Munca, iunie 1956 (Anul 12, nr. 2678-2703)
1956-06-10 / nr. 2686
Proletari din toate țârile, iniți-val ORGAN AL CIlSIRULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII — nr 2686 I Duminică 10 iunie 1956 4 pagini 20 bani Să înțelegem just rolul consfătuirilor de producție și al adunărilor sindicale O convorbire cu muncitori, tehnicieni și activiști sindicali de la uzinele de tractoare ,,Ernst Thälmann , din Orașul Stalin ÎNTREBARE: Uzinele detractoare sunt cunoscute de ani de zile ca una din unitățile fruntașe pe ramură de producție. Organizația sindicală de aici a cîștigat în decursul anilor o bogată experiență. Ținind seama de toate acestea ne ar interesa în mod deosebit să știm în ce constă experiența cîștigată de organizația dv. sindicală pe linie de producte, mai ales în ce privește buna organizare a consfătuirilor de producție și adunărilor sindicale. Ne oprim tocmai la aceasta, pentru că, după informațiile noastre, în foarte multe locuri există serioase confuzii in domeniul amintit, ceea ce îngreunează munca sindicală și, nu mai puțin, buna desfășurare a activității productive în general. NICOLAE BOHILȚEA, președintele comitetului de secție uzinal-motoare: Îmi dați voie să fac eu începutul, încercînd a lămuri problemele puse de dr. M-aș referi, înainte de toate, la consfătuirile de producție care se țin la începutul lunii. Acestea sînt foarte rodnice la noi, întrucît dezbat importante probleme : cum a fost îndeplinit planul pe luna trecută, ce avem de făcut in luna următoare, confirmarea fruntașilor, discutarea situației codașilor , se fac apoi propuneri de îmbunătățire a muncii, se iau noi angajamente în întrecere etc., etc Iată, bunăoară, cum am procedat la începutul lunii mai. In referatele prezentate atît la consfătuirile pe grupe sindicale, cit și pe sector, s-a arătat că planul a fost realizat, cu o excepțe — piesele de schimb — unde n-a fost îndeplinit decît cu 97,8 la sută. Analizîndu-se mai profund starea de lucruri din sector, s-a stabilit că planul nu a fost îndeplinit în special la cîteva sortimente, și anume : supapele (94,3 la sută), pistoanele (93,5 la sută), cuzineții (90,3 la sută), chiulasele (89 la sută) și arborii-motor (65,4 la sută). Foarte nemulțumiți de această situație, participanții la consfătuire au căutat să descopere cauzele. Și s-a ajuns la concluzia că în majoritatea cazurilor a lipsit materialul, iar în cazul arborilor-motori, lipsea capacitatea față de găurire, din care pricină necese produc gîtuiri în desfășurarea normală a fluxului tehnologic pe linia respectivă. S-au făcut, desigur, critici aspre și propuneri serioase pentru remedierea situației. In ce privește aprovizionarea, aceasta, bineînțeles, nu depinde numai de sector și — uneori — nici chiar numai de uzină. Noi am rezisat conducerii și comitetului de întreprindere starea de fapt, iar problema este pe cale de soluționare. In unele cazuri s-a și rezolvat. Totuși, trebuie să accentuăm că aprovizionarea la timp rămîne în permanență problema noastră numărul unu. S-a discutat și despre situația de la linia de arbori motori și rămăsese ca linia să fie reorganizată neîntîrziat, pentru lichidarea gîtuirilor la faza de găurire. ÎNTREBARE: La de început de lună, adunările execlusiv chestiuni de discutat producție ? Tov. BOHILȚEA : Da. Pînă în luna martie, am discutat și chestiuni social-culturale întrucît însă în felul acesta nu mai rămăsese timp pentru rezolvarea celor referitoare la producție și la întrecerea socialistă, la îndemnul unor instructori ai C.C.S. și ÎNTREBARE : Și acum, cînd le mai discutați pe acestea din urmă ? Tov. BOHILTEA: Cinstit vorbind,de cînd am primit noi îndrumări de la instructorii C.C. al Sindicatului nostru, adică de vreo trei luni n-am mai discutat problemele sociale. In principiu, am stabilit că pentru aceasta vom face ședințe speciale, dar n-am ținut încă nici una. Ne e și urît să ținem atîtea ședințe. ÎNTREBARE : Dar măcar problemele de producție, reușiți acum să le rezolvați în consfătuirile de început