Munca, august 1954 (Anul 10, nr. 2114-2138)
1954-08-01 / nr. 2114
Duminică 1 august 1954 — nr. 2114 MUNKA Lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. In cadrul şedinţei de vineri 30 iulie crt. au continuat discuţiile la darea de seamă asupra activităţii C.C. al U.T.M. Tov. Ion Iacomi, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Piteşti, a vorbit despre succesele tinerilor din regiune în îndeplinirea sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Vorbitorul a arătat apoi că comitetul regional U.T.M. Pitești are încă serioase slăbiciuni în munca de mobilizare a tineretului la Îndeplinirea planului de stat. Tov. ing. Florea Sfîrîială, de la Complexul C.F.R. „Griviţia Roşie", a arătat că organizaţiile U.T.M. trebuie să se ocupe îndeaproape de îndrumarea tinerilor în alegerea meseriei, precum şi de buna lor pregătire profesională. Desfăşurarea în bune condiţii a învăţămîntului teoretic şi practic al elevilor din şcolile Rezervelor de Muncă, trebuie să fie în centrul atenţiei organizaţiilor U.T.M. Au vorbit apoi tovarăşii Gtr.Găvruş, prim secretar al comitetului regional U.T.M.-Constanţa, Gh. Pop, activist al C.C. al U.T.M., Boda Geza, activist al comitetului U.T.M. al Regiunii Autonome Maghiare. Aducînd conferinţei un salut din partea scriitorilor, tov. Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a subliniat rolul literaturii, în educarea comunistă a tinerei generaţii. Scriitorii din patria noastră consideră drept o sarcină de cinste de a înfăţişa în operele lor eroi care să servească drept model tineretului nostru, însufleţindu-1 la fapte patriotice şi de a demasca chipul hidos ■ duşmanului. In continuare, vorbitorul a arătat că U.T.M. n-a dat atenţia cuvenită folosirii cărţilor pentru educarea comunistă a tineretului, nu s-a ocupat de îndrumarea tinerilor scriitori şi a activităţii cenaclurilor literare. In creaţia unor scriitori se mai vădesc manifestări de apolitism şi schematism. Uniunea Scriitorilor nu se ocupă suficient de dezvoltarea literaturii pentru tineret şi copii, de ajutorarea presei de tineret şi copii. Vorbitorul şi-a luat angajamentul să contribuie la lichidarea acestor lipsuri. Maiorul Ion Coman a vorbit despre succesele importante obţinute de către organizaţiile U.T.M. din Forţele Armate, ajutoare de preţ ale comandanţilor, organelor politice şi organizaţiilor de partid, nu lupta pentru ridicarea fiecărui utemist la rangul de fruntaş în pregătirea de luptă şi politică, exemplu de disciplină şi hotărîre, de vitejie şi pricepere, de îndeplinire conştiincioasă a tuturor sarcinilor de serviciu. Arătînd că militarii utemişti îşi perfecţionează neîncetat măestria de luptă şi pregătirea politică, el a evidenţiat faptul că peste 300 dintre aceştia au primit Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. Vorbitorul a arătat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca U.T.M. constituie un ajutor de seamă pentru îmbunătăţirea muncii organizaţiilor ateliste din Forţele Armate.A luat apoi cuvîntul tov. Victoria Dorofetei, muncitoare fruntaşă la fabrica „Flora" Bucureşti. Tov. Chiţu Florea, secretar al C.C. al U.T.M. a făcut o analiză critică a activităţii Biroului C.C. U.T.M. subliniind îndeosebi lipsurile în privinţa întăririi activităţii brigăzilor utemiste şi posturilor de control şi a atragerii tineretului la lupta pentru mărirea producţiei agricole şi pentru transformarea socialistă a agriculturii. Una din cauzele principale ale acestor lipsuri — a subliniat vorbitorul — este slaba cunoaştere de către majoritatea activiştilor utemişti a problemelor producţiei industriale şi agricole. Analizîndu-şi în mod autocritic activitatea, vorbitorul a arătat că în munca sa s-au manifestat o seamă de lipsuri, ca superficialitate, un stil birocratic de muncă, lipsă de legătură cu masele. Tov. Ristache Florea, prim secretar al comitetului raional U.T.M. Cîmpina, a arătat că multe hotărîri ale organelor de conducere ale P.M.R. și ale U.T.M. nu sunt îndeplinite din cauza controlului superficial al organelor U.T.M. Tov. Pavel Ţugui, locţiitor al ministrului fcCulturii, a înfăţişat în cuvîntul său marile succese obţinute de regimul trpstru democrat, popular în dezvoltarea culturii. Ministerul Culturii şi instituţiile care demnd de el, au încă lipsuri serioase în privinţa atragerii tineretului în munca cultural-artistică, îu educarea ideologică a tinerilor. Se desfăşoară slab munca culturală de masă în rîndurile tineretului de la sate. Organele Ministerului Culturii cit şi secţiile culturale ale sfaturilor populare, în colaborare cu U.T.M., trebuie să-şi concentreze atenţia asupra atragerii tineretului în activitatea căminelor culturale. Acum, în perioada muncilor agricole de vară, U.T.M.