Munca, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2010-2035)
1954-04-01 / nr. 2010
for 1 aprilie 1954 — nr. 2010 Asigurarea bazei furajere — condiţie de bază pentru dezvoltarea şeptelului Curăţarea păşunilor şi finetelor naturale Pentru alimentarea raţională a animalelor, finul şi mai ales nutreţul verde reprezintă hrana de bază. Cea mai mare parte din finul şi nutreţul verde destinate animalelor provin de pe fîneţele şi păşunile naturale. Suprafaţa ocupată de fineţe şi păşuni naturale din ţara noastră reprezintă 32% din terenul agricol. Raportînd procentul acesta la numărul total al vitelor mai rezultă că unei vite mari îi revine în medie o suprafaţă de 0,53 ha fineţe şi 0,30 ha păşuni naturale. Din punct de vedere al suprafeţei s-ar părea că aceasta e deajuns. Realitatea este însă că producţia de fin şi iarbă ce se obţine de pe aceste suprafeţe este redusă, în comparaţie cu ceea ce ar trebui să producă adică circa 1600 kg fin şi circa 4000 kg iarbă verde la ha. Această insuficientă producţie de fin şi iarbă verde se datoreşte faptului că în timpul regimului burghezo-moşieresc multe din terenurile destinate păşunatului nu corespundeau acestui scop. De asemenea, acestor terenuri nu li s-au făcut nici lucrări de ameliorare, nici de îngrijire. Agrotehnica ne învaţă că se pot dobîndi însemnate sporuri de producţie atît pe păşuni cît şi pe fineţe, prin aplicarea lucrărilor de îngrijire şi îmbunătăţire, lucrări cunoscute sub numele de măsuri agrotehnice de suprafaţă. Măsurile agrotehnice au drept scop crearea unor condiţiuni prielnice în sol pentru creşterea ierbii. Acest lucru se poate realiza prin înmagazinarea şi păstrarea apei provenită din ploi şi zăpadă, prin refacerea rezervelor de hrană, cu ajutorul îngrăşămintelor naturale sau chimice, prin curăţirea terenului etc. Măsurile agrotehnice trebuiesc aplicate în fiecare an şi unele chiar de mai multe ori pe an, începînd din primăvară. Este o datorie patriotică pentru toţi oamenii muncii de la sate să facă toate lucrările Ing. C. BISTRICEANU din Direcţia „Bazei furajere“, din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii recomandate de agrotehnică, atît pe suprafeţele de păşuni şi fineţe ce le deţin ca proprietate, cît şi pe acelea pe care le folosesc numai pentru păşunatul animalelor, cum sunt izlazurile comunale, care de fapt sunt un bun al tuturora. Iată ce lucrări trebuiesc aplicate pe păşuni şi fineţe în primăvară, imediat ce terenul s-a slicit, înainte de a creşte iarba : în primul rînd trebuiesc strînse toate resturile de plante şi buruieni uscate, pietrele şi mîlul adus de ape etc, care împiedică creşterea ierbii. Apoi trebuiesc tăiaţi şi strînşi mărăcinii lemnoşi şi lăstărişurile lemnoase, care consumă substanţele de rezervă din sol necesare ierburilor valoroase şi stînjenesc păşunatul în tihnă al animalelor. De asemenea, muşuroaiele de cîrtiţă trebuiesc împrăştiate, gropile şi şanţurile astupate, iar drumurile care nu sunt folositoare închise. E necesar însă să fie săpate şanţuri pentru scurgerea apelor provenite din ploi, zăpezi, sau inundaţii. In privinţa îngrăşămintelor este indicat ca odată cu împrăştierea lor să se facă şi grăparea terenului. Unde există porţiuni fără iarbă, se vor împrăştia seminţe de ierburi, recoltate din flora spontană. Vitele nu trebuiesc lăsate la păşunat decît atunci cînd iarba a ajuns la înălţimea de 10—15 cm Vara se recomandă ca buruienile dăunătoare să fie distruse. Pe păşuni este necesar să se aplice păşunatul pe tarlale şi grupe de vite. După ce se termină păşunatul pe o tarla, să fie cosite resturile de plante neconsurrate de animale şi să fie grăpat terenul. Odată cu grăparea se face şi împrăştierea bălegarului. Pe fineţe, cosirea finului trebuie să se facă din momentul înspicării şi pînă la înflorirea gramineelor (obsiga, păiuş, golomaţ, firuţa, timoftica