Munca, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2369-2394)
1955-06-10 / nr. 2377
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ I ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI, nr. 2377 VINERI 10 IUNIE 1955 4 pagini — 20 bani in numărul de azi* ’ ÎN ŢARA SOCIALISMULUI VICTORIOS — L Volkov: Secţia de mărfuri de larg consum din cadrul uzinei (pag. 2-a); C. Antoniert Oameni pe schdle (pag. 2-a) DIN EXPERIENŢA MUNCII ACHIZITORILOR FRUNTAŞI IN ÎNTRECEREA PE PROFESII — Ilie Lina: Contractările, stimulent în dezvoltarea creşterii animalelor; Haralambie Ureche: îmbinăm munca de achiziţii cu cererea de consum (pag. 3-a)’ Lol Den Ok: Creşte nivelul de trai al poporului coreean — (Articol scris pentru ziarul „Munca“) (pag. 3-a) Didina Bărbulescu: Răspunderea părinţilor pentru educarea copiilor (pag. 3-a)] Puternicul răsunet al notei guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane (pag. 4-a) Vizita lui J. Nehru In U.R.S.S. — K. E. Voroșilov l-a primit pe J. Nehru. Prînz la Moscova în cinstea lui Nehm. (pag. 4-a) Pentru îmbunătăţirea activităţii asociaţiilor sportive sindicale Un rol deosebit de important în oferirea şi educarea comunistă a omului nou, constructor al socialismului, apărător al cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, îl are cultura fizică şi sportul. In anii regimului democrat-popular, sub îndrumarea permanentă a partidului şi guvernului nostru, mişcarea de cultură fizică şi sport a luat o largă dezvoltare. Mii de baze sportive împînzesc oraşele şi satele ţării, întreprinderi speciale au fost înfiinţate pentru a produce echipamentul şi materialul necesar sportivilor. Oameni de ştiinţă, muzicieni şi scriitori au creat şi creează lucrări care să le ajute acestora la ridicarea măiestriei lor şi să propage în rîndurile maselor largi dragostea de sport. In bugetul statului nostru sunt prevăzute an de an fonduri însemnate care se cheltuiesc pentru dezvoltarea neîncetată a mişcării de cultură fizică şi sport, care la noi este o problemă de stat. Roadele unei asemenea activităţi »9 Văd. Cu fiecare zi sporeşte numărul participanţilor la diferite competiţii sportive, lucru ce asigură şi creşterea calitativă a sportului nostru. Sportivii noştri de frunte reprezintă cu cinste peste hotare culorile patriei şi fiecare succes dobîndit confirmă tuturor că în regimul democratipopular există cele mai largi posibilităţi de dezvoltare în toate domeniile. Oţeliţi pe terenurile de sport, recreaţi în plimbările şi excursiile făcute în cele mai pitoreşti locuri ale ţării, unde au fost construite cabane pentru găzduire şi alimentare, oamenii se întorc în producţie cu forţe noi şi muncesc cu mai multă ardoare pentru a face patria lor mai înfloritoare, mai puternică, îndeplinind rolul de școală de educare a maselor, sindicatele folosesc pentru educarea continuă a acestora cele mai variate forme și metode de muncă, printre care sportul ocupă un loc important. Sarcini de mare importantă în lărgirea si dezvoltarea pe bază de masă a culturii fizice şi sportului revin deci mişcării sindicale. Călăuzindu-se după indicaţiile date prin Hotărîirea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra problemei stimulării şi dezvoltării continue a culturii fizice şi sportului din iunie 1949, şi după Rezoluţia celui de-al III-lea Congres al Sindicatelor, organizaţiile şi organele sindicale s-au străduit şi au reuşit în mare măsură să înrădăcineze în masele largi dragostea pentru practicarea sportului, să asigure crearea de noi baze sportive, precum şi înzestrareacu echipament şi material necesar practicării celor mai variate sporturi. Comitetele centrale ale Sindicatelor le-au îngrijit mai mult de asociaţiile sportive sindicale, iar în anii 1954 şi 1955 le-au dat un sprijin mai concret, mai calificat Aşa, de pildă, ele au contribuit la întărirea organizatorică a asociaţiilor