-ul trebuie să organizeze cît mai multe brigăzi de tineret care să difuzeze la anii broşuri agrotehnice, cărţi literare şi de popularizare a ştiinţei. Este necesar să seducă o muncă sistematică de popularizare a cîntecelor care mobilizează tineretul la muncă, creînd o atmosferă de bucurie şi entuziasm. — Tinerii maghiari şi romîni din patria noastră luptă înfrăţiţi pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului — a spus tov. Fazekas Ludovic, activist al C.C. al U.T.M. Totuşi, în munca de educare a tineretului există serioase lipsuri. In Regiunea Autonomă Maghiară ca şi în alte regiuni, munca de educare patriotică şi internaţionalistă a tinerilor a fost dusă îngust, rezumîndu-se uneori numai la învăţămîntul politic şi la cîteva conferinţe seci. Vorbitorul a subliniat cu tărie necesitatea îmbunătăţiri muncii de educare comunistă a tinerei generaţii şi a arătat că C.C. al U.T.M. trebuie să-şi îmbunătăţească radical metodele de muncă, să dea un ajutor concret comitetelor regionale şi raionale. In cuvîntul său, tov. I. Mihăileanu, redactor şef al ziarului „Scînteia tineretului", a finalizat activitatea desfăşurată de organul central al U.T.M. ,,Scînteia tineretului" se ocupă Insuficient de educaţia patriotică a, tineretului, nu prezintă sistematic cititorilor săi faptele de eroism în muncă ale unor tineri, momente din trecutul de luptă pentru libertate al poporului nostru. Critica ziarului are uneori ascuţişul tocit, se publică prea puţine articole de satiră şi humor. Vorbitorul a subliniat că lipsurile manifestate se datoresc pe de o parte unor slăbiciuni îr munca internă a redacţiei, iar pe de altă parte conducerii U.T.M. care a subapreciat importanţa organului său central de presă și n-a exercitat o îndrumare politică și ideologică satisfăcătoare. Luînd cuvîntul, tov. Maria Dumitrescu activistă a C.C. al U.T.M., s-a ocupat pe larg de problema muncii U.T.M. în rîndurile tinerelor fete. Tov. Ion Cotigă, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Baiia Mare, a arătat că datorită îndrumării primite din partea comitetului regional de partid, tinerii din regiunea Baia Mare au obţinut rezultate însemnate în industrie şi în agricultură. In continuare vorbitorul s-a referit la unele lipsuri care se manifestă în activitatea organizaţiilor U.T.M. din regiunea Baia Mare, arătînd că unele organizaţii n-au combătut clărie manifestări ale naţionalismului şi misticismului. A vorbit apoi tov Gelu Cahu, inginer la S.R.N.-Galaţi. In numele C.C.F.S., tov. Manole Bodnăraş a adresat un călduros salut conferinţei. Vorbitorul a arătat că mişcarea sportivă din ţara noastră cunoaşte banii regimului democrat-popular o mare dezvoltare şi acest lucru se datoreşte în mare măsură contribuţiei tineretului. Mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră nu s-a dezvoltat însă pe măsura posibilităţilor create de partid şi guvern, manifestîndu-se o seamă de slăbiciuni a căror răspundere o poartă toate organele interesate în dezvoltarea culturii fizice şi a sportului şi în primul rind C.C.F.S. C.C.F.S. împreună cu U.T.M. trebuie să depună eforturi sporite pentru a da un nou avînt mișcării noastre sportive de masă, mijloc important de educare comunistă a tineretului. Tov. Cornelia Filipaş, secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor reprezintă încă o dovadă a dragostei şi grijii cu care partidul se ocupă de organizaţia comunistă a tineretului, de generaţia tînără a patriei noastre. Relevînd principalele lipsuri din activitatea Biroului şi Secretariatului C.C. al U.T.M., vorbitoarea a arătat răspunderea ei personală pentru aceste lipsuri, pentru activitatea nesatisfăcătoare a secţiilor : elevi, studenţi, pionieri, internaţională—ale C.C. al U.T.M., precum şi pentru faptul că nu nici o plenară a C.C. n-a fost discutată o problemă atît de importantă ca munca U.T.M. în şcoli şi facultăţi. Tov. Constantin Cîrţînă, activist al C.C. al U.T.M., după ce a vorbit despre unele succese ale organizaţiilor