Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)

1956-07-01 / nr. 2704

Proletari din toci* târli*. unlti-vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XII. — nr. 2704 DUMINICĂ 1 IULIE 1956 4 pagini, 20 bani (Continuari in pag. 3-a) iCuvîntarea tov. Gh la cel de-al II-lea Congres al U. T. M. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mî ca in numele şi din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român să a­­duc un fierbinte salut celui de al II- lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor şi, prin el, celor peste 1.200.000 utemişti, întregului tineret al patriei noastre, luptător entuziast şi înflăcărat pe frontul construcţiei paşnice, socialiste. Uniunea Tineretului Muncitor, or­ganizaţia revoluţionară a tineretului nostru, este continuatoarea glorioase­lor tradiţii de luptă ale Uniunii Tine­retului Comunist. De-a lungul ce­lor 35 de ani ai existenţei sale, parti­dul nostru a vegheat cu dragoste şi grijă părintească la apărarea intere­­elor vitale ale tineretului, la educa­rea acestuia în spiritul dragostei faţă d­e popor, al credinţei în cauza socia­­smului. Sub stăpî­nirea burgheziei şi moşie­­rim­ii tineretul ducea o viaţă de mi­zerie, era ţinut în stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Floarea tineretului pierea în războaie tîlhăreşti pentru o cauză străină intereselor poporului. Burghezia şi moşierimea au creat numeroase grupări şi organizaţii re­cţionare fasciste pentru a întuneca lintea tineretului prin lozinci­­ dema­­­gice, diversioniste, a-i otrăvi spiri­­tul cu" naţionalism şi misticism şi a-l bage pe un făgaş opus intereselor ale și intereselor generale ale onorului. Singurul apărător consecvent al in­­t­reselor tineretului a fost partidul clasei, muncitoare — Partidul Comu­nist. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist din Romînia,­­ ciunea Tineretului Comunist a mo­­tizat tineretul la luptă împotriva exp­loatării şi mizeriei, împotriva fascis­mului şi a folosirii tineretului drept crrne de tun. Partidul şi U.T.C. au­­­ptat spre a feri tineretul de otrava­soistă, a-i arăta calea luptei pentru levăratele sale interese, calea luptei pentru democraţie, pentru pace şi so­cialism. Tineretul a dat nenumărate h­rtfe pentru cauza eliberării poporu­­l­ui din lanţurile robiei capital,sto­mo­­siereşti. Pilda luminoasă a zeci şi zeci de eroi utecişti însufleţeşte tineretul nostru în munca şi lupta sa pentru fericirea poporului pentru înflorirea patriei. Vieţii de robie şi chin a tineretului i-au pus capăt măreţele transformări revoluţionare prin care a trecut oa­­ea noastră după 23 August 1944. Ziua eliberării naţionale a marcat o piatră de hotar şi în viaţa tineretului nostru. Neuitată va rămîne contribuţia a­­­­dusă de tineretul nostru, în frunte cu jteciştii şi sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insu­recţiei armate din 23 August 1944, e­­roismul de masă manifestat de tinere­tul nostru atît pe frontul antihitlerist cît şi în anii luptei pentru instaurarea­­ şi consolidarea puterii populare. Ma­sele de tineri au răspuns cu entu­ziasm şi devotament la chemările par­tidului. N-a fost acţiune politică în­treprinsă de partid, în cei 12 ani care au trecut de la eliberarea ţării, la care tineretul să nu-şi fi adus din plin contribuţia, dovedindu-şi patrio­­tismul şi spiritul de sacrificiu. Par­tidul, poporul nostru muncitor privesc cu încredere tineretul patriei şi se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forţă uriaşă dezvoltării sociale; aceasta atît dat­ar­ă greutăţii specifice pe care o ■ a milioanele de tineri ai patriei­­ noastre, cît şi datorită dinamismu- r­u­i şi combativităţii proprii tineretu­lui. Partidul a unit în jurul său şi a fi condus la luptă majoritatea covîrşi­­toare a tineretului datorită atracţiei irezistibile pe care o exercită asupra tineretului ţelurile nobile, pentru a căror înfăptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluţiei, pre­cumpăneşte tineretul ? Noi sîntem partidul viitorului, iar viitorul aparţine tineretului. Noi sîntem partidul vio­­atorilor, iar pe inovatori totdeauna tneretul îi urmează mai cu dragă imă. Noi sîntem partidul luptei 'ne de abnegaţie, iar la lupta pli­­de abnegaţie, totdeauna tineretul rge primul“. Tineretul nostru trăieşte azi cea ai măreaţă epocă din istoria patriei­­noastre — epoca construirii socialis­mului, care creează tineretului po­sibilităţi nelimitate de manifestare a energiei sale creatoare, a entuzias­mului şi