Munca, iunie 1953 (Anul 9, nr. 1754-1778)

1953-06-10 / nr. 1761

Proletari tttn tocite țările, uniți-vă ! Munca ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. BMoteca Centru­ Istremic SIBIU Nr. 1761 MIERC­URI 10 IUNIE 19­5­3 4 pagini —* 20 bani Să rezolvăm cu promptitudine sesizările corespondenților muncitori -In scrisorile trimise ziarelor, muncitorii Și funcționarii ridică probleme de impor­tanță deosebită în legătură cu producția, cu deservirea socială și culturală, scot la iveală lipsurile din activitatea întreprin­derilor și organelor sindicale, venind cu propuneri prețioase în vederea îmbunătă­țirii muncii. Cu toate că scrisorile sunt foarte variate, ele au o trăsătură comună, caracteristică — încrederea oamenilor muncii în regimul democrat-popular, grija lor patriotică față de interesele statului — dorința de a contribui la îndreptarea lipsurilor. Înțeleaptă învățătură stalinistă despre importanța sesizărilor oamenilor muncii pentru lichidarea fenomenelor negative din activitatea organelor sindicale, a celor administrative și de stat, are o în­semnătate deosebită în perioada actu­ală, când milioane de oameni ai muncii participă la bătălia pentru realizarea cin­cinalului în 4 ani. Încurajarea criticii de jos, stimularea muncitorilor pentru a face propuneri în vederea îmbunătățirii orga­nizării muncii, a descoperirii rezervelor interne, a combaterii birocratismului și a demascării uneltirilor dușmanului de clasă au un rol foarte important. Citind cu atenție sesizările muncitorilor și func­ționarilor, fiecare conducător poate să-și îmbogățească experiența în muncă, poate să-și organizeze mai bine activitatea. Multe organe sindicale, administrative și de stat, cum sunt cele din industriile petrol, chimie și gaz metan, cărbune, din construcții și altele, înțelegând just imen­sul ajutor ce-i aduc sesizările oamenilor muncii și privind lucrurile cu simț de răs­pundere, au reușit să înlăture lipsuri se­rioase în domeniile lor de activitate. De la Oficiul de Extracție Moreni ne-a venit o scrisoare în care ni se arăta că în activitatea organelor sindicale din a­­ceastă schelă este încălcat principiul de­mocrației muncitorești. Corespondentul preciza că se mai practică acolo un sis­tem nejust de strângere a cotizației sin­dicale. Se arăta că acest lucru se întâmplă datorită faptului că grupele sindicale nu sunt organizate. C.C. al Sindicatului muncitorilor din petrol, chimie, gaz me­tan și saline, căruia i-am înaintat scri­soarea corespondentului, a luat de ur­gență măsurile necesare, punând capăt astfel unor lipsuri dăunătoare activității sindicale. Dând dovadă de o ascuțită vigilență revoluționară, semnalând uneltiri mâr­șave ale dușmanului de clasă, vicleniile chiaburilor, hoțiile și delapidările ce mai au loc în unele instituții, corespondenții muncitori și țărani contribuie prin se­sizările lor la demascarea acestora. Astfel, corespondentul nostru voluntar Bănică Dumitru din regiunea Baia Mare demască printr’o scrisoare manevrele uniui element necinstit strecurat într'un post de răspundere. Redacția noastră a­­ducând­ cazul la cunoștința comitetului executiv al sfatului popular regional, acesta a descoperit că într’adevăr în pos­tul de șef de cadre al sfatului popular raional Cărei se află un chiabur, care la rândul său introdusese alte elemente duș­mănoase în posturi de răspundere. In ultimul timp, numeroase organe sindicale și administrative, aplicând în­tocmai Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al PM.R. cu privire la activitatea ziaru­lui „Scânteia“, Hotărîre care arată că: ,,...ele sunt datoare ca un termen de două săptămâni de la primirea adresei prin care um ziar le comunică semnalul critic al unui corespondent din câmpul muncii să răspundă ziarului, arătând cercetările în­treprinse și măsurile luate", și-au îmbu­nătățit munca in ce privește rezolvarea grabnică a scrisorilor oamenilor muncii. Cu toate acestea, constatăm că sunt încă multe organe sindicale și administrative care continuă să manifeste o atitudine inadmisibilă față de sesizările presei, tără­­gănind fără nicio justificare soluționarea acestora. La C. C. ale Sindicatelor sanitar și muncitorilor agricoli, la C.S.R.