U.T.M. de la sate în mobilizarea tineretului la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, a arătat că există încă lipsuri mari în munca educativă a tineretului sătesc. Luînd cuvîntul tov. Vasilie Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat justeţea analizei profunde făcute de Biroul Politic al C.C. al P.M.R. asupra activităţii U.T.M. şi s-a declarat de acord cu criticile aduse de participanţii la conferinţă, conducerii U.T.M. şi lui personal. Vorbitorul a analizat lipsurile C.C. şi ale Biroului c.C. al U.T.M., subliniind că ele îşi au rădăcina în faptul că nu munca C.C. al U.T.M. a fost încălcat principiul conducerii colective; critica şi îndeosebi critica de jos au fost înăbuşite. In munca C.C. al U.T.M. Sîmbătă au luat sfîrşit lucrările Conferinţei pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor. Şedinţa de dimineaţă s-a desfăşurat sub conducerea tov. Cornel Fulger. La şedinţă au asistat tovarăşii M. Daica şi I. Fazetaş, secretari ai C.C. al P.M.R. Participanţii la Conferinţă au adoptat o hotărîre prin care se aprobă darea de seamă prezentată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor. S-a trecut apoi la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi: alegerea noului Comitet Central al Uniunii Tineretului Muncitor şi a Comisiei Centrale de Revizie. Propunerile făcute de comisia de candidare au fost discutate pe rînd de către delegaţi. S-a trecut apoi la vot. Şedinţa de după amiază s-a desfăşurat sub conducerea tov. Virgil Trofin. A asistat tov. N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R. Tovarăşi, In numele C.C. al U.T.M, mulţumim tuturor delegaţilor pentru încrederea pe care ne-au acordat-o, alegîndu-ne în organul central de conducere al Uniunii Tineretului Muncitor. Asigurăm Conferinţa că vom dezvolta realizările dobîndite pînă acum de Uniunea Tineretului Muncitor şi vom lupta pentru lichidarea lipsurilor existente. Vom ţine seama de problemele dezbătute şi de propunerile făcute în cadrul Conferinţei. Ne vom strădui ca întreaga noastră muncă să fie pătrunsă de spirit de partid, ne vom călăuzi de principiul muncii colective, vom dezvolta democraţia internă în viaţa organizaţiei, vom întări permanent legătura cu masa tineretului. Întreaga muncă a U.T.M. trebuie să fie îndreptată spre îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca Uniunii Tineretului Muncitor. Ne luăm angajamentul faţă de partidul nostru că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu tot devotamentul, ne vom da toată energia şi dragostea pentru a ridica nivelul muncii U.T.M. la înălţimea sarcinilor puse de Partidul Muncitoresc Român. Dezbaterile Conferinţei noastre au subliniat cu multă tărie justeţea aprecierilor făcute de Biroul Politic al C.C. a P.M.R. în hotărîrea sa cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Din discuţii au reieşit o serie de realizări Lista membrilor Alecu Costică; Apostol Maria; Amtouş Gheorghe; Amariei Constantin; Alexovici Antoaneta; Ardeleanu Constantin; Alberth Francisc; Borduz Lazar; Baciu Maximilian; Bucur V. Ioan; Cîrcei Ioan; Cîrţînă Constantin; Chirilescu Niculae; Chiciu Niculiţa; Cotigă Ioan; Coibu Emilia; Katoka Anton; Cîmpeanu Valentin; Dudaș Traian; Duca P. Dimitrie; Draghici A. Constantin; Dobrescu Miu; Deşliu Dan; Emilian Petria; Fulger Cornel; Fazekas Ludovic; Florea Vasile; Florea Aurel; Gavrea Iosif; Gold Agneta; Goldstein Iosif; Bogdan Maria; Copil Maria; Costea Gavril; Doroftei Victoria; Fodor Alexandru; Farczadi Elisabeta; Făgărăşanu Mioara; Găvruş Gheorghe; Iureş Ştefan; Leica Adam; Lodovici Şedinţa plenara a Sîmbătă seara a avut loc şedinţa plenară a Consteului Central al Unirii" Tineretului Muncitor care a ales Biroul şi Secretariatul C.C. al U.T.M. Biroul C. C. al U. T. M. 1. — Maria Apostol 2. — Ioan Cîrcei 3. — Constantin Cîrţînă 4. — Dimitrie Duca 5. — Traian Dudaş 6. — Ludovic Fazekaş 7. — Vasile Florea 8. — Cornel Fulger 9. — Cornelia Mateescu 10. — Gheorghe Petre 11. — Vasile Pîrvan şi a aparatului său s-au înrădăcinat birocratismul și formalismul. Vorbitorul a subliniat răspunderea pe care o poartă personal pentru faptul că Biroul C.C. al U.T.M. a lucrat defectuos. In încheiere, vorbitorul a arătat că în U.T.M. sunt destule forţe in stare să lichideze lipsurile semnalate, să ridice activitatea U.T.M. la înălţimea sarcinilor şi a încrederii pe