etc) care domină pe fiecare fîneaţă. Finul trebuie să fie uscat repede, aşezîndu-se pe capre, şi apoi depozitat în bune condiţiuni. La 4-5 ani se recomandă ca fîneaţa să fie cosită după ce ierburile au format seminţe. Aceste seminţe scuturîndu-se vor Înmulţi ierburile valoroase. Otava fineţelor, poate fi şi păşunată. Pentru a combate buruienile, se recomandă folosirea unei pajişti 1—2 ani ca păşune, şi 3—4 ani ca fîneaţă ; apoi se repetă iar. Transportul bălegarului de pe platforme pe păşuni şi fineţe precum şi împrăştierea mustului de grajd se face toamna sau peste iarnă. Executînd astfel de lucrări, se obţin producţii de fîn şi iarbă de 3—4 ori mai mari. Asemenea recolte s-au dobîndit pe păşunile comunelor Sălişte (raionul Sibiu, regiunea Stalin) şi Rîu Bărbat (raionul Haţeg, regiunea Hunedoara) sau pe păşunea gospodăriei agricole colective Vurpăr din regiunea Stalin. In primăvara anului trecut, cînd a fost organizată o acţiune generală pentru curăţirea păşunilor, rezultate deosebite s-au obţinut în unele regiuni ca Baia Mare, Cluj, Regiunea Autonomă Maghiară, Ploieşti, Constanţa şi Suceava. Au fost şi regiuni ca Timişoara, Craiova, Bacău, Oradea în care nu s-a acordat suficientă atenţie acestei acţiuni Aici vitele nu au avut o hrană abundentă de fîn şi iarbă. Ele nu au dat produşi şi produse în măsura posibilităţilor. Anul acesta trebuie dusă o muncă susţinută pentru aplicarea tuturor lucrărilor de îngrijire şi îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor. In această acţiune importantă pentru creşterea producţiei de ierburi şi fîn necesară hrănirii îndestulătoare a animalelor, trebuie să fie mobilizată întreaga țărănime muncitoare. Cresc suprafeţele cultivate cu plante furajere Una din condiţiile principale pentru realizarea obiectivelor trasate prin legea privitoare la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor în anii 1954—1956, este lărgirea bazei furajere şi sporirea productivităţii la hectar. Analizând posibilităţile regiunii, comitetul executiv al sfatului popular regional Craiova a stabilit încă din 1953 o serie de măsuri menite să ducă la lărgirea şi îmbunătăţirea bazei furajere. Ca urmare suprafeţele cultivate cu plante furajere au fost mărite cu 30 la sută faţă de anul trecut şi s-a prevăzut aplicarea regulilor agrotehnice pentru sporirea producţiei haha. De asemenea, în gospodăriile agricole colective, prin crearea de loturi furajere şi o mai justă folosire a instalaţiilor de însilozare, tocare şi saramurare, hrana animalelor de muncă şi de producţie este în general asigurată pînă în vara anului 1954. In vederea refacerii păşunilor naturale s-a practicat târlirea a 18.000 ha. păşune Doctor TENEA CONSTANTIN şeful serviciului zooveterinar al sfatului popular regional Craiova iar pentru ameliorarea păşunilor şi mărirea capacităţii de păşunat s-au executat pe păşunile de munte şi şes defrişări, curăţiri de mărăcini, buruieni, pietre, s-au făcut secări şi au fost distruse muşuroaiele de cîrtiţă pe o suprafaţă de 45.000 ha. Fruntaşe în realizarea planului de lărgire a suprafeţelor cultivate cu plante furajere sunt raioanele Calafat, Băileşti, Caracal şi Segarcea, învăţând din experienţa crescătorilor sovietici şi în regiunea noastră s-au creat anul trecut conveete verzi la Băileşti şi Studina pe o suprafaţă de 700 ha, asigurîndu-se animalelor pe întreaga perioadă a verii şi toamnei furaje verzi şi suculente cu mare valoare nutritivă. In continuarea măsurilor luate în anii precedenţi sfaturile populare şi tehnicienii secţiilor agricole din regiunea noastră şi-au luat angajamentul să creeze condiţiile pentru lărgirea suprafeţelor cu plante furajere încă din acest an. Astfel, în 1954 suprafaţa cultivată cu plante furajere va spori cu 40 la sută faţă de cea din 1953. Se va extinde de asemenea suprafaţa conveetelor verzi şi păşunilor artificiale