Munca, iunie 1953 (Anul 9, nr. 1754-1778)
1953-06-10 / nr. 1761
Proletari tttn tocite țările, uniți-vă ! Munca ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. BMoteca Centru Istremic SIBIU Nr. 1761 MIERCURI 10 IUNIE 1953 4 pagini —* 20 bani Să rezolvăm cu promptitudine sesizările corespondenților muncitori -In scrisorile trimise ziarelor, muncitorii Și funcționarii ridică probleme de importanță deosebită în legătură cu producția, cu deservirea socială și culturală, scot la iveală lipsurile din activitatea întreprinderilor și organelor sindicale, venind cu propuneri prețioase în vederea îmbunătățirii muncii. Cu toate că scrisorile sunt foarte variate, ele au o trăsătură comună, caracteristică — încrederea oamenilor muncii în regimul democrat-popular, grija lor patriotică față de interesele statului — dorința de a contribui la îndreptarea lipsurilor. Înțeleaptă învățătură stalinistă despre importanța sesizărilor oamenilor muncii pentru lichidarea fenomenelor negative din activitatea organelor sindicale, a celor administrative și de stat, are o însemnătate deosebită în perioada actuală, când milioane de oameni ai muncii participă la bătălia pentru realizarea cincinalului în 4 ani. Încurajarea criticii de jos, stimularea muncitorilor pentru a face propuneri în vederea îmbunătățirii organizării muncii, a descoperirii rezervelor interne, a combaterii birocratismului și a demascării uneltirilor dușmanului de clasă au un rol foarte important. Citind cu atenție sesizările muncitorilor și funcționarilor, fiecare conducător poate să-și îmbogățească experiența în muncă, poate să-și organizeze mai bine activitatea. Multe organe sindicale, administrative și de stat, cum sunt cele din industriile petrol, chimie și gaz metan, cărbune, din construcții și altele, înțelegând just imensul ajutor ce-i aduc sesizările oamenilor muncii și privind lucrurile cu simț de răspundere, au reușit să înlăture lipsuri serioase în domeniile lor de activitate. De la Oficiul de Extracție Moreni ne-a venit o scrisoare în care ni se arăta că în activitatea organelor sindicale din această schelă este încălcat principiul democrației muncitorești. Corespondentul preciza că se mai practică acolo un sistem nejust de strângere a cotizației sindicale. Se arăta că acest lucru se întâmplă datorită faptului că grupele sindicale nu sunt organizate. C.C. al Sindicatului muncitorilor din petrol, chimie, gaz metan și saline, căruia i-am înaintat scrisoarea corespondentului, a luat de urgență măsurile necesare, punând capăt astfel unor lipsuri dăunătoare activității sindicale. Dând dovadă de o ascuțită vigilență revoluționară, semnalând uneltiri mârșave ale dușmanului de clasă, vicleniile chiaburilor, hoțiile și delapidările ce mai au loc în unele instituții, corespondenții muncitori și țărani contribuie prin sesizările lor la demascarea acestora. Astfel, corespondentul nostru voluntar Bănică Dumitru din regiunea Baia Mare demască printr’o scrisoare manevrele uniui element necinstit strecurat într'un post de răspundere. Redacția noastră aducând cazul la cunoștința comitetului executiv al sfatului popular regional, acesta a descoperit că într’adevăr în postul de șef de cadre al sfatului popular raional Cărei se află un chiabur, care la rândul său introdusese alte elemente dușmănoase în posturi de răspundere. In ultimul timp, numeroase organe sindicale și administrative, aplicând întocmai Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al PM.R. cu privire la activitatea ziarului „Scânteia“, Hotărîre care arată că: ,,...ele sunt datoare ca un termen de două săptămâni de la primirea adresei prin care um ziar le comunică semnalul critic al unui corespondent din câmpul muncii să răspundă ziarului, arătând cercetările întreprinse și măsurile luate", și-au îmbunătățit munca in ce privește rezolvarea grabnică a scrisorilor oamenilor muncii. Cu toate acestea, constatăm că sunt încă multe organe sindicale și administrative care continuă să manifeste o atitudine