care partidul o are în organizaţia revoluţionară a tineretului. Garanţia continuei îmbunătăţiri a muncii U.T.M. o constituie conducerea şi îndrumarea permanentă, atentă şi părintească din partea Partidului Muncitoresc Român. „ Din numărul total de tineri ce tmuncesc la mina Petrila aproape 95% sunt antrenati în întrecerea socialistă, a spus tov. Mihai Ştefan, miner fruntaş. Organizaţia U.T.M. în colaborare cu comitetul sindical şi sub conducerea comitetului de partid a format 58 brigăzi de producţie care folosesc metoda graficului ciclic şi alte metode sovietice, iar sectorul I al minei a fost preluat de tineret, devenind fruntaş pe mină. Brigada condusă de tov. Haidu Iuliu lucrează in contul anului 1957, iar alte brigăzi lucrează in contulanului 1956. Cu toate acestea, a arătat în continuare vorbitorul, mai sunt unii tineri care nu respectă disciplina în muncă, nu manifestă suficientă grijă faţă de bunul obştesc. Acestea ca şi alte lipsuri se datoresc slăbiciunilor din munca organizaţiei U.T.M. şi ajutorului insuficient din partea comitetului raional U.T.M. In numele brigăzii pe care o conduce, tov. Mihai Ştefan şi-a luat angajamentul să depăşească norma cu 50% în cinstea Congresului partidului. Tov. Petre Gheorghe, activist al C.C. al U. T. M., a subliniat în cuvîntul său dragostea şi prestigiul de care se bucură tineretul romîn şi organizaţia sa revoluţionară în rîndul tinerilor luptători pentru pace de peste hotare. El a vorbit în continuare despre lipsurile U.T.M. în răspîndirea cărţii, în munca de îndrumare a tinerilor scriitori, despre caracterul abstract al învăţămîntului politic desfăşurat în unele organizaţii U.T.M., despre lipsurile ziarului „Scînteia tineretului“, ale revistei „Tînărul leninist" şi ale Editurii Tineretului. A mai luat cuvîntul tov. Gh. Radu, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Ploeşti, care s-a ocupat de activitatea tineretului din industrie. Comisia de numărare a voturilor a declarat aleşi în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor 65 membri şi 20 membri supleanţi. Au fost de asemenea aleşi 9 membri ai Comisiei Centrale de Revizie. Cuvîntul de închidere a fost rostit de tov. Cornel Fulger. Propunerea sa de a se trimite un salut Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a fost primită cu un deosebit entuziasm de către cei prezenţi. După citirea salutului, participanţii la Conferinţă şi-au manifestat prin urale îndelungi şi aplauze furtunoase dragostea şi devotamentul fără margini pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central. Delegaţii şi invitaţii la Conferinţă au manifestat puternic pentru U.R.S.S., pentru gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, pentru Uniunea Tineretului Comunist Leninist. In încheiere participanţii au Intonat „Internaţionala", obţinute de organizaţiile U.T.M. sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Dezbaterile Conferinţei au dat posibilitatea generalizării experienţei pozitive şi a metodelor juste de muncă ale unor organe şi organizaţii U.T.M. Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat într-un spirit critic şi autocritic ; au fost scoase la iveală cu curaj lipsurile care frînează activitatea U.T.M. Delegaţii, care au luat cuvîntul, au făcut propuneri importante pentru îmbunătăţirea muncii Uniunii Tineretului Muncitor. Sarcina noastră nu se termină odată cu încheierea lucrărilor Conferinţei. Noi va trebuii să aducem la cunoştinţa tuturor utemiştilor analiza făcută de Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, părţile pozitive, experienţa înaintată a unor organizaţii U.T.M., lipsurile din activitatea Uniunii Tineretului Muncitor, dezvăluite în cadrul Conferinţei, şi sarcinile pe care partidul ni le-a pus în faţă. Sarcina noastră principală este de a mobiliza masele, cele mai largi ale tineretului spre a contribui în mod activ, calificat şi cu entuziasm la realizarea programului de măsuri economice elaborat de partid şi guvern, la dezvoltarea economiei naţionale, la sporirea continuă a producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, la ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. C. C. al U. T. M. Harogsin Maria; Iliescu Ioan; Iacomi Ioan; Iozsa Chizela; Iordache Gheorghe; Mateescu Cornelia; Munte Dinu; Moţiu Aurel; Matache Gabriela; Mezei Ana; Man T. Ioan; Micola Gheorghe; Petre