de la 700 ha cît era în 1953, la 5000 ha. Pentru asigurarea seminţelor necesare terenurilor cultivate cu plante furajere, în anul 1954 se vor crea loturi semincere in suprafaţă de 400 ha. Aceste măsuri, precum şi cele de se vor lua pentru introducerea pe scară largă a păşunatului sistematic, a folosirii mai juste a furajului prin însilozare, tocare etc. vor contribui la o largă dezvoltare a bazei furajere din regiunea noastră. Luînd asemenea măsuri se vor putea crea premizele îndeplinirii sarcinilor referitoare atît la creşterea numărului de animale cît şi la creşterea productivităţii lor. Una din căile principale pentru realizarea măsurilor economice adoptate de partid şi guvern este înfăptuirea unui strict regim de economii. Aceasta aduce după sine sporirea neîntreruptă a volumului de acumulări socialiste necesare traducerii îrn viaţă a programului de industrializare a ţării, transformării socialiste a agriculturii noastre, satisfacerii nevoilor materiale şi culturale mereu crescînde ale poporului muncitor. A lupta pentru un strict regim de economii înseamnă a produce din aceeaşi cantitate de materie primă mai multe produse industriale și de consum popular, înseamnă gospodărirea cu grijă a fiecărui bănuţ. Tocmai pentru aceasta, lupta pentru economii trebuie să constituie unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste. Subliniind rolul hotărîtor pe care îl are participarea largă și activă a maselor de milioane de muncitori, tehnicieni şi ingineri în înfăptuirea unui strict regim de economii, I V. Stalin a arătat „A face să progreseze industria noastră a-i ridica productivitatea, a crea noi cadre de constructori ai industriei, a urma o linie justă în realizarea acumulării socialiste, a folosi raţional acumularea pentru nevoile industriei, a introduce un foarte strict regim de economii, toate acestea sunt sarcini pe care nici un partid nu este în stare să le aducă la îndeplinire fără sprijinul direct şi sistematic al maselor de milioane ale clasei muncitoare.. Trebuie ca fiecare muncitor, fiecare ţăran cinstit să ajute partidul şi guvernul să aplice un regim de economii, să le ajute să lupte împotriva jefuirii şi risipirii rezervelor statului, să alunge pe hoţi şi pe pungaşi, indiferent sub ce mască s-ar ascunde, să însănătoşească şi să ieftinească aparatul nostru de stat“. In ţara noastră, acţiunea pentru realizarea a cît mai multe economii a luat o deosebită amploare. In cadrul ei noroc DUMITRU MIRON directorul planificării din Ministerul Industriei Metalurgice şi a Construcţiilor de Maşini important îl ocupă folosirea raţională şi cît mai chibzuită a materiei prime şi a materialelor. Aceasta, mai ales pentru faptul că ea creează posibilitatea ca din aceeaşi cantitate de materii prime şi materiale auxiliare, cu acelaşi utilaj şi mină de lucru să se dea o cantitate suplimentară de produse De asemenea, prin reducerea pe bază de economii a consumurilor specifice se ajunge la o scădere continuă a preţului de cost, ceea ce duce la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Căile pentru folosirea raţională a materiei prime şi a materialelor sunt numeroae*i Inortiti renţi maşinilor. Printr-o proiectare mai judicioasă prin stabilirea temeinică şi în mod amănunţit a tuturor caracteristicilor, se poate reduce în mod considerabil greutatea maşinilor precum şi timpul necesar pentru confecţionarea lor In acest scop, institutelor noastre de proiectări le revin sarcini mari. La crearea de noi tipuri de maşini şi utilaje şi la ameliorarea celor existente proiectanţii trebuie să aibă în vedere reducerea greutăţii acestora, odată cu îmbunătăţirea calităţii şi a siguranţei în exploatare. Una din cauzele principale care face ca greutatea diferitelor utilaje şi maşini să fie mare, este faptul că în institutele noastre de proiectări nu se folosesc din plin cuceririle