şi colectivelor sportive acordînd o mare atenţie colectivelor şi cercurilor sportive din întreprinderi, instituţii, G.A.S. şi S.M.T. Ele au organizat şi condus cu seriozitate acţiunea de alegeri a organelor sportive sindicale, acţiune în care s-au evidenţiat C.C. ale Sindicatelor C.F.R., P.T.T.R., Alimentar, Constructori etc. Buna pregătire şi desfăşurare a acestor alegeri a făcut ca în fruntea organelor sportive sindicale să vină oameni cu autoritate, cunoscători şi iubitori ai sportului. In cadrul colectivelor sportive au luat flintă noi formaţii pe diferite ramuri de sport, au început să se urmărească cu mai multă perseverenţă obligaţiile din contractele colective privind amenajarea de noi baze sportive pe lingă întreprinderi, înzestrarea colectivelor cu echipamentul și materialul necesar. Complexului de stat G.M.A. i s-a acordat mai multă atenție de către organele sindicale, el a devenit pentru multe dintre ele un mijloc important de atragere a unui număr cît mai mare de oameni ai muncii în practicarea aportului de masă. Deosebit de însemnate sunt realizările obţinute în această direcţie de asociaţiile sportive „Constructorul“, „Avîmtul“ şi „Ştiinţa“ care s-au bucurat de un real sprijin din partea C.C. ale Sindicatelor respective. întărirea organizatorică a colectivelor sportive a făcut cu putinţă ca marile competiţii organizate de mişcarea sindicală în scopul popularizării culturii fizice şi sportului şi atragerii maselor în practicarea acestora — ca de pildă Spartachiada sindicală, crosurile de masă, concursurile de masă etc. — să se bucure de un real succes. In cadrul Spartachiadei sindicale, asociaţia „Ştiinţa“ a mobilizat peste 59.000 de participanţi, „Progresul“ aproape 40.000, iar „Flamura Roşie“ circa 20.000. Succesele înregistrate de asociaţiile sportive sindicale din ţara noastră nu pot face însă să se treacă cu vederea lipsurile de care dau dovadă numeroase organe sindicale în conducerea si îndrumarea activităţii sportive. In unele întreprinderi si institutii, marea masă a muncitorilor nu este atrasă spre practicarea diferitelor discipline sportive, iar pe de altă parte nu sunt folosite încă îndeajuns toate posibilităţile pe care le-a creat şi continuă să le creeze regimul nostru democrat-popular în scopul dezvoltării neîncetate a culturii fizice şi sportului. O serie de colective sportive, ca „Griviţa Roşie“, „Metalul 23 August“ Bucureşti etc., erau cunoscute ca nişte colective puternice, cu o participare numeroasă la competiţiile de masă. In momentul de faţă aceste colective aproape că nu mai iau parte la astfel de manifestări. In multe locuri consiliile colectivelor sportive, nefiind controlate şi ajutate în muncă de către organele sindicale, imprimă o dezvoltare unilaterală activităţii sportive, mulţumindu-se să organizeze echipe de fotbal, pe ici pe colo de handbal şi voleibal, neglijînd în bună parte celelalte discipline. Pentru a dovedi acest lucru vom arăta că din totalul de tehnicieni sportivi salariaţi ai diferitelor colective sportive sindicale din ţară, pentru fotbal sunt peste 250, în timp ce pentru atletism doar 60,ntru nataţie 10, pentru haltere 10, tir auto-moto 4, alpinism 1. Complexul de stat G.M.A. nu constituie o preocupare pentru toate colectivele şi asociaţiile sportive sindicale, cu toate că pe plan general numărul aspiranţilor şi purtătorilor insignei G.M.A. a fost depăşit. Trebuie menţionat că nivelul calitativ al unui mare număr de purtători ai insignei lasă încă de dorit. Lipsuri serioase în această privinţă se vădesc la colectivele sportive din cadrul asociaţiilor „Metalul“ şi „Flacăra“. Consiliile asociaţiilor arătate ale colectivelor precum şi organele sindicale din aceste ramuri n-au înţeles încă rolul important pe care-l are complexul G.M.A. în dezvoltarea multilaterală a aptitudinilor fizice ale oamenilor muncii. De aceea n-au îndrumat instructorii