Gheorghe; Pârvan Vasile; Pop Gheorghe; Petre C. loan; Radu Constantin; Radu P. Gheorghe; Ristache Florea; Spiridon Ana; Sîrbu Dragomir; Smărăndeanu Simion; Stoiculescu Marin; Sucioaia Constantin; Șandru Maria; Simion Dumitru; Trofin Virgil; Trifan Rodica; Tincu Anton; Vlad Cornel; Vasile Marin; Vereș Nicolae; Vereș Olga; Zambilă N. Constantin. ■ Iosif; Alarinescu Toma; Aloldoveanu Zenovle; Nichita Iosif; Olteanu Miron; Piucă Petre; Petrovici Alexandru; Soare Gh. Vasile; Tiron Ecaterina; Voicu Andrei. C. C. al U. T. M. 12. — Virgil Trofin 13. — Cornel Vlad Membri supleanţi 1. — Constantin Drăghici 2. — Ioan Iliescu 3. — Ana Spiridon 4. — Alarin Vasile Secretariatul C.C. al U.T.Al. 1. — Cornel Fulger, prim secretar 2. — Virgil Trofin, secretar 3. — Gheorghe Petre, secretar 4. — Ion Cîrcei, secretar 5. — Ludovic Fazekas, secretar 8. *—• Cornelia Atateescu, secretar 1 Şedinţele de sîmbătă Cuvîntul de încheiere rostit de top. C. Fulger Lista membrilor supleanţi ai C. C. al U. T. M. Lista membrilor Comisiei Centrale de Revizie Bobocea Gheorghe; Crivel Gheorghe; Flo- Savin Stelian; Toth Ștefan; Teoreanu Ion; Iescu Emanoil; Lungu Iordana; Roșu Maria; Tudose I. Dumitru. In august 1953 Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. a dezbătut sub toate aspectele problemele cu privire la dezvoltarea economiei naționale a țării și la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Hotărîrile plenarei, prevăzînd dezvoltarea continuă a industriei grele, în special a acelor ramuri pentru care există o bază sigură de materii prime în ţară, puri ca o sarcină de primă importantă dezvoltarea puternică a producţiei agricole, a industriei uşoare şi alimentare şi sporirea producţiei bunurilor de consum popular Hotărîrile plenarei C.C. au avut un puternic ecou şi au fost aprobate cu căldură de oamenii muncii din Romînia. Lupta pentru sporirea producţiei mărfurilor de larg consum a devenit o cauză a întregului popor. In anul care s-a scurs după, plenara C.C. producţia mărfurilor de consum popular a crescut considerabil. De pildă, producţia ţesăturilor de bumbac, a sporit cu 10 la sută, a ţesăturilor de mătase — cu 12 la sută, a poplinului — cu 84 la sută, a încălţămintei — cu 7 la sută, a articolelor de pielărie — cu 104 la sută, a vaselor de fontă — cu 21 la sută. Un rol important în mobilizarea oamenilor muncii pentru realizarea programului de ridicare cît mai rapidă a nivelului de trai al populaţiei, trasat de partid, revine presei centrale şi locale. Ziarele „Scînteia“, „Romînia liberă“ şi „Munca“ au desfăşurat o muncă importantă de popularizare a hotărîrilor Plenarei din august a C.C. Ele au publicat numeroase articole, corespondenţe şi alte materiale care au contribuit la îmbunătăţirea muncii politice şi organizatorice a organizaţiilor de partid şi sindicale şi a sfaturilor populare. In coloanele ziarelor se generalizează experienţa muncii de partid şi sindicale, se popularizează iniţiativa întreprinderilor care produc obiecte de consum popular, succesele în muncă ale inovatorilor în producţie. Ingrijindu-se de satisfacerea nevoilor crescînde ale populaţiei, partidul şi guvernul democrati popular au dublat aproape volumul prevăzut al investiţiilor în ramurile industriei producătoare de bunuri de larg consum. De pildă, în industria alimentară investiţiile vor creşte de la 980 milioane de lei la 1,8 miliarde de lei în anii 1953—1955, iar în industria textilă şi de încălţăminte — cu 1,3 miliarde de leiAceste investiţii reprezintă o bază puternică pentru ridicarea continuă a producţiei mărfurilor de consum popular. Totodată, rezolvarea cu succes a acestei sarcini economice dintre cele mai importante depinde într-o măsură considerabilă de folosirea rezervelor interne ale fiecărei întreprinderi, de desfăşurarea largă a iniţiativei oamenilor muncii. Ţinând seamă de acest lucru, ziarele combat energic tendita manifestată de unii conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat, şi anume de a aştepta ca problema sporirii producţiei să fie rezolvată numai pe seama construirii de întreprinderi noi. Presa centrală din R.P.R. arată mereu şi sub diferite forme oamenilor muncii că pentru ridicarea continuă a nivelului lor de trai se cere participarea lor personală la lupta pentru mărirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselorşi îmbunătăţirea calităţii lor. Redacţiile