Desbaterile Senatului, iunie 1924 (nr. 66-77)
1924-06-05 / nr. 66
EXEMPLARUL : £ LEÍ - MONITORUL OFICIAL 0ESEPATFRILE ADUNĂRII NRAȚIONALEOSSTITUANTE A SENATULUI 5 Iunie 1924 No. 66. SENATUL SESIUNEA ORDINARI PRELUNGIȚI 1923-1924 ȘEDINȚA DE MIERCURI, 28 MUNI Ședința se deschide la ora 15,10, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Dr. N. Hasnaș, Sima Nicaescu și Părintele Gr. Popescu- Breasta. Pe banca ministerială se află prezenți d-nii miniștrii : Vintilă Brătianu, ministru de finanțe , Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice și Tancred Constantinescu, ministrul comunicațiilor. Prezenți 175 d-nn senatori. Nu răspund la apelul nominal 25 d-nn senatori și anume : 1. P. S. Lor mitropoliei Vladimir de Repta și Nicolae Bălan, P. S. Lor Episcopii Lucian Triteanu, Jacob Antonovici, Visarion Puiu, Justinian Teculescu, loan I. Papp, Iosef Bădescu, Nicolae Ivan, Tiburtiu Boromisza, Carol Nagy, Friderich Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii senatori : Bociat Maier, Bran Emil, Carsan Victor, Géza Soecs, Groppa Alexandru, Gropșian Mihai, Hámon Robert, Lupescu M. G., Pal Ștefan, Păuliuc Ion a lui Gheorghe, Popovici Eftimie și Tarția Ion. — Părintele Popescu-Breasla, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă un concediu de 3 zile d-lui senator Postolache Nicolae. D. Mihail Pherekyde, președinte . D. ministru al lucrărilor publice are cuvântul. —D. General Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice, citește următorul Mesaj regal : Domnilor senatori, Pe lângă aportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 10.131, i, infățișându-Mi-se votul Adunării Deputaților privitor la proiectul de lege asupra regimului apelor. Eu îl înaintez în deliberările d-voastre. Dat în București, la 28 Mai 1924. FERDINAND Ministrul lucrărilor publice, General Traian Moșoiu. No. 1.616. D. General Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice . Vă rog să binevoiți a acordă urgența pentru votarea acestor modificări aduse proiectului de lege de către Adunarea deputaților. — Se pune la vot urgența și se admite. gD. Mihail Pherekyde președinte . Se va tipări și trimite de urgență în desbaterea secțiunlor. D. dr. Bianu are cuvântul pentru a face o comunicare. D. dr. Vasile Bianu : D-lor senatori, In ședința Senatului dela 13 Martie a. c., am avut onoarea sa fac o comunicare cu privire la întreprinderile industriale din Ardeal, cari toate sunt în mâini străine, în cari elementul românesc este sistematic boicotat și cari sunt tot atâtea focare de iridentism. Astăzi voiesc să vorbesc despre întreprinderile forestiere, cari se găsesc în aceleași condițiuni. Aceste întreprinderi forestiere, făcute de diferite societăți anonime, în cea mai mare parte evreomaghiare sunt foarte numeroase și continua a se înmulți pe tot cuprinsul Ardealului. Opinia publică și presa românească sunt alarmate de această stare de lucruri, văzând spiritul străin ce domnește în aceste întreprinderi, cari în marea lor majoritate nu se orientează după concepțiile din București, ci stau încă sub înrîurirea directivelor din capitala Ungariei. (Aplause). Dovada o face faptul că elementele române, chiar și acele de o valoare reala, nu pot reuși să-și valorifice cunoștințele și aceasta din pricină că marile întreprinderi evreo-maghiare se feresc de a introduce români. Aceste întreprinderi forestiere sunt, foarte numeroase in Ardeal, in frunte cu Foresta, Regatul-Mare, Valea Zimbrului, Vidori, etc., fără a mai porneni pe acum multe de pe valea Mureșului.. I. P. S. S. Mitropolitul