voluntari, tehnicienii sportivi, antrenorii şi profesorii de educaţie fizică de a face din complexul G.M-A. baza educaţiei fizice şi sportului. O altă lipsă care se manifestă încă cu destulă putere chiar şi i la unii sportivi fruntaşi este indisciplina şi atitudinea nesportivă pe terenurile de sport, comportarea nejustă în afara acestora. Lucrul acesta dovedeşte că organele sindicale nu desfăşoară peste tot o serioasă muncă de educare a sportivilor, nu-i ajută să-şi însuşească morala sportivului de tip nou. Organele sindicale, începînd cu C.C. ale Sindicatelor, trebuie să ajute asociaţiilor şi colectivelor sportive să desfăşoare în rîndurile maselor de muncitori, care sînt cei mai pasionaţi spectatori ai diferitor competiţii sportive şi îndeosebi în rîndurile sportivilor, o susţinută muncă de educare, folosind în acest scop toate posibilităţile largi şi mijloacele de care dispune mişcarea sindicală. O atenţie deosebită trebuie acordată de organele sindicale şi de conducerile asociaţiilor sportive sindicale întreţinerii bazelor sportive, a materialului şi echipamentului sportiv. Acestea sunt un bun al tuturor şi nu este admis să fie folosite de unul sau de altul în interes personal, aşa cum se întîmplă încă la unele colective sportive ca, de pildă, la „18 Instalatii”-Bucuresti. ..Progresul”-Roman, „Progresul“-Făgăraş etc. Urmărind cu perseverenţă îndeplinirea angajamentelor din contractul colectiv privind sportul, comitetele de întreprindere trebuie să dea dovadă de iniţiativă, veghind la construirea de noi baze sportive simple cu ajutorul voluntar al sportivilor şi prin folosirea resurselor locale. Aceasta va face cu putinţă lărgirea activităţii sportive din întreprinderi, locul de muncă al sportivilor, unde trebuie mutat centrul de greutate al acestei activităţi.Lipsurile existente pot şi trebuie să fie lichidate, pentru a se da activităţii sportive un nou avînt. întărirea organizatorică a colectivului sportiv din întreprindere, a cercului sportiv, este de fapt cea mai importantă cale spre succes. Organele sindicale, începînd cu C.C. ale Sindicatelor, au datoria să ajute colectivele sportive, să organizeze instruirea conducerilor acestora, să le controleze şi să le îndrume în permanenţă către atragerea în muncă a unui număr mare de activişti sportivi obşteşti, care la rîndul lor să răspîndească în masele largi dragostea pentru cultură fizică şi sport. In acest scop este necesar ca prezidiile C.C. ale Sindicatelor să analizeze periodic munca asociaţiilor sportive respective pe anumite probleme, indicînd comitetelor lor regionale să facă acelaşi lucru. Ele trebuie să insiste pentru mutarea centrului activităţii de cultură fizică şi aport jos, în întreprindere, la colectivul şi cercul sportiv. Aceasta va face ca organizarea concursurilor sportive de masă să stea în atenţia comitetelor de întreprindere, pentru ca acestea să facă din ele un mijloc eficace de atragere a noi muncitori pe terenurile de sport, de educare sportivă a păturilor largi de oameni ai muncii. In același timp comitetele de întreprindere sînt datoare să contribuie la pregătirea a cît mai multe cadre tehnice sportive voluntare (instructori, arbitri etc), care să ajute pe sportivi să-şi ridice măiestria. Un rol important în îmbunătăţirea activităţii sportive sindicale îl au Consiliile sindicale regionale, a căror sarcină este de a coordona activitatea de cultură fizică şi sport pe plan regional. Ele trebuie să studieze munca colectivelor sportive fruntaşe şi să organizeze extinderea experienţei acestora la colectivele cu activitate mai slabă. Perfecţionarea neîncetată a activităţii de cultură fizică şi sport este una din sarcinile de seamă ale mişcării sindicale, sarcină a cărei îndeplinire contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de cultură şi trai ale maselor largi, la întărirea capacităţii de apărare a