ziarelor „Scînteia“, „Romînia liberă“ şi „Munca“ au organizat cîteva consfătuiri cu conducători de ministere, directori de întreprinderi, ingineri şi muncitori. Aceste consfătuiri au ajutat la cunoaşterea mai concretă a muncii întreprinderilor din industria uşoară şi alimentară, la generalizarea experienţei lor şi dezvăluirea lipsurilor. Un puternic ecou a avut în ţară publicarea în „Scînteia“ a dezbaterilor consfătuirii cu colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", precum şi ale consfătuirii cu muncitorii fruntaşi şi cadrele de conducere din principalele întreprinderi de ţesătorii şi filaturi din ţară. Realizareapropunerilor făcute la această consfătuire a contribuit în special la faptul că fabrica „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi-a sporit simţitor producţia de confecţii, fără noi investiţii. Iniţiativa acestei fabrici, care a desfăşurat o largă întrecere socialistă pentru folosirea rezervelor interne, a fost însoţită de numeroase întreprinderi din industria uşoară din ţară. „Scînteia“ publică sistematic materiale care arată cum comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid şi organizaţiile de bază ale partidului conduc întreprinderile din industria uşoară, cum luptă ele pentru a obţine creşterea producţiei mărfurilor de consum popular Pe lângă articolele de fond şi alte materiale, acestor probleme le-au fost consacrate articole scrise de secretari de organizaţii de partid, ingineri şi tehnicieni din întreprinderi şi alţii. In articolul ei, Elena Stoica, secretar al organizaţiei de partid de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", scria că rezervele Interne din fiecare întreprindere pot fi descoperite şi folosite în întregime numai în cazul cînd pentru aceasta vor fi atraşi toţi comuniştii, toţii muncitorii şi specialiştii fără partid. Deoarece în industria textilă din Romînia există încă o disproporţie între capacitatea de producţie a filaturilor şi fabricile de ţesut, ziarele „Scînteia „Munca"* şi „Romînia liberă" au tratat pe larg lupta pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne, pentru o mai bună folosire a maşinilor în filaturi. In „Scînteia“ a fost prezentată pe larg experienţa în muncă a brigăzii filatoarei Antoaneta Alexovici de la uzinele textile 1 7 Noiembrie, care a mărit randamentul maşinilor cu aproape 9 la sută. In fata fabricilor de ţesut, a industriei încălţămintei şi pielăriei s-a pus în mod ascuţit problema economiei de materii prime. Prin articolele prim-torcătorului Al. Ştefănescu de la fabrica de postav Buhuşi, directorului fabricii de postav „Proletarul“ din Bacău şi altele, „Scînteia" a înfăţişat cititorilor ei cum metodele înaintate de muncă permitca prin cheltuirea cu economie a materiilor prime să se fabrice mai multe produse. Un ajutor serios l-a dat „Scînteia" conducătorilor întreprinderilor şi organizaţiilor de partid în dezvoltarea producţiei articolelor metalice de larg consum, in special în marile întreprinderi metalurgice si electrotehnice. Ziarul a criticat pe conducătorii care nu au vrut să înţeleagă că pe lingă îndeplinirea planului de producţie a maşinilor şi utilajului la toţi indicii, ele pot şi trebuie să producă şi articole metalice de larg consum. Ca urmare a publicării în ziar a materialelor critice, uzinele „23 August“ şi-au reorganizat secţia pentru producerea articolelor de larg consum, iar uzinele „Mao Tze-dun“ au luat măsuri în vederea sporirii sortimentului de la 12 la 21 de articole şi au sporit în trimestrul al II-lea vohimul producţiei de larg consum cu 59 13 sută In lupta întregului popor pentru creşterea producţiei obiectelor de larg consum, un rol important aparţine sindicatelor. Lor le revine sarcina dezvoltării iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, orga-* nizarea întrecerii socialiste pe scară naţională. Ziarul „Munca“ a publicat o serie de materiale în care a analizat şi a generalizat experienţa pozitivă în munca a organizaţiilor sindicale de la fabrica de postav „Transilvania" din Cisnădie, de la fabrica „Tehnometal“ din Timişoara şi a altora. In numeroase întreprinderi din industria uşoară a avut un larg ecou publicarea în acest ziar a dezbaterilor constatarii colectivului fabricii „Industria Bumbacului A" cu reprezentanţii fabricilor furnizoare, ai organizaţiilor comerciale interesate şi cu reprezentanţii