inadmisibilă față de sesizările presei, tărăgănind fără nicio justificare soluționarea acestora. La C. C. ale Sindicatelor sanitar și muncitorilor agricoli, la C.S.R.Constanța, la unele comitete sindicale regionale, raionale și la unele ministere, mai întâlnim oameni care au o atitudine formală și birocratică față de scrisorile și sesizările trimise de ziare. Adeseori, din cauza acestor oameni, unele fenomene nesănătoase care ar putea fi prevenite sau stârpite în germene, iau proporții tocmai din pricină că sesizările făcute de presă stau săptămâni și sunt nerezolvate prin sertare. Asemenea activiști și conducători și-au pierdut simțul răspunderii față de sarcinile ce le au, ei nu folosesc critica de jos ca un ajutor principal în scoaterea la iveală a lipsurilor. Un exemplu de nesocotire a sesizărilor corespondenților de presă muncitori și țărani i-a dat C.C. al Sindicatului muncitorilor agricoli, care n’a găsit de cuviință să răspundă ziarului „Munca“ nici după 2 luni și jumătate la o sesizare destul de importantă privitoare la respectarea unei Hotărîri a guvernului și partidului referitoare la premierea tractoriștilor care s’au evidențiat în campania de însămânțări. Un fapt care ilustrează atitudinea formală și birocratică față de sesizările presei este acela petrecut cu o scrisoare trimisă de ziarul nostru Centrocoop-ului. Fiind încunoștiințat despre unele deficiențe în aprovizionarea cooperativei din Stăniștești, regiunea Bârlad, și despre lipsa de pe piața din Vaslui a unor articole alimentare. Centrocoop-ul a răspuns după... 309 zile. Atitudinea de neîngăduit în ce privește sesizările presei se manifestă nu numai prin aceea că scrisorile stau în unele locuri luni de zile fără să fie citite sau fără a se lua măsurile impuse. In unele locuri scrisorile sunt citite, analizate, nu se comunică că s-au luat măsuri. Redacția la rândul ei, comunică răspunsul corespondentului respectiv. Nu rareori însă, corespondenții voluntari au protestat, arătând că în realitate măsurile anunțate nu se îndeplinesc de fel. Un asemenea caz ne-a fost semnalat de un corespondent care arăta că angajamentele luate de Secțiunea Comercială a sfatului popular al regiunii Galați, în urma unei sesizări de a se deschide un bufet cu produse lactate, au rămas pe hârtie, cu toate că termenul anunțat fusese de mult depășit. Promisiuni de a se lua măsuri, care au rămas numai promisiuni, au mai venit și din partea comitetului executiv al sfatului popular raional Topoloveni, a sfatului popular orășenesc Constanța, a sfatului popular regional Ploești, a comitetului de întreprindere de la Uzina de tractoare din Orașul Stalin, etc. In urma controlului făcut de redacția noastră, s-a dovedit că aceste organe au răspuns numai de dragul, răspunsului, nu și însuflețite de dorința de a lichida grabnic lipsurile sesizate. Trebue spus că asemenea răspunsuri date presei nu constituie altceva decât o înșelare a opiniei publice. Toți aceia care folosesc asemenea sisteme nu țin seamă că îndărătul fiecărei scrisori stă omul care vine în ajutorul lor, arătându-le lipsurile în munca de conducere. „In prezent — arată tovarășul Malencov — este deosebit de important de a se asigura desfășurarea autocriticii și criticii de jos, de a se duce o luptă necruțătoare — ca împotriva celor mai răi dușmani ai partidului — împotriva acelora care împiedică desvoltarea criticii lipsurilor noastre, care înăbușe critica, care recurg la persecuții și prigoană pentru critică“. Sindicatele sunt chemate să educe massele de oameni ai muncii în spiritul principialității și al neîmpăcării cu greșelile, mari sau mici. Soluționarea imediată a sesizărilor trimise de presă este o sarcină de seamă a tuturor organelor sindicale economice și de stat. Încercarea de a tărăgăna rezolvarea acestor sesizări, sau a le rezolva formal constituie de fapt o piedeca în exercitarea controlului de jos al masselor, o nesocotire a ajutorului dat de presă. Este o datorie a tuturor organelor sindicale și de stat