­Constanța, la unele comitete sindicale regionale, ra­ionale și la unele ministere, mai întâl­nim oameni care au o atitudine for­mală și birocratică față de scrisorile și sesizările trimise de ziare. Adese­ori, din cauza acestor oameni, unele fenomene nesănătoase care ar putea fi prevenite sau stârpite în germene, iau proporții tocmai din pricină că sesizările făcute de presă stau săptămâni și sunt nerezolvate prin sertare. Asemenea acti­viști și conducători și-au pierdut simțul răspunderii față de sarcinile ce le au, ei nu folosesc critica de jos ca un ajutor principal în scoaterea la iveală a lipsuri­lor. Un exemplu de nesocotire a sesizări­lor corespondenților de presă muncitori și țărani i-a dat C.C. al Sindicatului mun­citorilor agricoli, care n’a găsit de cu­viință să răspundă ziarului „Munca“ nici după 2 luni și jumătate la o sesizare des­tul de importantă privitoare la respecta­rea unei Hotărîri a guvernului și parti­dului referitoare la premierea tractoriști­lor care s’au evidențiat în campania de însămânțări. Un fapt care ilustrează atitudinea for­mală și birocratică față de sesizările pre­sei este acela petrecut cu o scrisoare tri­misă de ziarul nostru Centrocoop-ului. Fiind încunoștiințat despre unele deficiențe în aprovizionarea cooperativei din Stă­­niștești, regiunea Bârlad, și despre lipsa de pe piața din Vaslui a unor articole alimentare. Centrocoop-ul a răspuns după... 309 zile. Atitudinea de neîngăduit în ce privește sesizările presei se manifestă nu numai prin aceea că scrisorile stau în unele locuri luni de zile fără să fie citite sau fără a se lua măsurile impuse. In unele locuri scri­sorile sunt citite, analizate, nu se comu­nică că s-au luat măsuri. Redacția la rândul ei, comunică răspunsul corespon­dentului respectiv. Nu rareori însă, co­respondenții voluntari au protestat, ară­tând că în realitate măsurile anun­țate nu se îndeplinesc de fel. Un ase­menea caz ne-a fost semnalat de un corespondent care arăta că angajamentele luate de Secțiunea Comercială a sfatului popular al regiunii Galați, în urma unei sesizări de a se deschide un bufet cu pro­duse lactate, au rămas pe hârtie, cu toate că termenul anunțat fusese de mult depă­șit. Promisiuni de a se lua măsuri, care au rămas numai promisiuni, au mai venit și din partea comitetului executiv al sfa­tului popular raional Topoloveni, a sfatu­lui popular orășenesc Constanța, a sfatu­lui popular regional Ploești, a comitetului de întreprindere de la Uzina de tractoare din Orașul Stalin, etc. In urma contro­lului făcut de redacția noastră, s-a dovedit că aceste organe au răspuns numai de dragul, răspunsului, nu și însuflețite de dorința de a lichida grabnic lipsurile sesizate.­­ Trebue spus că asemenea răs­punsuri date presei nu constituie altceva decât o înșelare a opiniei publice. Toți aceia care folosesc asemenea sis­teme nu țin seamă că îndărătul fiecărei scrisori stă omul care vine în ajutorul lor, arătându-le lipsurile în munca de condu­cere. „In prezent — arată tovarășul Ma­­lencov — este deosebit de important de a se asigura desfășurarea autocriticii și criticii de jos, de a se duce o luptă necru­țătoare — ca împotriva celor mai răi duș­mani ai partidului — împotriva acelora care împiedică desvoltarea criticii lipsuri­lor noastre, care înăbușe critica, care re­curg la persecuții și prigoană pentru cri­tică“. Sindicatele sunt chemate să educe mas­­sele de oameni ai muncii în spiritul princi­pialității și al neîmpăcării cu­ greșelile, mari sau mici. Soluționarea imediată a se­sizărilor­ trimise de presă este o sarcină de seamă a tuturor organelor sindicale economice și de stat. Încercarea de a tără­găna rezolvarea acestor sesizări, sau a le rezolva formal constituie de fapt o piedeca în exercitarea controlului de jos al mas­­selor, o nesocotire a ajutorului dat de presă. Este o datorie a tuturor organelor sin­dicale și de