iosif Tg. Copou, 8. Adrian Popescu str. Lascar Catargiu 8. IȘ-ra /fótira„Bercovici Dcrohoi Dl. Moritz Aronovici Invită prin aceasta rudele, cunoscuții și prietenii la cu­nunia lor religioasă care va avea loc Joi 3 Ianuarie 1946 orele 1 p. m.la sinagoga Me­­zavschi str. Labirint 2. Aceasta ține loc oricărei alte invitațiuni. Adresa telegrafică. Berco­­vici—Aronovici Bărboi 25. COMUNITATEA — la­ EVREILOR ! — Se aduce la cunoștință că instituția noastră angajează deîndată încasatori pentru contribuțiunile directe. Solicitanții sunt rugați depune oferte scrise la se­­­cretariatul Comunității din Str. Costache Negri 42. SINDICATUL ÎMBRĂCĂMINTE MESERIAȘI PATRONT IAȘI Convocare Membrii tuturor breslelor din Sindicat sunt convocați m o ședință de breaslă care va avea loc Marți 1 Ianuarie 1916 orele 10 a.m. fix, în sala sindicatelor din str. Lăpuș­­neanu Nr. 42. Li această ședință sunt ru­gați toți membrii a lua parte și a s­e pune în curent cu co­­tizațile, în vederea adunării geneale care va avea loc la­­ 6 ianuarie ora 10 dim. ORDINEA DE ZI­­) Raportul moral și ma­terial. 2) Alegerea noului comitet. 3 Alegerea cenzorilor și supleanților. 4) Formarea noului comitet cooperatist. Adunarea generală nu se r­amână și se vi­­­ne cu oricâți membri vor fi prezenți. COMITETUL MCA [PUBLICITATE PIERDUT Carnetul de aso­ciat dela Cooperativa „6 Mar­tie“, pe numele Iancu B. Avram, Str. Descălicătoare, 26. N­ declar nul._______ PIERDUT carnet dela Co­operativa „6 Martie“ Nr. 1379 pe numele Link Solomon str. Nicolina 81. 11 declar nul. PIERDUT carnet dela Co­operativa „6 Martie“ Nr. 299 bis pe numele Nahman Solo­mon str. Nicolina 81.11 dec­lar nul. PIERDUT carnet dela Co­operativa „6 Martie“ pe nu­mele Rașela Simon str. Tra­­ian 3. 11 declar nul. PIERDUT carnet dela Co­operativa „6 Martie“ pe nu­mele Hana Cacica str. Traian 3. 11 declar nul.______ PIERDUT buletinul popu­­lației pe numele Gheorghe Cojocaru str. Socola 4. ll declar nul. PIERDUT buletinul popu­lației pe numele Dorin Dumi­tru­ str. Aurel Vlad G. NI dec.­iar nul. PIERDUT diferite acte, re­gistre, facturiere, bonuri pe numele Michel Șmilovici, So­cola 4. Le declar nule. CINE ȘTIE unde se afla Țarencu Liuba dispărută de la domiciliul din ziua de 25 De­cembrie 1945 rog să comu­nice la adresa Popoiu Con­stantin Com. Miroslava Jud. Iași. DOCTOR M­anase Schwa­rzenbera Boli interne, Venerice Copii. Mamos. Tratatament cu raze Ultra­­violte Solux (infraroșii) și Baie de lumină Socola 26. Vis-a-vis de farmacia Flach. Cooperativa ostățenească „6 Ihrio" către asociații cooperativei în ultima ședință a Consiliu­lui de Administrație s-a consta­tat că unii asociați au comis a­­bateri de la Statutul nostru și anume : au făcut ștersături și în unele cazuri corecturi în car­netul­­ de asociat, încercând în felul acesta să obțină de două ori aceiași marfă, (deși ar fi în dauna altor asociați). Consiliul de Administrație a hotărât următoarele măsuri: —1) Cei ce vor fi descoperiți până la 1 ianuarie 1946 că au făcut ștersături, li se se va con­fisca carnetele pentru o lună și un avertisment, că la a doua a­­batere vor fi excluși. 2) Acei ce vor fi descoperiți după 1 ianuarie 1946 că au făcut ștersături, vor fi excluși din Co­operativă fără drept de apel. Totodată se constată și un alt sistem de abateri: unii asociați se prezintă cu cereri pentru a li se acorda duplicate de car­nete întrucât au încredințat cuiva carnetul original și a fost per­­dut. Cum acest sistem a început să fie practicat pe scară largă care lezează atât interesele Co­operativei cât și ale asociaților, Consiliul a stabilit că nu­­ se mai elibera nici un duplicat de­cât după 6 luni de la data decla­rației de pierdere, (dacă între timp nu va fi găsit). Aceste le publicăm ,spre ști­ința tuturor asociaților, pentru a păstra cu deosebită grijă car­netele de asociat. Acei ce nu vor lua în consi­derație cele de mai sus, vor su­porta consecința pe contul lor personal. Iași SEU SEGALL SAMI SOLOMON logodiți DOCTOR A. Aberm­an Medic de Copii și Sugari Str. I. C. Brătianu. 