de lună ? Tov. MIHAIL MARINESCU, inginerșef al sectorului: De loc. La aceste consfătuiri, participanții se rezumă la propuneri, sugestii și sezisări, în special sezisări. Nici nu se poate altfel. Doar nu putem să începem discutarea unor probleme tehnice în consfătuiri. Nu e nici timp și apoi, trebuie un studiu prealabil. Ne notăm însă tot ce spun oamenii, urmînd ca, în zilele imediat următoare, să trecem la soluționare. Problemele tehnice, de pildă, le rezolvăm noi, cei însărcinați cu partea tehnică. Tov. BOHILTEA: Pînă în prezent aveam un sistem foarte bun de ținere în evidență și control a soluționării propunerilor. Acestea se afișau pe tabele speciale, arătîndu-se pe scurt: în ce constă propunerea, cine răspunde de ezolvarea ei, data pînă cînd trebuie rezolvată. In momentul cind se rezolva, trăgeam o linie peste ea. Astfel, roșie pe evidență, în văzul tuturor muncitorilor sectorului, rămîneau în permanență propunerile nesoluționate. Controlul masei se exercită foarte eficace : îndată ce o propunere al cărei termen de vare a trecut, nu rezole ștearsă cu roșu, lumea se și sezisează. Tov. PETRE BABEȘ, liniile maistru-șef la sate“ și turnate",«for„ambielaj“ . Așa mi s-a întîmplat mie cu propunerea de a se instala un aspirator de praf la o mașină de rectificat. Lună de lună ea rămînea nerealizată, iar pe evidență nu se trăgea linia roșie... Oamenii, în special organizatorul de grupă de la locul de muncă respectiv, se rezisa și venea la mine cu pretenții. Asta, pînă am rezolvat-o. Atunci am avut liniște... Tov. BOHILTEA. Am vorbit despre acest sistem de evidență, pentru că acum, pe baza îndrumărilor primite de la comitetul de întreprindere, respectiv prin tovarășul Roșioru, am introdus recent un registru de evidență propunerilor și urmează să nu mai folosim tabelele afișate, care au fost o idee a noastră, și care și-au dovedit pe deplin eficacitatea. Cred că nu e just. Registrul este foarte bun și-l vom folosi, căci el ne ajută să avem o evidență centralizata clara, care nu se pierde, cum se poate întîmpla cu tabelele afișate, care sunt simple hîrtii volante. După părerea mea, trebuie păstrate ambele sisteme. Nu este birocrație, ci un lucru necesar, care asigură rezolvarea la timp și în cele mai bune condițiuni a tuturor propunerilor. ÎNTREBARE : Desigur, indicațiile nu trebuie preluate rigid și cu prețul eliminării experienței proprii, dobîndită chiar la respectivul loc de muncă. Dar, să revenim la problema consfătuirilor de producție. Propunerile făcute în consfătuiri, după cum am aflat deci, se rezolvă pe baza tabelelor și registrelor de evidentă. Dar noi am cercetat aceste evidente ale dv. și am găsit fel de fel de propuneri. Iată una : „Repararea discului gradat de la mașină și a pompei de ulei”. Această propunere se rezolvă relativ ușor de către maiștri, iar activul sindical urmează să controleze cum s-a rezolvat. Dar uite alta: .Turnătoria să dea piese cu duritate mai mică" Este cerința justificată a unor strungari care nu pot lucra cu lumea, își prăpădesc timpul, mașinile și sculele din cauza muncii proaste a turnătorilor. Ce faceți cu ea ? Tov. inginer MARINESCU: Mergem la sectorul turnătorie și cerem came(continuare în pag. II-a) <i însemnătatea pe care adunările sindicale ő consfătuirile de producție o prezintă pentru bușina desfășurare a activității productive in întreprinderi precum și pentru soluționarea diverselor probleme ale membrilor de sindicat, este în prezent apreciată de toți oamenii muncii. Fiind o tribună de afirmare a cerințelor și talentului creator al celor ce muncesc, adunările sindicale și consfătuirile de producție oferă cel mai bun prilej de punere în discuție și de rezolvare a tot ce frămintă masele. Nici un director de fabrică, președinte de comitet de întreprindere, nici chiar un organizator de grupă sau maistru, nu se mai lipsesc acum cu ușurință de aceste adunări, una din ocaziile importante cind pot lua contact cu masa, s-o îndrumeze mai bine și să învețe de la ea. De curând, redacția ziarului