stat de a acorda cea mai mare atenție sesizărilor corespondenților munci­tori, de a le răspunde fără nicio întârziere și de a traduce în fapt angajamentele luate. Aceasta va face să se întărească și mai mult legătura lor cu massele, să-și îmbunătățească propria muncă. Către TELEGRAMĂ Confederația Generală a Muncii din Franța In numele oamenilor muncii din Republica Populară Română transmitem un fierbinte și frățesc salut de luptă delegaților la cel de al 29-lea Congres al C.G.M. și prin ei tuturor oamenilor muncii din Franța. Regretăm că nu putem participa la Congresul Dvs. deoarece delegației noa­stre nu i s’a acordat viza de intrare in Franța. Oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu simpatie acțiunile curajoase pe care le duce muncitorimea franceză alături de întreg poporul francez,și se solida­rizează cu lupta voastră h­otărită pentru apărarea intereselor vitale ale celor ce muncesc, pentru drepturi și libertăți democratice, pentru apărarea păcii. Ne bucură fiecare succes pe care voi îl obțineți datorită activității neobosite a puternicei C.G.M., continuatoarea celor mai bune tradiții ale mișcării sindicale din Franța și suntem siguri că lupta Dvs pentru un trai mai bun, pentru salvarea păcii, va învinge și veți păși pe calea care duce poporul spre bunăstare și o viață luminoasă. Oamenii muncii din țara noastră vă urează succes deplin în desfășurarea lucrărilor Congresului Dvs., vă uzează noi și însemnate succese în întărirea mai departe a unității de acțiune a oamenilor muncii francezi in lupta pentru pâine, libertăți democratice și pentru apărarea păcii. TRAIASCA CEL DE AL 29-lea CONGRES AL C.GM. DIN FRANȚA! TRAIASCA PACEA SI COLABORAREA FRATEASCA INTRE POPOARE! TRAIASCA FEDERAȚIA SINDICALA MONDIALA, APARATOAREA INTE­RESELOR OAMENILOR MUNCII DIN LUMEA ÎNTREAGA! In numele Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Președinte: STELIAN MORARU In numărul de azi: DIN ȚARA SOCIALISMULUI VIC­TORIOS — D. Maliuta: Experiența muncii S.M.T. Medvedovschi (pag. 2-a) Ing. A. Stroe: întreținerea culturilor tehnice (pag. 2-a) UN FILM DESPRE EDUCAȚIA COPIILOR IN U.R.S.S. — C. Mihai: „Prieteni nedespărțiți“. A. Moja — Conferințele despre situa­ția internațională trebue să ocupe un loc important în activitatea cluburilor (pag. 2-a) E. Adler: Ce sunt școlile stahanoviste (consultație) (pag. 3-a) Covaci Ștefan: Prinderea mecanică a plăcuțelor dure (pag. 3-a) VIAȚA OAMENILOR MUNCII DIN ȚĂRILE CAPITALISTE - T. Feder: Si­tuația grea a populației muncitoare din Austria (pag. 3-a) Lucrările Congresului Mondial al Fe­meilor (pag- 4-a) In S.U.A. au fost executați prin gazare alți negrii nevinovați (pag- 4-a) PENTRU PACE IN COREEA, PENTRU PACE IN LUMEA ÎNTREAGA 1 — Ecoul produs în toate țările de acordul în pro­blema repatrierii prizonierilor de război. (pag. 4-a) Se construește un nou lăcaș al științei La Iași s’a început construirea noii clă­diri a Institutului de Chimie al Filialei Academiei R.P.R. Noua construcție vine să dovedească încă odată grija partidului și guvernului pentru sprijinirea științei pusă în slujba păcii și socialismului. Institutul de Chimie al Filialei Academiei R.P.R.-Iași ocupă un loc însemnat în activitatea științifică dusă în țara noastră. Printre altele, în laboratoarele Institutului de Chimie au fost realizate o serie de produse medica­mentoase, materiale plastice, materiale tanante, etc. De o deosebită însemnătate sunt rezultatele muncii duse de acad. prof. Radu Cernătescu, laureat al Premiului de Stat, în legătură cu metodele de polaro­­grafie, care duc la perfecționarea proce­deelor de analiză a minereurilor. Noua­ clădire, ce se ridică mai încăpă­toare decât actualul local al Institutului, va adăposti în cele două etaje un mare număr de laboratoare dotate cu aparate și instalații moderne. Graficele de întrecere vorbesc despre succesele constructorilor, in fruntea între­cerii se află echipa de săpători a lui Mircea Garidore, care realizează zilnic norma de săpare în procent de­ 140—160 la sută. Succese deosebite în muncă