de a acorda cea mai mare atenție sesizărilor corespondenților muncitori, de a le răspunde fără nicio întârziere și de a traduce în fapt angajamentele luate. Aceasta va face să se întărească și mai mult legătura lor cu massele, să-și îmbunătățească propria muncă. Către TELEGRAMĂ Confederația Generală a Muncii din Franța In numele oamenilor muncii din Republica Populară Română transmitem un fierbinte și frățesc salut de luptă delegaților la cel de al 29-lea Congres al C.G.M. și prin ei tuturor oamenilor muncii din Franța. Regretăm că nu putem participa la Congresul Dvs. deoarece delegației noastre nu i s’a acordat viza de intrare in Franța. Oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu simpatie acțiunile curajoase pe care le duce muncitorimea franceză alături de întreg poporul francez,și se solidarizează cu lupta voastră hotărită pentru apărarea intereselor vitale ale celor ce muncesc, pentru drepturi și libertăți democratice, pentru apărarea păcii. Ne bucură fiecare succes pe care voi îl obțineți datorită activității neobosite a puternicei C.G.M., continuatoarea celor mai bune tradiții ale mișcării sindicale din Franța și suntem siguri că lupta Dvs pentru un trai mai bun, pentru salvarea păcii, va învinge și veți păși pe calea care duce poporul spre bunăstare și o viață luminoasă. Oamenii muncii din țara noastră vă urează succes deplin în desfășurarea lucrărilor Congresului Dvs., vă uzează noi și însemnate succese în întărirea mai departe a unității de acțiune a oamenilor muncii francezi in lupta pentru pâine, libertăți democratice și pentru apărarea păcii. TRAIASCA CEL DE AL 29-lea CONGRES AL C.GM. DIN FRANȚA! TRAIASCA PACEA SI COLABORAREA FRATEASCA INTRE POPOARE! TRAIASCA FEDERAȚIA SINDICALA MONDIALA, APARATOAREA INTERESELOR OAMENILOR MUNCII DIN LUMEA ÎNTREAGA! In numele Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Președinte: STELIAN MORARU In numărul de azi: DIN ȚARA SOCIALISMULUI VICTORIOS — D. Maliuta: Experiența muncii S.M.T. Medvedovschi (pag. 2-a) Ing. A. Stroe: întreținerea culturilor tehnice (pag. 2-a) UN FILM DESPRE EDUCAȚIA COPIILOR IN U.R.S.S. — C. Mihai: „Prieteni nedespărțiți“. A. Moja — Conferințele despre situația internațională trebue să ocupe un loc important în activitatea cluburilor (pag. 2-a) E. Adler: Ce sunt școlile stahanoviste (consultație) (pag. 3-a) Covaci Ștefan: Prinderea mecanică a plăcuțelor dure (pag. 3-a) VIAȚA OAMENILOR MUNCII DIN ȚĂRILE CAPITALISTE - T. Feder: Situația grea a populației muncitoare din Austria (pag. 3-a) Lucrările Congresului Mondial al Femeilor (pag- 4-a) In S.U.A. au fost executați prin gazare alți negrii nevinovați (pag- 4-a) PENTRU PACE IN COREEA, PENTRU PACE IN LUMEA ÎNTREAGA 1 — Ecoul produs în toate țările de acordul în problema repatrierii prizonierilor de război. (pag. 4-a) Se construește un nou lăcaș al științei La Iași s’a început construirea noii clădiri a Institutului de Chimie al Filialei Academiei R.P.R. Noua construcție vine să dovedească încă odată grija partidului și guvernului pentru sprijinirea științei pusă în slujba păcii și socialismului. Institutul de Chimie al Filialei Academiei R.P.R.-Iași ocupă un loc însemnat în activitatea științifică dusă în țara noastră. Printre altele, în laboratoarele Institutului de Chimie au fost realizate o serie de produse medicamentoase, materiale plastice, materiale tanante, etc. De o deosebită însemnătate sunt rezultatele muncii duse de acad. prof. Radu Cernătescu, laureat al Premiului de Stat, în legătură cu metodele de polarografie, care duc la perfecționarea procedeelor de analiză a minereurilor. Noua clădire, ce se ridică mai încăpătoare decât actualul local al Institutului, va adăposti în cele două etaje un mare număr de laboratoare dotate cu aparate și instalații moderne. Graficele de întrecere vorbesc despre succesele constructorilor, in fruntea întrecerii se află echipa de săpători a lui Mircea Garidore, care realizează zilnic norma de săpare în procent de 140—160 la sută. Succese