nostru a organizat în sectorul uzinal motoare al uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" din Orașul Stalin o largă discuție, pentru a vedea folosesc colectivul respectiv, conducătorii cum săi x și activiștii sindicali adunările sindicale și a consfătuirile de producție în scopul bunei organizări și desfășurări a întrecerii socialiste pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ca și în scopul satisfacerii nevoilor de zi cu zi ale membriilor colectivului. Discuțiile au fost interesante. Ele au avut menirea de a ajuta la înțelegerea mai clară, în lumina indicațiilor plenarei C.C.S. din 30.1 1.11. 1956, a problemelor privitoare la organizarea și desfășurarea consfătuirilor de producție și adunărilor sindicale. In același timp s-a constatat însă și existența unor deficiențe și confuzii cu privire la esența și rolul adunărilor sindicale și consfătuirilor de producție. Intruc l asemenea confuzii sînt și in numeroase alte întreprinderi, redăm convorbirea care a avut loc, trăgînd, în lumina documentelor plenarei C.C.S. și concluziile necesare, ai C.C. al Sindicatului care au fost pe la noi, am scos de pe ordinea de zi a consfătuirilor de început de lună problemele social-culturale. Expoziția „R.P.R. pe drumul construirii socialismului“, vizitată de aproape 40.000 de persoane Expoziția „R.P R. pe drumul struirii socialismului”, organizată coade S.R.S.C în sala din B dul Magheru, a fost vizitată în cele cîteva zile de la deschidere de aproape 40.000 de persoane. Străbătînd expoziția, oprindu-se la mașinile și obiectele prezentate, privind schemele și planșele expuse, vizitatorii au în față imaginea vie întregii țări, unde oamenii muncii din a fabrici și uzine, de pe șantiere și ogoare, înscriu zi de zi noi succese pe drumul construirii socialismului. Deschiderea unei expoziții Cehoslovace Sîmbătă dimineața, în cădirea Ambasadei R. Cehoslovace din strada Oțetari nr. 3 s-a deschis expoziția de radio-emisie, recepție și aparate de măsură electrice și electronice, organizată de întreprinderea pentru comerț exterior „Kovo” din R. Cehoslovacă. Vizitatorii expoziției vor putea urmări ,zilnic la ora 11 pe ecranele televizoarelor, programe emise de stația experimentală de televiziune din București, precum și proiecții de filme de scurt metraj cehoslovace. Expoziția va putea fi vizitată zilnic, timp de două săptămîni (9—23 iunie) între orele 9—18. (Agerpres) BUCUREȘTI CONSTANTA Consfătuire cu privire la realizarea contractului colectiv în industria ușoară La Casa de Cultură a Sindicatelor a avut loc sîmbătă dimineața o consfătuire organizată de Comitetul Central al Sindicatului muncitorilor din industria ușoară în scopul analizării felului cum s-au realizat prevederile contractelor colective în perioada 1 ianuarie—30 aprilie în întreprinderile industriei ușoare din orașul și regiunea București. La consfătuire au participat fruntași în producție, membri ai comitetelor de secție și ai comitetelor de întreprindere, organizatori de grupe sindicale Cu acest prilej, Gustav Ruber, din partea Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din industria ușoară, a prezentat un referat privind îndeplinirea angajamentelor în 13 întreprinderi din orașul și regiunea București. Participanții la consfătuire au făcut propuneri prețioase privind introducerea mecanizării și a micii mecanizări în producție precum și cu privire la felul cum trebuie utilizat fondul directorial. Pentru răspîndirea metodelor folosite în acțiunea de transformare socialistă ______a agriculturii _____ Intre 7 și 9 iunie a avut loc la Techirghiol, regiunea Constanța, o consfătuire organizată de Ministerul Agriculturii și Direcția Generală a Treburilor Consiliului de Miniștri cu scopul răspîndirii experienței și metodelor folosite în acțiunea de transformare socialistă a agriculturii, de lucrătorii pe tărîm agricol din raionul Negru Vodă, primul raion din țară cooperativizat în întregime. Au participat vicepreședinți al sfaturilor populare raionale și directori ai direcțiilor regionale agricole, șefi ai secțiilor agricole raionale, directori de S.M.T.