patriei noastre. Turneul colectivului Teatrului National din Iaşi In cadrul turneului pe care-l întreprinde în Capitală, colectivul Teatrului Naţional din Iaşi ,a prezentat joi seara pe scena Teatrului C.C.S. piesa „Oraşul în flăcări“ de Mihail Davidogu, laureat al Premiului de Stat. Spectacolul, în direcţia de scenă a regizorului Val Mugur, maestru emerit al artei din R.P.R., a avut în distribuţie pe Margareta Baciu şi Mărioara Davidoglu, artiste emerite ale R.P R, Virgil Raiciu, Constantin Obadă, Lidia Persofschi şi Petru Gheorghiu. La spectacol au asistat tovarăşii: Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Constanţa Crăciun, scriitori şi artişti, reprezentanţi ai presei şi un numeros public. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. (Agerpres) Din toate colțurile Patriei Să folosim din plin tehnica Şi anul acesta oamenii muncii Îşi petrec în mod plăcut şi folositor concediul de odihnă în staţiunile balneoclimatice. Clişeul nostru Înfăţişează — antrenaţi într-un joc distractiv — pe mecanicul Nicolae Dulgheru de la „Navrom“-Brăila, pe tînărul Iosif Frîncu de la „Steaua Roşie“ din Bucureşti, pe funcţionarele Margareta Mărgineanu şi Magdalena Teodorescu de la întreprinderea carboniferă Lonea, veniţi la odihnă în staţiunea Poiana Ţapului. (Fotografia de GH. POPESCU) In aşteptarea oaspeţilor SIBIU (coresp. „Munca“). In vederea deschiderii sezonului de vară, la staţiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului s-au făcut şi continuă să se facă intense pregătiri. Lucrările de reparaţii şi noile amenajări sînt pe terminate. Cele trei lacuri au fost curăţate şi acum pe suprafaţa lor lucie se reflectă ca într-o oglindă similiul cerului. O echipă de specialişti hidrologi execută forări în straturile pămîntului pentru a descoperi noi pînze de apă potabilă. Cele cinci pavilioane exterioare ale staţiunii au fost zugrăvite. Pavilionului de băi calde i s-au făcut de asemenea reparaţii generale. Aici au fost instalate încă 8 noi vane. Au fost date în folosinţă noi secţii pentru tratarea reumatismului. Astfel s-a deschis secţia de nămol înzestrată cu 10 cabine şi cu o cameră de pregătire a nămolului. Aici se vor executa cataplasme, împachetări parţiale etc. O parte din tratamente se vor face după experienţele oamenilor de ştiinţă sovietici. Zilele trecute a intrat în funcţie şi secţia de aburi cu două dulapuri pentru băi complete şi un dulap cu aer cald, precum şi o nouă secţie de electroterapie. O vizită la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj Pentru cel ce poposeşte în străvechea cetate a Clujului, o vizită la Biblioteca Centrală Universitară e pe cît de interesantă, pe atît de instructivă. Aflată în plin centrul oraşului, în apropierea celor două universităţi clujene, acest important focar de răspîndire a ştiinţei şi culturii se bucură de o binemeritată preţuire din partea cercetătorilor, studenţilor şi oamenilor muncii dornici să-şi îmbogăţească cunoştinţele-impresionantă prin proporţiile şi arhitectura ei, clădirea Bibliotecii Centrale Universitare găzduieşte aproape 1.500.000 de volume. La prima vedere, cifra aceasta ,nu reuşeşte să sugereze cu toată forţa dimensiunile spaţiilor ocupate de nepreţuitele comori din cele trei etaje ale depozitului principal de cărţi. E suficient să arătăm că aceste etaje sînt împărţite în semi-etaje separate printr-un planseu de sticlă armată cu sîrmă, fiecare sală avînd aproape 50 metri lungime şi 10 lăţime. Dacă s-ar pune cap la cap numai rafturile cu poliţe mobile din cele şase semi etaje, ele ar însuma 14 km lungime. Biblioteca este frecventată zilnic de peste 1.000 cititori. Ea dispune de o sală centrală de lectură cu 600 de locuri şi de alte numeroase săli pe lingă secţiile de specialitate. De asemenea, este înzestrată cu un serviciu de documentare şi bibliografie unde se găsesc nenumărate şi felurite liste