obțin și echipele de săpători ale lui Constantin Bratuleanu și Petru Râșnovuț care întrec regulat normele lor de muncă. Lupta pentru obținerea titlului de zidar fruntaș în întrecere se desfășoară cu un mare avânt printre muncitorii zidari. Până acum, primul loc în graficul întrecerii ii ocupă echipa lui Ion Stânjenel care exe­cută aproape zilnic câte două norme de zidărie. Din toate colțurile Patriei Stahanovistele și fruntașele în producție de la fabrica „Teba“-Arad își petrec o parte din timpul liber la clubul întreprin­derii, studiind din cărți minunatele me­tode de muncă sovietice sau citind lite­ratură. In clișeu, stahanovistele Sárközi Au­relia și Morar Elisabeta la biblioteca clu­bului. Inițiativa stahanovistului Militaru Ni­colae de la fabrica de încălțăminte „N. Bălcescu“ din Capitală, izvorîtă din do­rința de a da cât mai multă încălțăminte oamenilor muncii, cuprinde pe zi ce trece un număr tot mai mare de muncitori și tehnicieni din industria pielăriei și încăl­țămintei. Ea a stârnit un deosebit inte­res și în rândurile muncitorilor și teh­nicienilor de la fabrica „Flacăra Roșie“. In cadrul consfătuirii de producție ce a avut loc aci, numeroși muncitori și tehnicieni au vorbit cu multă însuflețire despre această inițiativă. Tovarășul Ia­­cob Ferdinand, fruntaș în producție din secția Croit, a spus: „ Acțiunea de economisire a materiei prime inițiată de tovarășul Militaru Ni­colae ne mobilizează și mai mult pentru îndeplinirea angajamentelor luate. Eu mă angajez ca prin folosirea cât mai ra­țională a materialului de croit, să econo­misesc în cursul acestei luni 2.000 deci­metri pătrați piele. Deasemeni, stahanovistul Dan Ivan și-a luat angajamentul să economisească 1.000 decimetri pătrați piele lunar. — In numele brigăzii pe care o conduc — a spus stahanovistul Răduleag Ion din secția Ștanțar — mă angajez să econo­misim 100 kg. talpă până la sfârșitul acestei luni. Au mai luat cuvântul numeroși munci­tori și tehnicieni, printre care și frunta­șul în producție Buciu Păun din secția Croit, stahanovistul Popescu Ilie din secția Tălpuit și alții, care de asemenea s-au angajat să sprijine noua inițiativă, atât prin economiile pe care le vor face, cât și prin atragerea a cât mai mulți muncitori în această acțiune. încălțăminte mai multă din economiile realizate Se extinde inițiativa stahanovistului Militaru Nicolae Succesele colectivului de geologi din schela Câmpina PLOEȘTI (Dela corespondentul nos­tru), întrecerea socialistă ce se desfășoară sub lozinca prinde mase „Cincinalul în 4 ani“ cu­tot mai mari de petroliști din Valea Prahovei, in locul ei, în cadrul Trustului nr. 1 Câmpina s’a născut, sub îndrumarea unui colectiv de geologi, ini­țiativa de repunere în funcțiune a sonde­lor abandonate de capitaliști. Utilizând metodele de muncă sovietice, ca perfora­rea de mari penetrații prin mai multe coloane și desfundarea cu burlane­freză, oficiile de extracții din cadrul acestui Trust au izbutit să pună în funcțiune de la începutul anului 17 sonde inactive, reactivând peste plan un număr de 9 sonde. Prin darea în exploatare a celor 17 sonde s-au extras aproape 7000 tone de țiței în cele 5 luni din acest an. Dacă în Ianuarie se scoteau 22 tone de țiței pe baza reactivizării sondelor, în Mai s’a ajuns la 2050 tone. In operațiile de repunere în funcțiune a sondelor s’au evidențiat în mod deose­bit șeful secției Reparații capitale Băicoi, Ispas Ion, și brigăzile conduse de tova­rășii Tănase Gheorghe, Chivulescu Gheor­­ghe, Bănică Bunea și în special brigada tovarășului Filotu Gheorghe, care la re­pararea sondei 720 Țintea a executat 101 mariruturi de instrumentații la adânci­mea de 2.700 m., fără niciun accident tehnic. Colectivul de geologi din cadrul Trus­tului 1 Câmpina, cu ocazia raportului de activitate prezentat în fața raionului de partid, și a mai Festivalului Mondial angajat ca în cinstea al Tineretului și Studenților și a zilei de studiere și să reactivizeze 23 August să peste plan încă 10 sonde inactive, să studieze luarea unor noi măsuri