30 Consult 8-10 a. m. 2-6 p.m. „Țesătura­ Iași" Societate Anonimă Capital deplin vărsat Lei 70.000.000 Inmatr. sub Nr. 124­­­931 Reg. Com­. Iași A­ȘI - SOSEßlin Ț­u­Ț­o­R­A­2 Prima fabrică de țesătorie din țară.­­ Confecțio­nează specialități de pânzeturi,­­ americă, șifoane Hollywaodul maimuțelor Un film senzațional jucat de cimpanzei. Veți râde 2 ore cu lacrimi. — Nimeni nu trebuie să lipsească dela acest spectacol unic AZI LA „SCALA CI­N­I­N­U­N­E­A MINUNILOR IMPORTANȚA SLUMILUIlMI­ilOSt de A­­ZAțORBONSȚ Asistent Universitar Din evoluția omenirii se desprinde, prin urmare, următorul adevăr: că în fruntea civilizației europene, a­­dică în fruntea acelei civilizații care s’a impus în toate continentele, s’au succedat în decursul secolelor mai multe popoare: Grecii, Romanii, Arabii, Francezii, Englezii, etc. Gre­cii și Romanii au creat civilizația mediteraneană, iar Francezii, împre­ună cu alte popoare din Apusul Eu­ropei, au produs civilizația și cul­tura occidentală. Insă după o lungă și exclusivă dominație a culturii oc­cidentale, trăim astăzi in plină as­censiune a unei noui culturi și a u­­nei noui civilizații , a culturii și a civilizației sovietice. Și putem crede că într’un viitor nu prea îndepărtat, Rusia, ignorată și prezentată tot­deauna într’o lumină inexactă sau chiar falsă, va prezida, împreună cu popoarele mai înaintate, cultura și civilizația lumii întregi, iar limba rusă se va situa în rândul limbilor universale. Dacă până acum achizi­țiile culturii au fost importate în țara noastră exclusiv din Occident, de acum înainte ele ne vor veni și din Răsărit, iar acest import cultural se va putea face evident în chipul cel mai ușor pe calea limbii ruse. Dar ce este limba rusă ? Ce re­prezintă această limbă pe care noi avem datoria elementară s’o învă­țăm și s’o pătrundem în timpul cel mai scurt posibil ? Limba rusă este o limbă slavă, însă mult mai bogată, mai nuanțată și mai muzicală decât limbile ei surori. Deaceia, cu drept cuvânt, ee a fost numită regina lim­Deși limba rusă se bucură la noi în țară de un interes mai mic decât limbile occidentale, totuși nimeni nu poate tăgădui că de popularizarea ei depinde nu numai adâncirea relații­lor de prietenie ale României cu Uniunea Sovietică, dar și apropierea noastră de valorile spirituale ale marelui nostru vecin, fiindcă iot­ce a creat mai valabil și mai impre­sionant acest stat uriaș și puternic, atât în epocile mai vechi cât și în ultimele trei decenii, nu poate fi cu­noscut și apreciat decât direct, adică prin intermediul limbii ruse, în care s-au scris opere științifice și literare absolut originale și excepțional de valoroase.­­Deci, învățarea limbii ruse este foarte necesară pentru popoarele care doresc să se împărtășească din comorile spirituale ale Rusiei. Când un popor, cum este poporul rus, de­vine creator de valori sociale și cul­turale cu semnificație și rezonanță mondială, cunoașterea limbii sale este condiția principală ca aceste valori să devină accesibile celorlalte popoare, eventual mai puțin avan­sate. In antichitate, Romanii, când și-au dat­­ 3­5ma de valoarea culturii grecești, și-au angajat profesori de limba elină ; în Evul Mediu. Barba­rii uimiți de strălucirea Romei, au început­­ să învețe limba latină ; în sfârșit, în timpurile moderne, popoa­rele europene au procedat la fel în­vățând limba franceză și mai târziu limba germană și engleză, când au înțeles superioritatea culturii popoa­relor care vorbesc aceste limbi. E­bilor slave. Far genialul seriilor rus Lomonosov arată, in prefața gra­maticii sale, apărută la 1757, într’un chip foarte plastic, calitățile limbii ruse în comparație cu celelalte limbi europene : „Carol Quintul, împăra­tul roman, spunea că în limba spa­niolă se cuvine să vorbim cu Dum­nezeu, în limba franceză cu priete­nii, în limba