bibliografice, dosare pe probleme, colecţii cu decupări din presa romînească şi maghiară, fişe analitice, cataloage etc. Un interes deosebit prezintă secţia Biblioteca romînească veche, care cuprinde aproape 1.000 de volume, tipărituri vechi romîmeşti, începînd din secolul al XVI-lea şi pînă la 1830. Aci se află, alături de lucrările lui Coresi, pravile ale lui Matei Basarab şi Vasile Lupu, opere ale lui Dimitrie Cantemir, Samuel Micu, Gheorghe Şincai, scrieri şi ziare din secolul al XIX-lea. In sala vecină se află o altă secţie, Biblioteca maghiară veche, care cuprinde cărţi apărute în Ungaria pînă în anul 1711. Una din cele mai bogate colecţii speciale ale bibliotecii o găsim în secţia Opere de Artă. Se află aci, pe lîngă ediţii rare, curiozităţi tipografice, reproduceri după monumente arheologice, de lucrări de artă plastică în culori sau în creion din toate ţările şi din toate timpurile, cârţi şi albume cu planşe privind istoria costumelor, a interioarelor, a moravurilor, istoria teatrului, a arhitecturii. Stau de asemenea la dispoziţia cercetătorilor fotocopii după cele mai vechi şi mai bune manuscrise ale Evului Mediu şi ale Renaşterii, precum şi monografii, reviste de artă, lucrări speciale privind arta populară maghiară şi un bogat şi variat material referitor la pămîntul, locuitorii şi arta din ţara noastră. De cîţiva ani acest fond a fost completat cu importante materiale de artă rusă şi sovietică, ca : artă decorativă, arhitectură populară, motivul naţional kirghiz, monumente ale arhitecturii georgiene. Sînt prezente de asemenea în această colecţie ilustraţii ale unor opere de o mare valoareartistică şi forţă educativă, care înfăţişează toate fazele dezvoltării statului sovietic. O atenţie deosebită merită secţia de hărţi şi stampe, care cuprinde una din cele mai importante colecţii de hărţi din ţară atît ca număr (16.000 de hărţi) cit şi ca varietate. Cercetătorii ca şi cartografii au la dispoziţie fel de fel de hărţi şi atlase geografice-fizice politice, administrative, meteorologice, etnografice, filologice, istorice, turistice. Colecţia de stampe pune la dispoziţia celor interesaţi creaţii ale lui Asachi, Grigorescu, Aman, Carol Poip de Szatmary, Bouquet, Raffet, Valerie, Regenau. Tot aci se mai află nenumărate portrete de eroi ai luptelor muncitoreşti, imagini din istoria popoarelor sovietice, şi altele. In secţia de colecţii si documente istorice se păstrează două documente originale, pe pergament, ale lui Ştefan cel Mare, hrisoave ale diferiţilor domini, zapise, cărţi de zestre, hotărnicii, precum şi unele proclamaţii din anul 1848. Tot în cadrul acestei secţii sînt alte două preţioase colecţii: numismatică şi filatelică. Interesantă este şi secţia de manuscrise dotată cu aproximativ 4.000 lucrări, din care unele datează din secolul al XIV-lea. Se remarcă în deosebi manuscrisele vechi slavone și cele românești din care amintim : una din cele mai bune versiuni a cronicii lui Miron Costin, o copie a „Tainicei tragedii“ a lui Alecu Beldiman, Cronica românilor în trei tomuri a lui Gheorghe Şincai, manuscrisul romanului „Satul“ (Falu) al lui Móricz Zsigmond. Una din secţiile cele mai tinere, dar foarte frecventată a bibliotecii, este cea de marxism-leninism. Această secţie este de un preţios ajutor pentru înarmarea oamenilor muncii cu ştiinţa marxist-leninistă, armă hotărîtoare în lupta pentru pace şi socialism. Prim grija statului nostru democratpopular fondul de cărţi precum şi colecţiile acestei biblioteci sînt în continuă creştere. . E cu neputinţă să prezinţi într-un articol de ziar uriaşa comoară culturală, cît şi neobosita activitate de studii şi cercetări ce se desfăşoară în această cetate a luminii şi culturii. Noi ne-am mărginit doar a înfăţişa cititorilor cîteva crîmpeie din această comoară, care este pusă cu dragă inimă la dispoziţia oricărui vizitator. D. SANDU Indici înalţi