deosebite în muncă obțin și echipele de săpători ale lui Constantin Bratuleanu și Petru Râșnovuț care întrec regulat normele lor de muncă. Lupta pentru obținerea titlului de zidar fruntaș în întrecere se desfășoară cu un mare avânt printre muncitorii zidari. Până acum, primul loc în graficul întrecerii ii ocupă echipa lui Ion Stânjenel care execută aproape zilnic câte două norme de zidărie. Din toate colțurile Patriei Stahanovistele și fruntașele în producție de la fabrica „Teba“-Arad își petrec o parte din timpul liber la clubul întreprinderii, studiind din cărți minunatele metode de muncă sovietice sau citind literatură. In clișeu, stahanovistele Sárközi Aurelia și Morar Elisabeta la biblioteca clubului. Inițiativa stahanovistului Militaru Nicolae de la fabrica de încălțăminte „N. Bălcescu“ din Capitală, izvorîtă din dorința de a da cât mai multă încălțăminte oamenilor muncii, cuprinde pe zi ce trece un număr tot mai mare de muncitori și tehnicieni din industria pielăriei și încălțămintei. Ea a stârnit un deosebit interes și în rândurile muncitorilor și tehnicienilor de la fabrica „Flacăra Roșie“. In cadrul consfătuirii de producție ce a avut loc aci, numeroși muncitori și tehnicieni au vorbit cu multă însuflețire despre această inițiativă. Tovarășul Iacob Ferdinand, fruntaș în producție din secția Croit, a spus: „ Acțiunea de economisire a materiei prime inițiată de tovarășul Militaru Nicolae ne mobilizează și mai mult pentru îndeplinirea angajamentelor luate. Eu mă angajez ca prin folosirea cât mai rațională a materialului de croit, să economisesc în cursul acestei luni 2.000 decimetri pătrați piele. Deasemeni, stahanovistul Dan Ivan și-a luat angajamentul să economisească 1.000 decimetri pătrați piele lunar. — In numele brigăzii pe care o conduc — a spus stahanovistul Răduleag Ion din secția Ștanțar — mă angajez să economisim 100 kg. talpă până la sfârșitul acestei luni. Au mai luat cuvântul numeroși muncitori și tehnicieni, printre care și fruntașul în producție Buciu Păun din secția Croit, stahanovistul Popescu Ilie din secția Tălpuit și alții, care de asemenea s-au angajat să sprijine noua inițiativă, atât prin economiile pe care le vor face, cât și prin atragerea a cât mai mulți muncitori în această acțiune. încălțăminte mai multă din economiile realizate Se extinde inițiativa stahanovistului Militaru Nicolae Succesele colectivului de geologi din schela Câmpina PLOEȘTI (Dela corespondentul nostru), întrecerea socialistă ce se desfășoară sub lozinca prinde mase „Cincinalul în 4 ani“ cutot mai mari de petroliști din Valea Prahovei, in locul ei, în cadrul Trustului nr. 1 Câmpina s’a născut, sub îndrumarea unui colectiv de geologi, inițiativa de repunere în funcțiune a sondelor abandonate de capitaliști. Utilizând metodele de muncă sovietice, ca perforarea de mari penetrații prin mai multe coloane și desfundarea cu burlanefreză, oficiile de extracții din cadrul acestui Trust au izbutit să pună în funcțiune de la începutul anului 17 sonde inactive, reactivând peste plan un număr de 9 sonde. Prin darea în exploatare a celor 17 sonde s-au extras aproape 7000 tone de țiței în cele 5 luni din acest an. Dacă în Ianuarie se scoteau 22 tone de țiței pe baza reactivizării sondelor, în Mai s’a ajuns la 2050 tone. In operațiile de repunere în funcțiune a sondelor s’au evidențiat în mod deosebit șeful secției Reparații capitale Băicoi, Ispas Ion, și brigăzile conduse de tovarășii Tănase Gheorghe, Chivulescu Gheorghe, Bănică Bunea și în special brigada tovarășului Filotu Gheorghe, care la repararea sondei 720 Țintea a executat 101 mariruturi de instrumentații la adâncimea de 2.700 m., fără niciun accident tehnic. Colectivul de geologi din cadrul Trustului 1 Câmpina, cu ocazia raportului de activitate prezentat în fața raionului de partid, și a mai Festivalului Mondial angajat ca în cinstea al Tineretului și Studenților și a zilei de studiere și să reactivizeze 23 August să peste plan încă 10 sonde inactive, să studieze