-uri, președinți de gospodării colective din regiunile București, Constanța, Craiova, Galați și Ploești. (Agerpres) Din toate colțurile Patriei In cel de al doilea ei aclual I ■n— Se dezvoltă întreprinderile noastre Noua fabrică de faianță și sticlă din Sighișoara Foto, AGERPRES Se înalță fabrica de hîrtie cretată de la Ghimbav [ Constructorii fabricii de hîrtie cretată care se ridică în apropierrea orașului Stalin, la Ghimbav, au sărbătorit în ziua de 8 iunie un eveniment însemnat în activitatea șantierului. In această zi s-au făcut rodajul principalului agregat— mașina de cretat de mare productivitate — care are o lungime de 150 m. și va fi deservită deja numai 3 muncitori. In halele noii întreprinderi au mai fost montate pînă acum instalația de preparare a masei de crestare, instalația de gaz metan, cazanul de aburi și postul de trans- i [formare. Terminarea acestor lucrări va permite ca peste timp noua întreprindere să-și puțină înt sceapă activitatea. In noua fabrică procesul de pro ] [ducție va fi mecanizat și auto-sumatizat aproape în întregime. j ) Printr-o serie de operații speciale) i se va realiza o hîrtie de calitate superioară folosită pentru tipăritrea diferitelor reviste și publicații. Noua fabrică va avea o capacittate de producție anuală de 3.000 t J tone de hîrtie cretată. Proiectul fabricii a fost întocmit de un colectiv din cadrul Institutului de I (proiectări pentru industrializarea) lemnului. Construcția clădirilor j [ principale de la noua întreprindere a început în anul 1955 și a continuat într-un ritm rapid. [Datorită folosirii prefabricatelor și j [ mecanizării lucrărilor, constuctorii au scurtat cu circa 20 la sută) [ timpul prevăzut pentru construc j [ția halei principale de fabricație: (unde sunt montate instalațiile de) [cretat. Acum ei dau bătălia pentru | [terminarea lucrărilor de montaj ale instalațiilor și utilajelor din hala J [de finisaj care va fi dată producției la începutul lunii viitoare. i ( Muncitorii vor lucra în noua faabrică în condiții bune de muncă. j [ In halele spațioase s-au montat) | instalații moderne de încălzire și] [ aerisire ; transportul intern se va j [ face cu autocare. La lucrările de montaj a prinicipalelor agregate, alături de elect jtricienii Constantin Tirdă, Gheorghe Boca, muncitorii Galaczi Geza, J [Antal Francisc, Deak Copman și) , alți muncitori și tehnicienii destoinici, au dat un prețios sprijin I specialiști din R. D. Germană^ și J j Atunci cînd am hotărît să vizităm Institutul de Igienă, aveam o idee destul de vagă despre activitatea științifică a colaboratorilor lui. Firește, știam că ei se ocupă de una din laturile profilactice ale medicinei și anume: studierea influenței factorilor de mediu în dezvoltarea omului, dar ce anume fac ei efectiv, ne era necunoscut. Vizitînd institutul am aflat cite ceva din munca interesantă și folositoare a cercetătorilor de aici și încerc să descriu această muncă fiindcă merită să fie cunoscută. Prin laboratoare ...Decorul e obișnuit, laboratoare cu pereți îmbrăcați cu faianță, mese încărcate cu stative în care sunt aliniate eprubetele, mulțime de retorte și aparate complicate dintre care unele au fost concepute și construite cu mijloace proprii. Aparatul „Electroforeza", recent construit din inițiativa tovarășei ing. A. Fostiropol, a fost folosit cu succes pentru dozarea aminoacizilor din lapte. Alcalinizarea laptelui este una din temele științifice importante pe care le-a rezolvat în ultima vreme colectivul secției de igienă alimentară. Ministerul Industriei Alimentare și-a pus întrebarea: Poate fi intîrziat procesul de descompunere a laptelui, în special vara, în timpul căldurilor mari? Chimiștii au răspuns: Da, prin adăugarea de bicarbonat de sodiu. Dar în aceste condiții, își păstrează laptele proprietățile nutritive? La asta aveau competența să răspundă igieniștii. Și au răspuns: Nu. Ei n-au dat acest răspuns la întîmplare. Tema era