Primar Dr. Miron Christea . Foarte exact, ai trebui să punem capăt acestei stări de lucruri. La noi, pe Mureș, nu este un singur funcționar român. Voci : Așa este ! D. Dr. Vasile Bianu . Dar ceea ce este și mai trist e că el e câtva timp a început să se creieze societăți ca fondatori și conducători străini, cari Își dau nume cât se poate mai românești, cum sunt Regatul Mare, etc., cu singurul scop de a induce in eroare autoritățile. Apoi ca să apară mai românești, aceste societăți străine introduc în consiliile lor de administrație, mai ales la locul de președinte, câteva nume românești, persoane cu situații politice, cari joacă rolul de figuranți, persoane triste, cari uitându-și locul și timpul în care trăiesc, servesc interese străine, cari pentru un câștig ușor și trecător, ca sa nu zic pentru un blid de linte, își împrumută sau își vând numele la acțiuni păgubitoare românismului. Voci : Rușine lor ! ^D. Dr. V. Bianu : Aceste societăți anonime cu nume românești sunt și mai primejdioase, întru cât ascunzându-și calitatea de societăți evreo-maghiare, induc lumea in eroare și pot mai cu înlesnire să-și facă afacerile. Dar să nu credeți, d-lor senatori, că astfel de lucruri se petrec numai in Ardeal și în Bucovina. Din nenorocire chiar și în Vechiul Regat se văd lucruri revoltătoare din toate punctele de vedere. Este vorba de marile fabrici de cherestea ale societății Goetz, fuzionată de la 1 ianuarie 1924 cu Societatea Foresta, de al cărei nume să leagă vestitul Gastinoni, un ereu maghiar cu nume italian, și care societate, deși funcționează de atâta amar de vreme in Vechiul Regat, nu este nici astăzi naționalizată. In marele centru Nehoiu, din județul Buzău, ca și în toate celelalte din Moldova și din tot cuprinsul țârii, românii sunt boicotați pe capete. Din cele câteva sute de funcționari pe cari ii are această societate, la toate fabricele și exploatările ei, nu sunt români aici 5 la sută, restul toți sunt nemți, unguri și mai ales evrei maghiarizați, ceea ce este și mai trist, e ca majoritatea sunt dintre acei cari în timpul ocupațiunei germane jefuiau și chinuiau populația românească, și acum toți acei călăi sunt atot-puternici se resfață in bunătăți, fiind plătiți cu zeci de mii de mu lei lunar și sfidează în mod cinic pe bieții români, cari muncesc din greu, ca in grea rocie, pentru a-și agonisi o bucățică de pâine in Rumânia- Mare. (Aplauze prelungite). in toate întreprinderile Societății Goetz începând cu Bucureștii, in direcția generală, la Galați, Buzău, Gomănești, Tarcău, Piatra-Neamțu, Keskeș, Argeș, Dorna- Vatra, Broșteni, etc., nu există un singur român, cu titlu de administrator, iar cei câțiva români, pripășiți pe ici pe calea, ca corbii albi, lâncezesc ca simpli supraveghetori, uitați de Dumnezeu cu anii in asemenea posturi mici și plătiți cu 1.409—1.60ü iei pe lună, iar nemții, ungurii și evreii maghiarizați, toți sunt inspectori, directori, subdirectori proconști, etc., plătiți gras, de la 5.000 lei in sus, plus tantieme, prime, etc. Unii dintre aceștia nu știu nici o boabă românească și se poartă în mod arogant, cu dispreț chiar, față de românii resfirați prin aceste întreprinderi in situații din cele mai inferioare. Mai mult, da când societatea Goetz s’a unit cu Foresta s’a început o goană îi contra elementului românesc, spre a se face loc străinilor importați de aceasta Așa, în ziua de 2 Aprilie 1924, faimosu evreu-maghiar Sipoș, directorul Forestei împreună cu alți 3 evrei, de asemenea ungurizați, au mers la Nehoiu pentru personal să instaleze pe străinii aduși . 4153