ministerelor.Un loc însemnat în coloanele ziarelor centrale îl ocupă scrisorile şi corespondentele oamenilor muncii consacrate dezvoltării producţiei bunurilor de larg consum. Ziarul „Munca", de pildă, a introdus în coloanele sale rubrica „Tribuna participanţilor la întrecere". Cititorii urmăresc cu interes materialele care se publică in această rubrică. Din păcate ea apare nu prea des. Zilele acestea ziarul „Scînteia“ a criticat în mod just ziarul „Munca“ pentru alta iniţiativă şi îndeplinirea nesatisfăcătoare de către acest ziar a rolului organizator în întrecerea socialistă, în special în ramurile producătoare de bunuri de larg consum. Numeroase materiale cu privire la prooblemele producţiei mărfurilor de larg consum publică şi ziarul „România liberă“.El concentrează atenţia cititorilor în special asupra problemelor sporirii producţiei obiectelor de larg consum în industria locală. Ziarul a publicat o serie de materiale critice şi autocritice ale unor preşedinţi ai comitetelor executive ale unor sfaturi populare ca I. Tăbîrcă (Regiunea Ploieşti), I. Vanţuu (Regiunea Baia Mare), Paul Bugin (Regiunea Autonomă Maghiară) şi alţii. In coloanele ziarului „Romînia liberă“ se publică sistematic materiale la rubrica „Cît mai multe produse din materiale economisite“- O lipsă este aceea că in această rubrică apar rareori scrisori şi corespondente ale muncitorilor. Cu toate că ziarele „Scînteia", „Romînia liberă" şi „Munca" au publicat numeroase materiale, între care articole şi corespondente ale activului de autori, tratarea problemelor legate de creşterea producţiei obiectelor de larg consum şi de îmbunătăţirea calităţii lor nu are încă un caracter sistematic şi consecvent. Este drept că în ultimul timp această activitate s-a înviorat în legătură cu pregătirea in vederea celei de-a zecea aniversări a eliberării Romîniei. O lipsă însemnată în munca acestor ziare centrale este faptul că nu urmăresc stăruitor eficacitatea materialelor publicate, mai ales a materialelor critice. Or, redacţia nu poate rămîne indiferentă faţa de faptul dacă au fost luate sau nu măsurile cuvenite pentru înlăturarea deficienţelor; dacă nu sînt cumva uitate chiar de conducerea colectivului întreprinderii sau de organizaţia economică angajamentele în producţie, publicate în presa, ce greutăţi întîmpină colectivul care şi-a luat angajamente. Intensificîndu-şi participarea la luptă comună pentru creşterea producţiei obiectelor de larg consum, pentru îmbunătăţirea calităţii lor. înconjurîndu-se cu o largă reţea de corespondenţi din rîndurile muncitorilor şi ţăranilor, ziarele „Scînteia“, „Romînia liberă" şi „Munca" vor deveni o armă şi mai puternică a Partidului Muncitoresc Român în lupta lui pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Articol apărut în „Pentru pace trainicii pentru democraţie populară!“ nr. 31 (299)., REVISTA PRESEI Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum—cauză a întregului popor „Scînteia" — organ al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, „Romînia liberă“ — organ al Sfaturilor Populare din Republica Populară Romînă, „Munca“ — organ al Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă Pag. 3-a Mai multă atenţie muncii culturale în unităţile agricole de stat din regiunea Constanţa Pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole din vara aceasta, multe comitete de întreprindere din unităţile agricole de stat din regiunea Constanţa, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au folosit cu pricepere forme diferite ale muncii culturale de masă. Un preţios ajutor l-au adus foile volante editate în mai toate unităţile. Primul număr al foii volante de la S M.T.Cobadin, de pildă, analizează modul cum se desfăşoară munca în campanie. Cu această ocazie se împărtăşeşte experienţa pozitivă a brigăzilor 16 şi 17 care s-au situat în fruntea întrecerii. Pe de altă parte, sunt criticate concret şi nominal lipsurile din brigăzile 14, 9 şi 4 unde s-au manifestat abateri de la disciplina muncii. Anumiţi tractorişti de aici, printre care Gheorghe Popescu, nu îngrijeau tractoarele conform normativului. Intr-una din foile volante de la S.M.T. „Remus Opreanu", într-un articol intitulat „Un comitet de întreprindere delăsător", tovarăşul Murat Gheldagi, şeful secţiei politice, critică comitetul de întreprindere şi pe preşedintele acestuia, tovarăşul