ştiinţei şi tehnicii în ce priveşte calculul precis al pieselor de maşini, ceea ce atrage după sine şi un consum inutil de metal pentru executarea acestora Ştiinţa sovietică permite să se determine suficient de exact fenomenele care apar în piese în timpul funcţionării lor precum şi solicitarea statică şi dinamică, gradul de obosire a pieselor etc. Cunoaşterea precisă a tensiunilor care apar în diferite părţi ale piesei dă constructorilor posibilitatea să modifice şi să aleagă forme de piese cu secţiuni de egală rezistenţă, cu rezistenţă ridicată la obosire, fără a spori inutil greutatea acestora. De asemenea, graba care se dă uneori la întocmirea diferitelor proiecte, nestudierea temeinică a documentaţiilor tehnicii avansate determină pe unii proiectanţi să ia coeficienţi de siguranţă mult mai mari, ceea ce atrage după sine şi un consum neraţional de materie primă şi de materiale,, de forţă de muncă etc. Reducerea greutăţii maşinilor şi a mecanismelor mai este condiţionată şi de utilizarea unor materiale cu calităţi şi rezistenţe superioare Bunăoară, folosirea fontelor modificate şi a celor cu rezistenţă ridicată, care au indicii proprietăţilor mecanice mai înalţi decît cei ai calităţilor obişnuite de fontă, poate contribui la reducerea într-un procent destul de însemnat a greutăţii agregatelor respective. Folosirea unei construcţii sudate în loc de nituite, sau a unei construcţii de tablă în loc de piesă turnată, aduce însemnate economii de materiale atît în timpul procesului de fabricaţie cît şi mai tîrziu în exploatare. O mare atenţie treimie—acordată şi întrebuinţării — acolo unde este posibil — a oţelurilor ameliorate prin tratamente termice sau mecanice de suprafaţă. In această problemă, fără îndoială că s-au obţinut succese însemnate. Printre altele, putem da ca exemplu maşina suflantă a furnalului nr. 6 de la Combinatul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej"-Hunedoara executată de uzinele „23 August“ din Bucureşti, care a fost proiectată de I.P.R.O.M în construcţie sudată în loc de turnată. Prin adaptarea acestei soluţii greutatea maşinii s-a redus cu 20 la sută. De asemenea, prin modificările aduse proiectului unui compresor cu o capacitate de 10 m.3 pe minut executat la uzinele „Rákosi Mátyás“ din Bucureşti, s-a redus greutatea tipului nou faţă de cel vechi cu peste 70%, ecomomisindu-se astfel mai mult de două treimi din materia primă consumată anterior. Numărul reperelor a fost redus și el aproape la jumătate. ★ Introducerea pe scară largă a înlocuitorilor de materiale scumpe sau deficitare în industrie aduce economiei naţionale însemnate economii. Posibilităţi pentru aceasta sunt multe. Cercetările în materie de înlocuitori trebuiesc duse atît în direcţia elaborării şi introducerii unor noi materiale cît şi în aceea a lărgirii domeniilor de utilizare a înlocuitorilor care în exploatare au dat rezultate satisfăcătoare. La uzinele „Ion Fonaghi", de pildă, prin înlocuirea la pompele de injecţie a oţelului 2.002 cu oţel N.S.H. 15, fabricat în ţară, a rezultat o economie de circa 65.000 lei. Totuşi, nu se poate afirma că în problema înlocuitorilor de materiale scumpe şi deficitare s-a făcut totul. Sunt rezerve şi posibilităţi serioase care nu au fost încă deplin valorificate. Se cere ca între întreprinderile ministerului nostru şi institutele de cercetări, între acestea din urmă şi institutele de proiectări să existe o colaborare mai strînsă şi împreună să se 1 _1V. 1. __ __ j..._ uuu|je uc ciAiCcisid uicauum; vmc um v.nuza creşterii volumului de construcţii de maşini, devine din ce în ce mai acută Constructorii de maşini trebuie de asemenea să ia îr. consideraţie posibilitatea înlocuirii pieselor metalice slab solicitate cu piese din mase plastice (bachelită), obţinînd astfel pe lîngă o economie considerabilă de material şi o reducere simţitoare