tehnico-organizatorice, astfel ca până la 23 August producția sondelor reactivate să atingă procentul de 160 la sută față de cea planificată până la acea dată. De asemenea, s-a angajat să studieze și să propună un gabarit de noi locații de sarmațian în zona sondelor vechi 706 și 707. Exemplul colectivului de geologi din Câmpina trebue urmat de toate colecti­vele de geologi din schelele petrolifere. Și-au îndeplinit planul înainte de termen Numeroase colective de muncitori, teh­nicieni și ingineri din întreprinderile re­giunii Galați, participând cu entuziasm la întrecerea socialistă pentru realizarea cin­cinalului în patru ani, au reușit să-și rea­lizeze planul de producție pe primul se­mestru al anului 1953 înainte de termen. La I.M.D. (întreprinderile Metalurgice Dunărene), de pildă, datorită eforturilor comune ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, precum și aplicării pe o scară largă a minunatelor metode sovietice, pla­nul pe cel de al 11-lea trimestru al anului a fost realizat până la data de 23 Mai, iar până la sfârșitul lunii a fost depășit cu 3,3 la sută. Frumoase succese au ob­ținut în întrecerea socialistă echipele de laminoriști, care au dat cu 9,7 la sută mai multe laminate de bună calitate. Deasemeni, oțelarii uzinelor metalurgice „Progiresul“-Brăila, colectivul fabricii „Policolor“, precum și brigăzile stahano­viste de pe șantierul „Sovrom naval“­Ga­­lați dau produse în contul ultimelor zile ale lunii iunie. Un grup de studenți de la Institutul Agronomic din Craiova la ora de practică, studiind cu mare atenție modul de func­ționare a combinei sovietice, auto­propulsată S. 4. Mai erau doar câteva m­­inute și grupa IV-a, anul IV, de la Institutul de Arhitec­tură din București trebuia să înceapă examenul la Istoria proiectării orașelor. Pe culoar, ca și în sala de examen, este mare fierbere. Toți studenții și-au luat locurile in bănci. Se aud pași pe culoar. Tovarășul pro­fesor Gusti Gustav, însoțit de tovarășul asistent Chițulescu Traian, intră în sală. Examenul începe. Emoția primelor clipe se risipește repede. Studenții ascultă cu a­­tenție răspunsurile pe care le dau cole­gii lor. Examenul la istoria proiectării orașe­lor nu e ușor, dar studenții și-au însu­șit temeinic materia. Necesitatea acestei însușiri au înțeles-o mai bine studenții de la Institutul de Arhitectură, atunci când partidul și guvernul nostru au pu­blicat Hotărîrea cu privire la construcția și de examen și reconstrucția socialistă a orașelor. Ei au văzut atunci mai limpede ce sarcini mărețe le stau în față, sarcini pe care ei, tinerii care azi au posibilitatea să în­vețe în condițiuni minunate, vor trebui să le ducă la bun sfârșit. După ce au tras bilețelul cu întrebări, studenții din prima bancă își alcătuiesc planul răspunsului. Acum răspunde Foc­­șa Paul. El vorbește despre construcția orașului Moscova, despre arhitectura ora­șului socialist, întrebările ajutătoare puse de profesorul Gusti îi dau posibilitatea să desvolte mai bine problema. Răspunsurile date de Bogos Marcel, Demetrescu Milada, Jugurică Constantin și alții sunt precise și clare, legate de sarcinile lor de viitori arhitecți. Ele do­vedesc seriozitatea cu care studenții gru­pei a IV-a s-au pregătit pentru acest important examen. Primii 10 studenți din această grupă au­­ fost examinați. Acum urmează cali­ficativul. In carnetul lui Focșa Paul, lângă „foarte bine“ obținut la istoria arhitecturii, se adaugă acelaș calificativ și la istoria proiectării orașelor. „Foarte bine“ a obținut și Bogos Marcel și De­metrescu Milada și alții. Tovarășul asistent Chițulescu înapoia­ză carnetele studenților. Niciun „insufi­cient“ în prima serie a grupei a IV-a. Acest succes se adaugă multor altora obținute în cursul anului și la examenele trecute. El înseamnă realizarea angaja­mentelor pe care studenții și le-au luat în cinstea Festivalului Mondial al Tinere­tului și Studenților pentru Pace și Prie­tenie. Calificativele obținute de această grupă a anului IV trebue să fie un stimulent și pentru alții. Profesoara