deosebit de importantă și secția de igienă alimentară condusă de dr. A. Sporn a întreprins cercetări „pe trei fronturi“. Dr. Sporn și-a făcut aspirantura în Uniunea Sovietică și a învățat să studieze în profunzime problemele, să caute rezolvări precise. Experiențe și concluzii In micuța sală a blocului experimental, mai mulți cîini, cînd s-au trezit după narcoză, aveau în loc de un singur stomac, două. Cel de-al doilea „micul stomac Pavlov” — de fapt numai o despărțitură — prevăzut cu o eprubetă pentru colectarea sucului gastric, le permitea cercetătorilor să urmărească modificările secreției la animalele hrănite cu lapte alcalinizat; încet, încet, experiențele s-au completat experiențe diverse, dar o singură concluzie: laptele aîcannizat are o influență dăunătoare. Pe locul vechilor cocioabe Niște clădiri joase și strimte, fără dușumele, cu ferestre mici pe unde lumina nu reușea să pătrundă, unde muncitorii se îmbolnăveau pe capete de tuberculoză sau de silicoză — iată cum arăta așa-zisa turnătorie aparținînd fraților Kratofil pînă la naționalizare. După preluarea atelierelor de către întreprinderea Metalurgică Bănățeană situația s-a ameliorat. Totuși, mai rămîneau multe de făcut pînă la asigurarea unor condiții optime de muncă. Muncitorii au propus reconstruirea clădirilor, modernizarea utilajului și introducerea proceselor tehnologice avansate. Conducerea întreprinderii a ținut seamă de propunerile oamenilor. Dar era greu de făcut totul deodată. Mai întîi s-a introdus pentru aliajele de aluminiu turnarea în cochile metalice, a ceea ce pe lîngă că ușurat munca, a dus după sine o creaștere a productivității cu 40 la sută. S-a trecut apoi la turnarea unor piese din ce în ce mai complicate și mai necesare economiei naționale, ca, de pildă, în afara pieselor de bronz și aluminiu pentru aparatele de stins incendiu, armăturile pentru locomotive. Pentru prima oară în țară s-au turnat aici piese pentru injectoarele L.F.X. 11, necesare alimentării cazanelor. De curînd, aa vut loc un eveniment important pentru viața micului colectiv al secției: s-a hotărît reconstruirea din temelie a turnătoriei. De atunci nu a trecut mult timp. Și iată, azi hala principală este gata. Echipele conduse de Ion Pungă și Gh. Almáchi au turnat primele șarje în secția nouă. Noua turnătorie e spațioasă și luminoasă, proiectele fiind astfel întocmite încît să scutească omul de orice efort care i-ar dăuna sănătății. Tot aici, la întreprinderea Metalurgică Bănățeană, se află în curs de terminare un grup social alcătuit din bac, vestiar etc. (coresp. „Munca“) Crește producția de mobilă fină Conducerea I.L.E.F.O.R., (întreprinderea lemn-forestier) Tirgu Mureș, văzînd că cerințele de mobilă fină sînt tot mai mari, a luat măsuri la începutul anului ca la secția tîmplărie din oraș să se treacă la fabricarea în serie a garniturilor combinate. Ritmul producției în primele luni fost destul de lent, dar cauzele care a au dus la asta s-au înlăturat treptat. In mai a intrat în funcțiune fabrica de panele și astfel nu peste mult va fi asigurată în întregime principala materie primă necesară fabricării mobilelor fine. înzestrarea tehnică a noii fabrici continuă. Zilele trecute a sosit din R.D.G. o presă hidraulică de mare randament, care va da o producție de cel puțin 8—10 metri cubi panel într-un schimb. Pînă acum din presele obișnuite panelele se puteau scoate abia după 4 ore, pe cînd la presa nouă se scot după 15—20 minute. Crește gradul de mecanizare și la secția de tîmplărie, datorită cărui fapt s-a ridicat mult productivitatea. * V. Astfel, de unde lustruitul cu mina necesita 14 zile de uscare, acum, prin folosirea aparatului de pulverizat nitrolac, e nevoie numai de 24 ore, iar mobilele capătă un luciu fin, deoarece lacul se suprapune uniform și neted. Inovatorii de la tîmplărie au mers mai departe și s-au gîndit cum ar putea mecaniza și șlefuitul. Un colectiv în frunte cu tov. Nagy Adalbert a reușit să confecționeze o mașină de șlefuit care a ridicat productivitatea la