a greutăţii maşinii. O mare contribuţie la rezolvarea favorabilă a acestei probleme pot să aducă inovatorii şi raţionalizatorii din uzinele noastre metalurgice şi constructoare de maşini Conducerile administrative din întreprinderi trebuie să acorde însă o atenţie deosebită propunerilor acestora, iar cabinetele tehnice care sunt chemate să studieze propunerile şi să dea îndrumări corespunzătoare — trebuie să lucreze mai operativ, să generalizeze experienţa fruntaşă. ★ Folosirea şi aplicarea normelor de consum bazate pe studii şi calcule tehnicoeconomice, revizuite pe măsura introducerii tehnicii noi şi a tehnologiei perfecţionate, introducerea normelor progresive de consum, fac parte integrantă din lupta pentru economii de materii prime și materiale. Normele consumului specific de materiale, combustibil și energie exprimă limita cheltuielilor de materiale pe unitate de produs. Introducînd aceste norme, întreprinderea este obligată de a nu cheltui mai multă materie primă şi materiale pentru obţinerea produsului respectiv, punîndu-se în felul acesta o primă stavilă risipei. Iată, deci, că reducerea consumului specific reprezintă un izvor principal pentru obţinerea unor economii cît mai mari. Unul din cele mai importante mijloace pentru reducerea consumurilor specifice este introducerea pe scară cît mai largă a tehnicii noi. Se cere însă din partea conducerilor noastre administrative mai multă atenţie faţă de introducerea metodelor de muncă sovietice şi de generalizarea experienţei înaintate. Se impune mai multă atenţie din partea cadrelor din economie faţă de respectarea consumurilor specifice fixate, faţă de cauzele care provoacă pierderi sau rebuturi. Cazuri ca acelea de la uzinele din Reşiţa, de la „Semănătoarea“ şi „Viitorul“-Bucureşti şi altele — unde din neglijenţa conducerilor administrative unele consumuri specifice fixate au fost depăşite în mod serios — trebuie combătute cu toată tăria. Un al doilea mijloc prin care putem micşora consumul de metale este reducerea deşeurilor. Ca măsuri importante pentru aceasta se pot enumera: reducerea adausului de prelucrare; folosirea de produse metalice cu dimensiuni corespunzătoare piesei sau cu dimensiuni astfel stabilite incit să se obţină dintr-o bucată un număr întreg de piese fără capete prea mari, trasarea şi croirea judicioasă a metalelor în foi etc. Reducerea rebuturilor este al treilea mijloc de micşorare a consumului de material. Perfecţionarea neîntreruptă a proceselor tehnologice, respectarea cu stricteţe a acestora, organizarea sistematică a producţiei, îmbunătăţirea permanentă a calităţii materiei prime şi materialelor auxiliare, pot contribui la reducerea treptată a rebuturilor atît în turnătorii cît şi în sectoarele prelucrătoare. In unele uzine din ţară, acordîndu-se acestei probleme atenţia meritată, s-au obţinut succese însemnate Mai sunt însă şi întreprinderi unde cadrele economice de conducere se preocupă prea puţin de această chestiune şi, evident, şi succesele sunt cu mult mai mici aici. De exemplu, la Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu- Dej“-Hunedoara, nerespectîndu-se în tri- ' mestrul III al anului 1953 procesul tehnologic la încărcarea furnalelor și graficele de descărcare a fontei și zgurei, procentul de fontă declasată a fost cu 80 la sută mai mare decît cel admis. Reducerea pierderilor inerente procesului tehnologic constituie al patrulea mijloc de micşorare a normelor de consum de metal. Prin studierea şi organizarea pe baze ştiinţifice a procesului de topire şi al celui de forjare se pot reduce simţitor pierderile prin arderea metalelor, de trecere în zgură etc. De asemenea, printr-o bună gospodărire, prin mecanizarea transportului se pot reduce complet pierderile datorite împrăştierii sau amestecării materiei prime cu alte materiale care nu mai au nici un fel de