luarea unor noi măsuri tehnico-organizatorice, astfel ca până la 23 August producția sondelor reactivate să atingă procentul de 160 la sută față de cea planificată până la acea dată. De asemenea, s-a angajat să studieze și să propună un gabarit de noi locații de sarmațian în zona sondelor vechi 706 și 707. Exemplul colectivului de geologi din Câmpina trebue urmat de toate colectivele de geologi din schelele petrolifere. Și-au îndeplinit planul înainte de termen Numeroase colective de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderile regiunii Galați, participând cu entuziasm la întrecerea socialistă pentru realizarea cincinalului în patru ani, au reușit să-și realizeze planul de producție pe primul semestru al anului 1953 înainte de termen. La I.M.D. (întreprinderile Metalurgice Dunărene), de pildă, datorită eforturilor comune ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, precum și aplicării pe o scară largă a minunatelor metode sovietice, planul pe cel de al 11-lea trimestru al anului a fost realizat până la data de 23 Mai, iar până la sfârșitul lunii a fost depășit cu 3,3 la sută. Frumoase succese au obținut în întrecerea socialistă echipele de laminoriști, care au dat cu 9,7 la sută mai multe laminate de bună calitate. Deasemeni, oțelarii uzinelor metalurgice „Progiresul“-Brăila, colectivul fabricii „Policolor“, precum și brigăzile stahanoviste de pe șantierul „Sovrom naval“Galați dau produse în contul ultimelor zile ale lunii iunie. Un grup de studenți de la Institutul Agronomic din Craiova la ora de practică, studiind cu mare atenție modul de funcționare a combinei sovietice, autopropulsată S. 4. Mai erau doar câteva minute și grupa IV-a, anul IV, de la Institutul de Arhitectură din București trebuia să înceapă examenul la Istoria proiectării orașelor. Pe culoar, ca și în sala de examen, este mare fierbere. Toți studenții și-au luat locurile in bănci. Se aud pași pe culoar. Tovarășul profesor Gusti Gustav, însoțit de tovarășul asistent Chițulescu Traian, intră în sală. Examenul începe. Emoția primelor clipe se risipește repede. Studenții ascultă cu atenție răspunsurile pe care le dau colegii lor. Examenul la istoria proiectării orașelor nu e ușor, dar studenții și-au însușit temeinic materia. Necesitatea acestei însușiri au înțeles-o mai bine studenții de la Institutul de Arhitectură, atunci când partidul și guvernul nostru au publicat Hotărîrea cu privire la construcția și de examen și reconstrucția socialistă a orașelor. Ei au văzut atunci mai limpede ce sarcini mărețe le stau în față, sarcini pe care ei, tinerii care azi au posibilitatea să învețe în condițiuni minunate, vor trebui să le ducă la bun sfârșit. După ce au tras bilețelul cu întrebări, studenții din prima bancă își alcătuiesc planul răspunsului. Acum răspunde Focșa Paul. El vorbește despre construcția orașului Moscova, despre arhitectura orașului socialist, întrebările ajutătoare puse de profesorul Gusti îi dau posibilitatea să desvolte mai bine problema. Răspunsurile date de Bogos Marcel, Demetrescu Milada, Jugurică Constantin și alții sunt precise și clare, legate de sarcinile lor de viitori arhitecți. Ele dovedesc seriozitatea cu care studenții grupei a IV-a s-au pregătit pentru acest important examen. Primii 10 studenți din această grupă au fost examinați. Acum urmează calificativul. In carnetul lui Focșa Paul, lângă „foarte bine“ obținut la istoria arhitecturii, se adaugă acelaș calificativ și la istoria proiectării orașelor. „Foarte bine“ a obținut și Bogos Marcel și Demetrescu Milada și alții. Tovarășul asistent Chițulescu înapoiază carnetele studenților. Niciun „insuficient“ în prima serie a grupei a IV-a. Acest succes se adaugă multor altora obținute în cursul anului și la examenele trecute. El înseamnă realizarea angajamentelor pe care studenții și le-au luat în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Calificativele obținute de această grupă a anului IV trebue să fie un stimulent și pentru alții. Profesoara