Preda Vasile, pentru lipsa de preocupare în organizarea întrecerii, pentru delăsare în acţiunea de popularizare şi extindere organizată a metodelor înaintate. Se scot de asemenea în evidenţă lipsurile în ce priveşte crearea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii culturale în rîndurile tractoriştilor aflaţi în campanie. In încheiere, tovarăşul Murat indică şi căite pentru îmbunătăţirea muncii politice şi culturale în staţiune. Unele staţii de radio-amplificare, cum ar fi cele de la gospodăriile agricole de stat din Panduri, Jegălia, Ciocîrlia și S.M.T.Hagieni, mînuind cu curaj arma satirei au contribuit la înlăturarea multor neajunsuri. Astfel, s-au prezentat scenete scurte, lucrări humoristice, dialoguri etc. Au fost folosite ,cu succes și alte forme ale muncii politice de masă ca: gazetele de perete, panourile de onoare, lozincile, munca de lămurire de la om la om. In multe unităţi agricole de stat munca cultural-educativă nu s-a ridicat totuşi la înălţimea sarcinilor. Conţinutul a multe foi volante, gazete de perete, lozinci, este încă abstract, insuficient legat de sarcinile ce revin unităţilor agricole. In foi volante şi gazete de perete apar deseori articole cu caracter general, în care nu se ia o atitudine combativă împotriva lipsurilor şi nu se indică măsurile pentru înlăturarea lor, nu sunt criticaţi concret cei care se fac vinovaţi de abateri. Comitetul de redacţie de la G.A.S.-Ciocîrlia pierzînd din vedere problemele social-culturale, de protecţia muncii, de generalizare a experienţei pozitive şi a metodelor înaintate, s-au ocupat exclusiv de înregistrarea mecanică a mersului muncii, subapreciind rolul organizator al foilor volante și gazetelor de perete. Fără îndoială că multe din aceste deficiențe puteau fi evitate cu sprijinul comitetului regional al sindicatului muncitorilor agricoli. Acesta însă nu s-a ocupat în suficientă măsură de îndrumarea muncii culturale, ceea ce a făcut ca unele comitete de întreprindere, ca cele de la gospodăriile agricole de stat din Topraisar, Progresul, Agigea şi Donca Sima să nu editeze foi volante. De asemenea, echipele artistice de la G.A.S. din Ţepeş Vodă şi Ciocîrlia şi de la SM.T.Sibioara s-au autodesfiinţat. Tovarăşul Solomon Abramovici, care răspunde în cadrul comitetului sindical regional de munca culturală de masă, recunoaşte că n-a acordat agitaţiei politice de masă importanţa cuvenită, dar nu face nimic pentru îndreptarea situaţiei. Acum, cînd pe ogoare se dă bătălia pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, este necesar ca munca culturală de masă să fie mai concretă, mai strîns legată de viaţă, de principalele probleme ce se pun oamenilor muncii din agricultură. Pentru ridicarea nivelului muncii educative trebuie folosite cu pricepere şi multă operativitate toate mijloacele şi toate formele de agitaţie. Poate fi extinsă iniţiativa colectivului de la S.M.T.-Cobadin care, pe lingă foi volante, panouri de onoare şi gazeta de perete centrală, a dotat brigăzile cu gazete de vagon şi grafice de producţie. Acolo unde există posibilităţi este bine ca foile volante să apară săptămînal, cuprinzînd problemele cele mai arzătoare. In centrul preocupărilor corectivelor de redacţie ale acestor foi şi ale gazetelor de perete trebuie să stea popularizarea metodelor înaintate, probleme legate de folosirea completă a capacităţii de lucru a maşinilor, de folosire a cuplajelor, de aplicarea metodelor Brediuc şi Buncev şi a iniţiativei lui Anghel Oprea. Nu trebuie neglijate condiţiile de trai materiale şi culturale ale mecanizatorilor aflaţi in campanie. Pe aici şi la bazele de recepţie, la staţiile de radio-amplificare se pot organiza conferinţe, scurte scenete satirice, cuplete şi dialoguri inspirate din viaţa de la locul de muncă. Brigăzile artistice de agitaţie să fie temeinic pregătite pentru ca să poată prezenta programe bine alcătuite la locul de muncă. Gazetele de perete, ediţiile speciale ale acestora, foto-montajele, citirea ziarelor în colectiv, pot completa cu succes mijloacele de agitaţie. Folosind cu pricepere toate cele de mai sus, vom contribui la ridicarea conştiinţei muncitorilor, îi vom ajuta să înţeleagă mai uşor justeţea liniei partidului, importanţa ce o are pentru întreg poporul muncitor strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei din acest an GR. ZOLIC