întrebuinţare. Dacă conducerea administrativă de la uzinele „Victoria“-Calan ar fi ţinut seamă că din cauza depozitării defectuoase a materialului şi în timpul transportului se pierde circa 7,5 la sută minereu de fier, cu siguranţă că producţia realizată de această uzină ar fi fost mai ridicată şi mai ieftină. ★ Căile pentru realizarea unui strict regim de economii în industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini sunt cu mult mai numeroase decît cele arătate. Conducerile administrative trebuie să studieze permanent aceste căi, să introducă metodele cele mai potrivite, să folosească mijloacele cele mai eficace în vederea obţinerii unui volum cît mai mare de produse din aceeaşi cantitate de materie primă. In acelaşi scop, cerînd sprijinul organelor sindicale, ele au datoria de a lămuri pe fiecare muncitor, tehnician şi inginer asupra importanţei pe care o are această problemă pentru economia noastră naţională, asupra avantajelor materiale pe care aceştia le pot avea. Consfătuirile de producţie sunt un mijloc important pentru găsirea în comun a celor mai bune forme de luptă împotriva risipei. Conducerile administrative trebuie să-şi pună ca sarcină realizarea celor mai bune condiţii pentru desfăşurarea iniţiativei creatoare a maselor, pentru ridicarea întrecerii socialiste la un nivel tot mai înalt. In felul acesta, lupta pentru folosirea cît mai raţională a materialelor în industria noastră va deveni o cauză a tuturor cadrelor din întreprinderi şi a fiecărui om al muncii în parte. Pe teme economice Căi importante pentru realizarea de economii in industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini MUNKA Ambasadorul Norvegiei în U.R.S.S. a prezentat scrisorile de acreditare MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS: La 30 martie, K. E. Voroşiov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a primit la Kremlin pe E. Braadland, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Norvegiei în U.R.S.S., care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. K. E. Voroşilov şi ambasadorul E. Braadlamd au rostit scurte cuvîntări. In cuvîntarea sa, ambasadorul Braadland a declarat că frontiera dintre Norvegia şi marea sa vecină — Uniunea Sovietică — deși nu este prea întinsă, constituie un rar exemplu în istoria Europei deoarece niciodată nu a fost o cauză de învrăjbire între cele două ţări vecine. Poporul norvegian, şi alături de el guvernul norvegian, a spus ambasadorul, au dat o înaltă preţuire acestei bune vecinătaţi. Declarînd în continuare că viitorul, după cît se pare, promite extinderea legăturilor economice şi culturale între U.R.S.S şi Norvegia, ambasadorul şi-a exprimat speranţa că în activitatea sa îndreptată spre întărirea şi dezvoltarea legăturilor dintre Norvegia şi Uniunea Sovietică în spiritul bunei vecinătăţi, va şti să-şi cîştige încrederea şi sprijinul din partea guvernului sovietic. In încheiere, ambasadorul a urat prosperitate poporului Uniunii Sovietice. In cuvîntarea sa de răspuns, K. E. Voroşilov a arătat că Uniunea Sovietică a promovat şi promovează în mod constant şi în permanenţă o politică de pace şi colaborare între toate popoarele mari şi mici. K. Voroşilov a încredinţat pe ambasador că activitatea sa îndreptată spre întărirea şi dezvoltarea legăturilor dintre Norvegia şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste se va bucura de înţelegerea necesară şi de sprijinul deplin din partea guvernului sovietic. Mulţumind ambasadorului pentru urările de bine făcute poporului sovietic, K. E. Voroşilov a urat la rîndul său, fericirea poporului norvegian. Situaţia din Egipt CAIRO 31 (Agerpres). — TASS : Potrivit relatărilor presei, în seara zilei de 29 martie a avut loc o conferinţă a conducerii sindicatelor din Egipt, la care s-a adoptat o hotărîre cu privire la încetarea grevei generale din dimineaţa