de utilizare a furnalului HUNEDOARA (coresp. „Munca"). Rîndurile jurnaliştilor de la combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“Hunedoara se completează mereu cu cadre tinere care îşi însuşesc neîncetat tehnica avansată şi se perfecţionează în profesia lor. Astfel de muncitori conduc astăzi furnalul nr. 3 care a primit denumirea de furnalul tineretului. Munca la acest furnal este bine organizată. Furnaliştii din cele 3 echipe conduse de prim topitorii Nicolae Bistrian, Alexandru Sasu şi Iosif Tatu se întrec pentru a obţine în cinstea celui de al V-lea Festival al tineretului şi a zilei de 23 August cei mai înalţi indici de folosire a volumului util al furnalului lor. In primele 5 zile ale lunii iunie aplicînd cu şi mai multă pricepere metoda maistrului jurnalist sovietic Filipov, ei au reuşit să întreacă cu 7,28 la sută indicii planificați de folosire a volumului util al furnalului, dînd cu 12,4 la sută mai multă fontă peste sarcinile de pian. Creşte productivitatea TIRGOVIŞTE.Turnătorii uzinei metalurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Tîrgovişte au experimentat diverse procedee care le permit să obţină din aceeaşi cantitate de metal mai multe piese turnate. La contribuţia ştiinţifică a inginerilor s-a adăugat experienţa practică a celor mai buni maiştri şi muncitori turnători. In ultimul timp, cînd în uzină se toarnă o varietate de piese cerute de fabricarea utilajului petrolifer, grija pentru economisirea metalului şi-a găsit expresia în procedee avansate de turnare. O primă măsură a fost introducerea încă din anul trecut a turnării în cochile. In prezent acest procedeu înaintat este folosit la turnarea a 14 repere. Turnarea în cochie a dat posibilitatea ca numai anul trecut să se realizeze la armături petrolifere o economie de 232 tone de oțel lichid. Anul acesta la economia de oțel lichid realizată anul trecut s-au adăugat aproape 50 de tone. Productivitatea turnării în cochile este mul mai ridicată decît a celei în forme de pămînt. Timpul de turnare a fiecărei piese a fost redus cu ajutorul acestui procedeu înaintat de peste 5 ori. Turnarea în cochile a influenţat creşterea productivităţii muncii pe întregul sector cu circa 20 la sută şi reducerea preţului de cost cu 15 la sută. Un nou succes al industriei noastre de maşini La începutul anului 1951 pe locul unde se află azi fabrica „Nicovala" din Sighişoara erau doar cîteva ateliere. In decursul aceluiaşi an au început să sosească aici maşini sovietice de înaltă productivitate. Treptat, pe locul vechilor ateliere a apărut o fabrică modernă care avea să aducă un aport important în dezvoltarea industriei noastre.. Necesităţile fabricilor de cauciuc din ţară au pus în faţa colectivului de muncă al fabricii „Nicovala“ sarcina de a trece la construirea unei prese de vulcanizare, după cele mai înaintate cerinţe ale tehnicii. Cercetarea documentaţiei de specialitate, proiectarea pieselor prototipului au început în entuziasmul general al inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor. Greutăţile ivite în proiectarea presei la posibilităţile noastre de producţie au cerut eforturi serioase din partea colectivului de aei, dar ele au fost încununate de succes. Avînd sprijinul uzinelor „Steagul Roşu“-Oraşul Stalin, „Mao Tzedun“-Bucureşti şi al celor de la Combinatul metalurgic Reşiţa, unde s-au turnat principalele corpuri ale presei, colectivul fabricii ,,Nicovala“ a reuşit să creezeprima presă de vulcanizare automatizată, cu patru etaje, în greutate totală de 6.400 kg. Cu ajutorul ei se presează şi vulcanizează piese de cauciuc în matriţe de diferite forme şi dimensiuni. A. CROITORU Una din fruntaşele In Întrecerea socialistă ce se desfăşoară viu la fabrica „11 Iunie“ Găvana-Piteşti este Elena Lupuleac, pe care o vedem In clişeu. In ultimele luni, ea şi-a depăşit cu regularitate norma cu 40 la sută, dînd