germană cu dușmanii, în cea italiană cu sexul femenin. Dacă însă ar fi cunoscut limba rusă, el ar fi adaugat că în această limbă se poate vorbi în toate aceste oca­­ziuni, fiindcă ar fi găsit în ea mă­reția limbii spaniole, vioiciunea lim­bii franceze, tăria limbii germane, gingășia limbii italiene și, în sfârșit, bogăția și sobrietatea în descrieri a limbii grecești și a celei latine“. Un personaj femenin din Cehov vorbește cu același admirație despre limba rusă, considerând-o, alături de limba franceză, ca cea mai fru­moasă limbă de pe glob, iar despre celelalte limbi acest personaj, care reprezintă desigur gusturile intime ale autorului, are păreri foarte pu­țin măgulitoare: limba germană, de exemplu, o compară cu limba cai­lor, iar limba engleză cu limba câi­nilor. Dar nu numai Rușii, ci și străinii, cari au avut răbdarea să învețe ru­sește, au fost cuceriți de farmecul și frumusețile limbii ruse. Astfel­­ lingvistul Brondahl, comparând în­tre ele limbele franceză, latină, greacă și rusă, la un moment dat nu mai știe căreia dintre ele să-i acorde întăietatea și sfârșește prin a le așeza pe planul egalității. Și într’adevăr, limba rusă, care sperie la început, prin unele greu­tăți reale, pe străinii mai limizi și lipsiți de perseverență, are calități mari pe cere nu se găs’’, totdeauna din în celelalte limbi. Resursele și po­sibilitățile ei stilistice sunt infinite și inepuizabile. Limba rusă este un o­­cean adânc care ne înfricoșează și ne ademenește în acelaș timp, fiind, că această limbă este produsul gân­dirii și simțirii unui popor uriaș, vi­guros și înzestrat cu cele mai alese însușiri ; este oglinda în care se re­flectă istoria bogată și glorioasă a poporului rus. De asemenea, și mai ales nu tre­­bue să uităm că această limbă este haina în care au fost îmbrăcate câ­teva dintre cele m­i frumoase opere a­le literaturii universale : Crimă și pedeapsă, Ana Karenin, Război și pace, Ape de primăvară, Pă­rinți și copii, Eugen Oneghin, Demonul, Suflete moarte, Oblo­mov, Mama, Petru I, ș. a. Bogația și profunzimea literaturii rusești ne uimește și ne smulge ac­cente de admirație, iar admirația noastră este cu atât mai mare cu cât literatura rusă propriu zisă, a­­dică cea estetică, datează numai de un secol și jumătate. Cum a fost posibil, ne întrebăm noi, ca un po­por, fie chiar de proporția poporu­lui rus, să fi dat la iveală, în inter­valul unui secol, o galerie întreagă de scriitori și poeți geniali ca Do­stoevski, Pușkin, Lermontov, Leon Tolstoi, Gogol, Turghenev, Ștolo­­hov, Maxim Gorki, Cehov, A. Tolstoi, etc., care pot sta cu cinste alături de cei mai mari scriitori ai literaturii universale ca Shakespeare, Byron, Cervantes, Heine, Goethe, Dante și d­a­ 1 Cum a putut acest popor, deșteptat târziu la viața civi­lizată, să creeze, într’un timp extra­ordinar de scurt, o literatură care rivalizează și câteodată le întrece chiar literaturile cele mai bogate lume ca cea italiană, franceză,­ germană și engleză, îndărătul că­rora se ridică o tradiție milenară ? Este aceasta într'adevăr un mira­col și o enigmă, a cărei deslegare trebuie căutată tot în bogă­ta sufle­tească și forța creatoare a poporu­lui rus. După cele spuse până acum, ne­cesitatea studiului limbii ruse apare așa de evidentă, încât ar fi aproape inutil să insist asupra acestei ches­tiuni. Totuși, am să menționez mo­tivele principale pentru care noi Ro­mânii trebuie să învățăm rusește. In primul rând trebuie să învățăm limba rusă ca să ne putem înțelege în diverse ocazii, oficiale sau parti­culare, cu reprezentanți militari, culturali și diplomatici ai Uniunii Sovietice. Iar mâine, când relațiile economice cu poporul rus vor fi luat o amploare mai mare, vom simț într’un chip și mai acut decât astăzi nevoia de a ști limba rusă. De aceia, trebuie să fim pregătit din timp pentru această perioadă a unui schimb comercial și cultural mai intens cu Uniunea Sovietică, fiindcă nu ne vom