această operație de peste 15 ori față de procedura manuală. Acum, numai părțile curbe ale mobilelor se șlefuiesc manual, îmbunătățirile aduse în procesul de producție au determinat reducerea cu 30 la sută a timpului de executare a unei garnituri combinate. Astfel, la începutul lunii iunie a fost terminată și a treia serie de garnituri combinate din acest an (în total 150 garnituri). Toate sunt furniruite cu nuc și li s-a dat lustruire fină. (coresp. „Munca“) Sosirea primilor brigadieri pe șantierele tineretului din Capitală Cei TOC de brigadieri aflați pe șantierele tineretului din Capitală au primit Sîmbătă în mijlocul lor, noi tovarăși de muncă. Ei fac parte din sutele de tineri din Capitală, care au răspuns cu entuziasm la Apelul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor de a lucra pe șantierele naționale și regionale ale tineretului. Printre cei 150 de brigadieri care au plecat sîmbătă pe șantierele tineretului din Capitală — șantierele Combinatului de cauciuc „Zorile“-Jilava, construcții de locuințe muncitorești — Floreasca și la cel de construcții a noului spital pentru muncitorii uzinelor „23 August“ — declarate șantiere regionale ale tineretului — sunt tineri ulamiști și neotemiști din întreprinderile și comunele subordonate Bucureștiului. Numeroși tineri din Capitală au plecat pe șantierul tineretului de la Combinatul de cauciuc „Zorile“-Jilava. Intîmpinați cu dragoste de Ion Șovăilă, Stan Șerban, Ion Popa, Gh. Budeanu, Ion Rădulescu, Ion Lucian și alți vechi brigadieri, fruntași în muncă, tinerii sosiți s-au încadrat repede în viața șantierului. Pentru brigadieri se vor termina aici în scurtă vreme locuințe cu dormitoare de cîte 5—6 paturi. La dispoziția lor 11 se va pune un club, terenuri de sport. Săptămînal, vor fi prezentate filme, programe artistice. In curind se va deschide alt șantier al tineretului din Capitală —* șantierul conductei de apă Arouda- Argeș. (lAgerpre*) Seară literară PITEȘTI (coresp. „Munca“). — Ziariști, tineri scriitori și poeți din cadrul cercului literar „Orizonturi noi“ din localitate au organizat seară literară închinată poetului Gh. Topîiceanu, la care au fost invitați fiul scriitorului și o parte din rudele sale. Evocînd figura lui Topîrceanu, tov. Constantin Apostol, colaborator literar al ziarului regional „Secera și Ciocanul“, a făcut o prezentare vieții și operei poetului. Actorii Constantin Zărnescu, Elena Suliman și Vasile Buciu de la Teatrul de Stat din localitate au recitat apoi poezii inspirate de pe meleagurile argeșene, unde autorul și-a petrecut o bună parte din copilărie. Produse alimentare transportate la domiciliu TG. MUREȘ (coresp. „Munca). — A trecut o lună de cînd la unitatea „Alimentara" nr. 1 din localitate s-a introdus o nouă metodă de servire: la dorința clienților, cumpărăturile efectuate în valoare de peste 50 de lei, se transportă la domiciliu în mod gratuit. Numărul celor care vor să beneficieze de avantajele acestui nou sistem de servire crește neîncetat. Comenzile se pot face ori in magazin, ori prin telefon. In cazul din urmă, plata produselor comandate se face odată cu preluarea lor. Pentru transport magazinul are o motocicletă, o tricicletă și o autodubă. Personalul acordă o mare atenție calității produselor, cîntăririi exacte și ambalării cu gust. In prima lună de aplicare a acestei metode s-au transportat la domiciliu peste 1500 kg. de diferite produse alimentare. Perseverența cercetătorilor Analiza chimică a confirmat rezultatele experiențelor fiziologilor „Electroforeza pe hîrtie“ și Gramatografia, metode noi pe care le-a aplicat, au ajutat-o pe inginera chimistă Ana Fostiropol și pe tînăra colaboratoare V. Androniu să stabilească precis nu numai că laptele alcalinizat are o valoare nutritivă scăzută ci și că se coagulează cu greutate și prelungește procesul de digestie. Microbiologii și-au spus și ei cuvîntul: laptele tratat cu alcalii are o floră microbiană crescută. Desigur, prepararea laptelui alcalinizat a fost interzisă. Interziși au fost