zilei de 30 martie, „deoarece Construi Revoluţionar de Conducere a răspuns la cererile, poporului". Intr-un apel adresat muncitorilor, conducătorii sindicatelor salută hotărîrile adoptate la 29 martie de către Consiliul Revolutionar de Conducere şi guvern cu privire la păstrarea de către Consiliul Revoluţionar de Conducere a împuternicirilor extraordinare pînă la sfîrşitul perioadei de trecere şi cu privire la crearea unui Consiliu Naţional Consultativ. Nasser, vicepreşedinte al Consiliului de Mini ştri al Egiptului. Salah Salem, ministrul orientării naţionale, şi Kamal Ed-Dîn Hussein, ministrul pentru problemele sociale, membri ai Consiliului Revoluţionar de Conducere, au vizitat la 29 martie Sindicatul Unit al muncitorilor din transporturi unde au rostit discursuri în care au declarat că hotărîrile Consiliului Revoluţionar de Conducere din 5 martie (cu privire la ridicarea stării de asediu) şi din 25 martie (cu privire la restabilirea partidelor, alegerea unei Adunări Constituante şi dizolvarea Consiliului Revoluţionar de Conducere) au fost anulate. In noaptea de 30 martie s-a reluat circulaţia pe căile ferate. Din dimineaţa zilei de 30 martie, la Cairo au reintrat în funcţiune transporturile publice, şi-au reluat activitatea magazinele, instituţiile şi întreprinderile oraşului. ★ CAIRO 31 (Agerpres). — Fostul prim ministru al Egiptului, Aii Maher, a demisionat din funcţia de preşedinte al Comisiei însărcinnate cu elaborarea noii Constituţii. Agenţiile de presă subliniază că în urma hotărîrii Consiliului Revoluţionar din 29 martie această comisie a devenit inutilă. In întîmpinarea zilei de 1 Mai Apelul Biroului Executiv al F. S. M. adresat oamenilor muncii din Întreaga lume VIENA 31 (Agerpres). — TASS trans- bărbaţi şi femei din întreaga lume, au primite lejul Zilei de 1 Mai — Ziua internaţională In şedinţa de închidere a sesiunii Biroului * * luptă pentru apărarea şi cucerirea dreptu- Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale a filor sindicale, fost adoptat un apel către oamenii muncii— In apel se spune: Dragi tovarăşi ! In legătură cu ziua de 1 Mai 1954, Federaţia Sindicală Mondială vă trimite salutul său frăţesc, vouă, tovarăşi din ţările capitaliste, coloniale şi semicoloniale, care duceţi o luptă înverşunată pentru apărarea şi cucerirea drepturilor voastre Vouă, tovarăşi din Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză şi din toate ţările de democraţie populară, ale căror succese uriaşe întăresc pacea şi încrederea oamenilor muncii din întreaga lume în victoria finală asupra exploatatorilor. . In lumea capitalistă şi colonială, condiţiile voastre de viaţă s-au înrăutăţit şi mai mult în ultimul an. Monopoliştii însetaţi de profituri intensifică exploatarea lor bestiala. Creste mizeria, neîncrederea în ziua de mîine şi şomajul. Primele simptome ale unei noi crize au şi început să apară în S.U.A. In numeroase ţări capitaliste are loc o depresiune economică. « .« - _ In cursul ultimului an, lupta oamenilor muncii pentru satisfacerea revendicărilor social-economice vitale capătă un caracter tot mai hotărit. Năzuinţa oamenilor muncii spre unitatea de acţiune se intensifică mereu. „ Oameni ai muncii, bărbaţi şi femei! Sindicatul este o armă puternica şi necesară în lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, pentru democraţie, independenţa naţională şi pace. Apărarea şi cucerirea drepturilor sindicale şi libertăţilor democratice sunt necesare pentru a obţine succese în lupta voastră victorioasă pentru pîine, muncă şi o viaţa mai Reacţiunea foloseşte cele mai crunte mijloace pentru a încerca să distrugă această armă şi să vă zmulgă aceste drepturi F.S.M. exprimă simpatia sa profundă miilor de victime ale represiunilor poliţieneşti. Ea se închină în faţa gloroasei memorii a numeroşilor luptători care şi-au dăruit viaţa măreţei cauze