putea servi, la tot pa­sul, de interpret. Apoi avem nevoe de traducători cât mai mult și cât mai bine pre­­gătit, care să ne dea traduceri bune din operele literare și științifice ale autorilor ruși. Traducătorii însă nu se pot recruta decât pe calea cursu­rilor de limba rusă cât mai multe și mai serioase. Pe de altă parte traducerile, oricât de bine făcute, nu constitue o soluțe ideală pentru cunoașterea culturii unui popor. Tra­­ducerile sunt necesare mai ales pentru masele largi ale poporului și pentru acei care, din cauza vârstei prea înaintate, n’au nici timp și nici energie să învețe temeinic o limbă uă, ch­iar dacă, eventual, cunosc mai multe limbi străine. Pentru ti­neri însă, și mai ales pentru cei in­­zestraț cu aptitudini pentru limbi, se recomandă un studiu mai apro­fundat al limbii ruse pentru a putea citi în original lucrările scrise în rusește. Apoi un studiu mai serios se recomandă pentru acei literaț români, care doresc să cunoască mai bine bogata literatură rusă, scriitorii ca să se inspire, iar cri­ticii ca să studieze fenomenele a­­cestei literaturi. Literatura rusă este atât de origi­nală și atât de interesantă, încât numai dorința de a gusta în original un mare poet sau prozator rus, de pildă pe Lermontov sau pe lurghe­­nev, ar fi un motiv valabil pentru a face efortul de a învăța limba rusă. Ori o asemenea dorință ar fi foarte firească și perfect explicabilă, căci limba rusă e capabilă, ca nicio altă limbă din lume, să exprime cele mai fine nuanțe ale simțrii și gândirii omenești. De aceea, poate că nimeni dintre marii poeț ai lumii nu pierde așa de mult în traducere ca un mare poet rus. Dacă astăzi, când Uniunea So­vietică, paralel cu uriașa ei forță militară și politică, a dobândit și un mare prestigiu cultural și științific, învățarea limbii ruse se impune în orice­­ oră, în România această ne­cesitate este înzecit mai mare. Și iată de ce. Afară de motivele de or­din politic, cultural și economic, a­­ratate mai sus, vomu sublinia, în fi­nal, unul de natură lingvistică. As­tăzi nu mai este un secret pentru nimeni faptul că, în ciuda caracte­rului său incontestabil romanic, mai ales din punct de vedere morfolo­gic, limba română are în lexicul ei un procent mare de elemente slave, care sunt majoritare față de toate celelalte elemente, fie latine, fie străine. Este aceasta o moștenire a unui contact intim și îndelungat cu Slavii de răsărit, strămoșii Rușilor de astăzi, în epoca de formare a limbii și poporului român. Deci, pentru studiul științific al limbii noastre proprii apare ca foarte tim­­porsant studiul limbii ruse, care este la origine limba veche slavă rusifi­­cată în decursul veacurilor. O serie de probleme de lingvistică româ­nească, ce n’au căpătat nici până astăzi o soluțe definitivă, fiind ade­vărate enigme de filologie, vor pu­tea fi deslenate mult mai ușor în lumina comparaței cu limba rusă. Cete date prețoase referitoare la frecului nostru mai apropiat sau mai depărtat nu se pot găsi în lucrările rusești, în care se pomenește, fie chiar numai incidental, și de noi, care pot aduce lumini no­i pentru elucidarea unor chestiuni mai în­curcate din istoria poporului român. Din acest punct de vedere necesi­tatea studiului limbii rusești la noi în țară nu este numai o cerință a momentului de față, ci ea a fost ac­tuală în toate timpurile. # Din nefericire, guvernanți regi­murilor trecute n’au înțeles (sau n’au vrut să înțeleagă) niciodată acest lucru și nu numai că n’au încurajat învățarea limbii ruse, ci, dimpotrivă, au oprit studiul ei și au înăbușit, prin măsuri aspre și propagandă mincinoasă, orice interes public pen­tru limba, cultura și civilizația po­porului rus. A fost, evident, o mare greșală, iar datoria noastră este să stimulăm prin toate mijloacele învă­­țarea limbii ruse, ca să reparăm greșala trecutului și să câștigăm timpul pierdut printr’o activitate in­­tensă și rodnică în această direcție,

Next