Ionescu Constanța de la școala de fete nr. 14 din Capitala este iubită de eleve pentru ajutore permanent pe care li-l dă la învățătură. Ea și-a văzut munca răsplătită din plin cu prilejul examenelor, când toate elevele ei au fost promovate. In clișeu, elevele Bălcescu Doina, Dumitrescu Mioara, Honccru Maria și Ion Mina, oferind profesoarei lor flori in ziua in care au trecut examenul cu „foarte bine“. Au început recoltatul rapiței De curând, țăranii muncitori din satele și comunele raionului Deta, regiunea Timișoara, au început recoltatul rapiței. In câteva zile s’a secerat în acest raion o suprafață de peste 400 ha. rapiță. Numai în comuna Tormac au fost secerate 208 ha. de rapiță. Primii din această comună care au eșit la seceriș au fost țăranii muncitori Iosif Șuța, Iuliu Buidașco și Gheorghe Valeagi. In comunele Șipet, Percosova, Clopodia și Șemlac au fost secerate deasemeni zeci de hectare cultivate cu această plantă. In prezent, garniturile de treer de la stațiunea de mașini și tractoare Gătaia au și sosit în comunele Tormac și Șipet pentru a începe de urgență lucrările de treeriș al rapiței. Repară și revizuesc inventarul agricol la atelierele de reparații și în parcurile de mașini și unelte din gospodăria agricolă de stat Fetești, regiunea Constanța, muncitorii lucrează de zor la repararea și revizuirea inventarului agricol necesar in campania de recoltare din acest an. Până acum au fost reparate în întregime plugurile, greblele cu tracțiune animală, polichiscurile, cositoarele și greblele mecanice, iar reparațiile la tractoare au fost efectuate în proporție de 82 la sută, la secerători-legători de 91 la sută, la batoze de 67 la sută, la combaste de 77 la sută și la discuitoare de 86 la sută. Combainerul Manea Lazăr este unul din muncitorii fruntași în piuncile de reparații. Deasemeni, fruntași în aceste munci sunt și mecanicii Ion Nicula, Gh. Călinescu, maistrul tinichigiu Gh. Florescu, combainerul Ion Nicolae și alții. Colectivul de conducere al acestei gospodării nu s’a precupat îndeajuns de asigurarea aprovizionării din timp cu anumite piese și materiale necesare reparațiilor mașinilor agricole. De aceea, conducerea gospodăriei trebue să urgenteze reparațiile la mașinile la care lucrările au rămas în urmă, punând la dispoziția muncitorilor materialele și piesele necesare acestor lucrări. Activitatea culturală în gospodăria colectivă In gospodăria agricolă colectivă „Calea fericirii“ din comuna Ștefănești, raionul Drăgășani, colectiviștii muncesc cu multă râvnă. Ei au însămânțat la timp, respectă regulile agrotehnice și astfel culturile sunt frumoase. In întrecerea socialistă — al cărei obiectiv central este terminarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor de întreținere a culturilor și de pregătire a campaniei de recoltare — fruntași sunt Matei Stoica și Andrei Neacșu, șefi de echipă, Dumitru Florea și Mircea Beldiman, brigadieri de vie și alții. Activitatea colțului roșu constitue pentru membrii acestei gospodării un prețios sprijin în muncă. La sfârșitul fiecărei zile de lucru, colectiviștii se adună aici și analizează felul cum au lucrat în ziua respectivă și ce au de făcut în ziua următoare. Se ascultă apoi emisiunile posturilor noastre de radio. Mulți colectiviști citesc. Biblioteca colțului roșu, care are peste 1500 cărți și broșuri, a înregistrat numai în ultima lună 33 cititori noi. Printre cei mai activi sunt Matei Stoica și șefa de echipă Ioana Croitoru. Pentru a sprijini pe colectiviști să-și însușească metode avansate de muncă, se organizează conferințe pe această temă, ținute de tovarăși aleși dintre cei mai buni tehnicieni ai gospodăriei. Țăranii colectiviști au format și echipe artistice. Echipa de teatru repetă piesele „Cântă ciocârliile“ de C. Crapiva și „Pe malul Topologului“, iar cea de dansuri a pregătit dansuri românești, sovietice și maghiare. O bogată activitate desfășoară și corul gospodăriei, format din 35 tovarăși. GR. VARABIESCU corespondent voluntar