a clasei muncitoare. Cel de al IIl-lea Congres Mondial al Sindicatelor a adoptat hotărîrea de a începe în ziua de 1 Mai 1954 o largă campanie internaţională pentru apărarea şi pentru cucerirea drepturilor sindicale şi libertăţilor democratice. Oameni ai muncii ! Oricare ar fi convingerea voastră politică şi organizaţia sindicală căreia îi aparţineţi, participaţi activ la pregătirea şi sărbătorirea acestei zile. Să organizăm la 1 Mai 1954 puternice demonstraţii ale unităţii în lupta pentru o viaţă mai bună, pentru apărarea drepturilor voastre sindicale, pentru pace. Tovarăşi ! Ameninţarea unui nou război este departe de a fi înlăturată. Imperialiştii americani care conduc forţele războiului şi reacţunii continuă să urmărească planuri agresive. Aşa zisa „comunitate defensivă europeană“ şi militarizarea Germaniei occidentale unde domnesc forţele revanşarde constituie un obstacol în calea slăbirii încordării internaţionale. Acţiunile insistente ale popoarelor au permis să se obţină succese importante ca armistiţiul in Coreea, convocarea conferinţei de la Berlin, acordul cu privire la necesitatea unor tratative în vederea reducerii armamentelor şi cu privire la convocarea conferinţei de la Geneva în scopul reglementării paşnice a problemei coreene şi restabilirii păcii în Indochina. Numai datorită vouă, acţiunilor voastre comune şi vigilenţei voastre vor fi zădărnicite planurile neguţătorilor de moarte. Înainte, tovarăşi, pentru salarii, pentru ridicarea nivelului de trai, pentru apărarea dreptului vostru la muncă, pentru cucerirea şi apărarea asigurărilor sociale. Înainte, pentru apărarea şi cucerirea libertăţilor sindicale şi democratice, pentru a bara calea reacţiunii şi fascismului. Cereţi abrogarea legilor antimuncitoreşti şi antisindicale, punerea în libertate a tuturor muncitorilor — activişti — victime ale represaliilor. Oameni ai muncii din ţările coloniale şi semicoloniale ! Creaţi un front larg al luptei împotriva înrobirii coloniale în apărarea drepturilor voastre şi a libertăţilor voastre, pentru independenţa voastră naţională, pentru a se pune capăt înrobirii coloniale. Oameni ai muncii — bărbaţi şi femei — din ţările Europei ! Uniţi-vă în lupta împotriva ratificării acordurilor militare, împiedicaţi punerea în aplicare a tratatelor de la Bonn şi Paris. Oameni ai muncii — bărbaţi şi femei din toate ţările ! Lărgiţi şi întăriţi unitatea de acţiune, chezăşia victoriilor voastre ! Luptaţi pentru restabilirea unităţii sindicale internaţionale, demascaţi pe acei care se împotrivesc unităţii voastre, înainte tovarăşi, pentru bunăstare, libertate, pace şi independenţă naţională. Trăiască unitatea şi solidaritatea oamenilor muncii din întreaga lume ! Trăiască pacea ! Trăiască Federaţia Sindicală Mondială ! Trăiască 1 Mai 1954 — Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua unităţii, frăţiei şi luptei oamenilor muncii din întreaga lume! FEDERATIA SINDICALA MONDIALA Viena, 28 martie 1954. Pag. 3-a Derută în cercurile guvernante de la Caraci CARACI 31 (Agerpres). — TASS . In urma înfrîngerii suferite în alegeri, în rîndul membrilor Ligii Musulmane s-au ascuţit simţitor divergenţele. Fostul ministru principal al provinciei Pundjabu de vest, Daulana, fostul ministru al industriei, Abdul Rab Nashtar şi alţii propun reorganizarea partidului. Unii membri ai parlamentului pakistanez din partea Ligii Musulmane au cerut demisia din guvern a ministrului afacerilor externe, Zafrullah Khan şi a ministrului afacerilor interne, Gurmani. Preşedintele Ligii Musulmane (el este și prim ministru), Mohammed Ali, după cum a reatat la 30 martie ziarul „Imraz“, obiectează împotriva demisiei lor. In cercurile politice din Caraci se afirmă că dacă Mohammed Ali nu va fi de acord cu această cerere, majoritatea membrilor Ligii Musulmane „se vor răscula“ împotriva conducerii partidului lor.