numai produse de calitatea I-a. (Fotografia de C. PETRE) Pentru nevoile social-culturale ai oamenilor muncii din patria noastră se ridică an de an noi aşezăminte, expresie a grijii părinteşti a partidului şi guvernului. In clişeu, aspectul exterior al spitalului inaugurat anul acesta pentru minerii din Schitu-Goleşti. El dispune de mai multe secţii, printre care şi una chirurgicală, şi este înzestrat cu cel mai modern aparataj medical. (Fotografia de P. COZIA) In întîmpinarea marii adunări pentru pace de la Helsinki Mai sînt puţine zile pînă cind se vor întruni la Helsinki, în marea adunare mondială pentru pace, reprezentanţii tuturor popoarelor lumii. Acţiunile legate de lupta pentru pace care se desfăşoară în ţara noastră reflectă entuziasmul cu care poporul nostru tot împină adunarea de la Helsinki. In cartierele oraşelor, în sate, se ţin sfaturi ale păcii, în care mii de cetăţeni iau poziţie hotărîtă împotriva atîţătorilorla un nou război. In oraşul Constanta, comitetele de luptă pentru pace din cartiere au organizat în ultimele zile aproape 60 de sfaturi ale păcii la care au participat numeroşi cetăţeni. La sfatul păcii ţinut în casa gospodinei Dobriţa Ninescu, din str. căpitan Purec nr. 18, gospodina Silvia Pascu a vorbit despre succesul Adunării reprezentanţilor mişcării pentru apărarea păcii din R.P.R. La Tg. Mureş, comitetul regional de luptă pentru pace a convocat, în sala clubului Trustului regional de construcţii, un mare miting în care secretarul comitetului de luptă pentru pace al Regiunii Autonome Maghiare, Ion Bartha, a prezentat o dare de seamă asupra Adunării reprezentanţilor mişcării pentru pace din ţara noastră. Vorbitorul a subliniat adeziunea unanimă a întregului nostru popor la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat la Varşovia. In oraşul Bacău, numai în cartierul C.F.R. au fost organizate în ultimele zile 9 sfaturi ale păcii consacrate adunării mondiale pentru pace de la Helsinki. Participanţii au subliniat credinţa nestrămutată a oamenilor cinstiţi din întreaga lume că adunarea de la Helsinki va însemna un nou pas înainte spre menţinerea şi consolidarea păcii. Astfel de adunări şi sfaturi ale păcii închinate adunării de la Helsinki şi ultimelor evenimente internaţionale legate de lupta pentru pace au avut loc şi în numeroase comune şi sate din regiunea Bacău. La schitul Măgura, din munţii Vrancei, cei 33 de preoţi şi călugări s-au adunat într-un sfat al păcii. Ei au dezbătut ultimele evenimente internaţionale şi s-au legat să sfătuiască pe credincioşi să lupte pentru apărarea celui mai de preţ bun al omenirii, pacea. Batoze înzestrate cu alimentator Joi dimineaţa, pe poarta uzinei „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a ieşit primul lot de batoze înzestrate cu un aparat nou: alimentatorul. Aparatul se află aşezat pe platforma batozei. Toate batozele care se vor construi de acum înainte în această uzină vor avea alimentator. Pe lîngă protecţia împotriva accidentelor, alimentatorul aduce o creştere a productivităţii muncii, datorită faptului că batoza nu lucrează în pulsaţie, ci în mod continuu, cu ajutorul benzei transportoare şi al uniformizatorului. Alimentatorul contribuie la reducerea trepidaţiilor batozei în timpul funcţionării, iar durata de timp dintre două reparaţii capitale este prelungită. Munca oamenilor de pe platformă este mult uşurată. La realizarea noului dispozitiv au adus o contribuţie importantă inginerul Nicolae Ungureanu, maistrul Anghel Bîră, ca şi muncitorii Constantin Ciocşan şi Constantin Stoica. Alimentatorul batozei a fost realizat după modelul alimentatorului sovietic tip MKC-1.100. Primele batoze cu alimentator produse de uzinele „Tudor Vladimirescu" au fost trimise S.M.T.-urilor Pogoanele, regiunea Ploeşti, Rupea, regiunea Stalin, Bonţida, regiunea Cluj, Paşcani, regiunea Iaşi, şi altor S.M.T.-uri. (Agerpres)