și unii conservanți ca galatul de ethil sau acidul salicilic, care s-au dovedit a fi toxici. Acum unii cercetători fac experiențe cu coloranți. Dacă sînt sau nu vătămători pentru organism, nu se știe deocamdată. Se va ști însă peste cîtva timp, deoarece o mulțime de rozătoare sînt hrănite cu colorantul orange și se urmărește acțiunea lui asupra organismului. „Incăpățînarea“ crapilor... și strădania unei chimiste Alți colaboratori ai secției cercetează valoarea nutritivă a unor alimente și calitatea lor. Chimistă Iolanda Tanoviceanu, caută indicatori igienico-sanitari pentru pește proaspăt și pește sărat. Indicatori simpli și rapizi care să-i ajute pe medicii igieniști din rețeaua Sanepidului să aprecieze calitatea și prospețimea peștelui și să hotărască dacă poate fi dat în consum. Ea a studiat un material documentar imens și totuși nu i-a fost de folos. Crapii noștri nu vor să se încadreze în limitele de calitate stabilite pentru speciile de pești de pe alte meleaguri. Să lupt cu „încăpățînarea” crapilor în laborator, avînd tomurile, nu-i plăcut ca arme numai — s-a gîndit tovarășa Tanoviceanu. Mai bine să le fac pe plac și să găsesc indicatori cu „specific național”. In laborator, asemenea indicatori nu poți găsi, chiar dacă ești chimistă de 30 ani, ca tovarășa Tanoviceanu. Atunci, s-a pregătit și a plecat în Deltă, să studieze îndeaproape structura chimică a crapului. Dintru început, experiențele nu i-au reușit. Cu răbdare și perseverență, cercetătoarea le-a luat de zeci de ori de la capăt, a studiat probe de pești pescuiți în largul mării sau în canale liniștite, a lucrat timp îndelungat la fabrica de conserve de pește din Tulcea, în diverse cherhanale și... s-a apropiat de felul urmărit. A găsit un indicator de care crapul „ține seama”. Cum vine în contact cu soluții titrate reacționează într-un fel dacă este foarte proaspăt, intr-altul dacă e consumabil, și cu totul diferit dacă e alterat. Chimistă totuși nu-i încă mulțumită. Indicatorul pe care l-a descoperit nu-i la îndemîna igieniștilor în orice împrejurare, fiindcă nu dă rezultate decît dacă experiențele se fac într-un laborator cu aparatura corespunzătoare. De aceea ea continuă să caute un indicator mai larg utilizabil și e neîndoios că-1 va găsi. ★ Deși spațiul mă obligă să mă rezum la relatarea acestor aspecte din activitatea secției de igienă alimentară, trebuie totuși să enunț și alte cîteva sarcini curente pe care ea le duce la îndeplinire cu succes. Este vorba de participarea la elaborarea STAS-urilor pentru industria alimentară, de avizarea din punct de vedere igienico-sanitar a utilajelor și ambalajelor care vin în contact cu alimentele și, în sfîrșit, de expertizele privind calitatea igienico-sanitară a produselor alimentare, conserve de legume, carne și pește aflate în depozite. ...Despre activitatea colectivului Institutului de Igienă, se mai pot scrie multe lucruri. N-ați aflat nimic despre cercetările științifice pe care le fac colaboratorii secției de igienă comunală pentru protecția surselor de apă potabilă, pentru epurarea apelor reziduale și purificarea aerului din centrele industriale. N-am putut să vă împărtășesc nici unele amănunte interesante din munca igieniștilor care studiază influența oboselii în dezvoltarea copiilor și adolescenților și care au reușit să stabilească, de acum caracteristicile specifice copiilor eutrofici la noi în țară. Dar nu-i nimic, rămîne pentru viitor. R. IANCU Facultatea Electrotehnică Iași, laboratorul de acționări electrice. In acest laborator lucrează și se pregătesc de examene studenții facultății, iar oamenii de știință și cercetătorii găsesc aici un utilaj bine pus la punct pentru lucrările lor. Clișeul nostru înfățișează pe profesorul doctor inginer Nicolae Boțan (mijloc), lectorul inginer Leopold Sebastian (dreapta) și pe asistentul inginer Ioan Bejan (strigă) care fac încercarea experimentală a amplificatorilor magnetici construiți aici, care se vor folosi în acționări electrice de mare preciz!* Fotografia: L. TIBOR