Ionescu Constanța de la școala de fete nr. 14 din Ca­pitala este iubită de eleve pentru ajutore permanent pe care li-l dă la învățătură. Ea și-a văzut munca răs­plătită din plin cu pri­lejul examenelor, când toate elevele ei au fost promovate. In clișeu, elevele Bălcescu Doina, Du­­mitrescu Mioara, Hon­­ccru Maria și Ion Mi­na, oferind profesoa­rei lor flori in ziua in care au trecut exame­nul cu „foarte bine“. Au început recoltatul rapiței De curând, țăranii­­ muncitori din satele și comunele raionului Deta, regiunea Ti­mișoara, au început recoltatul rapiței. In câteva zile s’a secerat în acest raion o suprafață de peste 400 ha. rapiță. Numai în comuna Tormac au fost se­cerate 208 ha. de rapiță. Primii din această comună care au eșit la seceriș au fost țăranii muncitori Iosif Șuța, Iuliu Buidașco și Gheorghe Valeagi. In comunele Șipet, Percosova, Clopo­­dia și Șemlac au fost secerate deasemeni­ zeci de hectare cultivate cu această plantă. In prezent, garniturile de treer de la stațiunea de mașini și tractoare Gătaia au și sosit în comunele Tormac și Șipet pentru a începe de urgență lucrările de treeriș al rapiței. Repară și revizuesc inventarul agricol la atelierele de reparații și în parcurile de mașini și unelte din gospodăria agri­colă de stat Fetești, regiunea Constanța, muncitorii lucrează de zor la repararea și revizuirea inventarului agricol necesar in campania de recoltare din acest an. Până acum au fost reparate în întregi­me plugurile, greblele cu tracțiune ani­mală, pol­ich­iscurile, cositoarele și greblele mecanice, iar reparațiile la tractoare au fost efectuate în proporție de 82 la sută, la secerători-legători de 91 la sută, la ba­toze de 67 la sută, la combas­te de 77 la sută și la discuitoare de 86 la sută. Combainerul Manea Lazăr este unul din muncitorii fruntași în piuncile de re­parații. Deasemeni, fruntași în aceste munci sunt și mecanicii Ion Nicula, Gh. Călinescu, maistrul tinichigiu Gh. Flo­­rescu, combainerul Ion Nicolae și alții. Colectivul de conducere al acestei gos­podării nu s’a precupat îndeajuns de a­­sigurarea aprovizionării din timp cu anu­mite piese și materiale necesare reparații­lor mașinilor agricole. De aceea, condu­cerea gospodăriei trebue să urgenteze re­parațiile la mașinile la care lucrările au rămas în urmă, punând la dispoziția mun­citorilor materialele și piesele necesare acestor lucrări. Activitatea culturală în gospodăria colectivă In gospodăria agricolă colectivă „Calea fericirii“ din comuna Ștefănești, raionul Drăgășani, colectiviștii muncesc cu multă râvnă. Ei au însămânțat la timp, respec­tă regulile agrotehnice și astfel culturile sunt frumoase. In întrecerea socialistă — al cărei obiectiv central este terminarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor de întreținere a culturilor și de pregătire a campaniei de recoltare — fruntași sunt Matei Stoica și Andrei Neacșu, șefi de echipă, Dumitru Florea și Mircea Beldi­­man, brigadieri de vie­­ și alții. Activitatea colțului roșu constitue­ pen­tru membrii acestei gospodării un prețios sprijin în muncă. La sfârșitul fiecărei zile de lucru, colectiviștii se adună aici și analizează felul cum au lucrat în ziua respectivă și ce au de făcut în ziua urmă­toare. Se ascultă apoi emisiunile postu­rilor noastre de radio. Mulți colectiviști citesc. Biblioteca colțului roșu, care are peste 1500 cărți și broșuri, a înregistrat numai în ultima lună 33 cititori noi. Prin­tre cei mai activi sunt Matei Stoica și șefa de echipă Ioana Croitoru. Pentru a sprijini pe colectiviști să-și în­sușească metode avansate de muncă, se organizează conferințe pe această temă, ținute de tovarăși aleși dintre cei mai buni tehnicieni ai gospodăriei. Țăranii colectiviști au format și echipe artistice. Echipa de teatru repetă piesele „Cântă ciocârliile“ de C. Crapiva și „Pe malul Topologului“, iar cea de dansuri a pregătit dansuri românești, sovietice și maghiare. O bogată activitate desfășoară și corul gospodăriei, format din 35 tova­răși. GR. VARABIESCU corespondent voluntar

Next