patriotismului său fierbinte, a dorinţei sale de a săvîrşi fapte mari. Toate aceste minunate trăsă­turi ale tinerei generaţii, stimulate şi dezvoltate de Uniunea Tineretului Muncitor, rodesc azi în marile vic­torii ale construcţiei socialiste în pa­tria noastră liberă. Partidul, poporul nostru dau o naltă preţuire aportului pe care l-a adus Uniunea Tineretului Muncitor în mobilizarea maselor largi de tine­ret la îndeplinirea primului nostru cincinal, la succesele construcţiei noastre economice, culturale şi de stat. O adevărată epopee a muncii dîrze, pline de abnegaţie şi eroism, au scris-o zecile de mii de brigadieri­­de pe şantierele Agnita-Botorca, Sal­­a-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, con­­ictorii fabricii de rulmenţi de la biaci, ai uzinei cocso-chimice de la unedoara, ai căilor ferate Ozana­­Bacău şi Cerna-Jiu. Zeci de mii de tineri au făcut să ocotească munca entuziastă, crea­te, pe marile şantiere naţionale,­ălţînd uzine şi hidrocentrale, con­­duind poduri şi căi ferate. Desfăşurîndu-şi activitatea sub con­ducerea directă a partidului. Uniunea Tineretului Muncitor a adus o im­portantă contribuţie la educarea co­munistă a tineretului. In multe sec­toare ale construcţiei socialiste, în diferite munci în aparatul de partid şi de stat activează cadre crescute şi educate de U.T.M. Zeci de mii de inovatori, raţionalizatori, fruntaşi ai întrecerii socialiste în industrie şi fruntaşi ai recoltelor bogate, luptă­tori înflăcăraţi pentru transformarea socialistă a agriculturii, studenţi şi elevi fruntaşi, tineri ingineri, agro­nomi, profesori, medici, oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti ce-şi în­chină toate forţele dezvoltării econo­miei şi culturii — aceştia sînt frun­taşii tinerei generaţii cu care se mîndresc partidul, poporul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor dez­voltă tot mai larg contactele şi co­laborarea prietenească cu tineretul iubitor de pace din toate ţările lumii Participînd cu succes la Festivaluri­le Mondiale ale Tineretului, la dife­ritele manifestări politice, culturale şi sportive internaţionale, reprezentanţii tineretului nostru au­m făcut larg cu­noscute peste hotare înflorirea ta­lentului şi capacităţilor creatoare ale tineretului din Republica Populară Romînă în anii puterii populare. Uniunea Tineretului Muncitor în­tăreşte în permanenţă legăturile cu gloriosul Comsomol Leninist, din ex­­perienţa căruia trage bogate învăţă­minte, dezvoltă legaturile frăţeşti cu organizaţiile de tineret din ţările so­cialiste, cu organizaţiile democratice de tineret din toate ţările lumii. Ti­neretul muncitor din Republi­ca Populară Romînă şi întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabilirea relaţiilor prieteneşti­ din­tre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iu­goslavia, s-au restabilit şi legăturile de prietenie şi colaborare între Uniu­nea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popular din Iugoslavia — organizaţia bravului tineret al Iugo­slaviei socialiste. In prezent sînt create toate condiţiile pentru­­dezvol­tarea continuă a acestor legături în interesul comun al tineretului şi al popoarelor ţărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al PM.R. cu privire la acti­vitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi de la conferinţa pe ţară a U.T.M., în munca Uniunii Tineretului Munci­tor s-au realizat progrese incontesta­bile. Ele nu ne pot face însă să tre­cem cu vederea neajunsurile muncii partidului în rîndurile tineretului şi lipsurile care dăinuie în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Care sunt lipsurile principale­­ ate muncii partidului şi U.T.M.-ului în rîndurile tineretului ? Marile transformări revoluţionare din ultimul deceniu au atras tinere­tul la o participare tot mai activă la viaţa obştească, politica partidului este însuşită de masele largi ale ti­neretului. Cu toate aceste, cuprin­derea organizatorică a maselor tine­retului a rămas în urma influenţei noastre politice asupra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc şi, în parte, la tineretul din industrie. Cauza acestei stări de lucruri con­stă în lipsa unei preocupări sistema­tice, continue, pentru munca politi­­co-organizatorică în rîndurile tinere­tului. Unele organe şi organizaţii­­de partid manifestă tendinţa de a lăsa organizaţiile U.T.M. să se descurce cum pot, deşi partidul a subliniat nu odată că îndrumarea şi sprijinirea organizaţiilor de U.T.M. este una din sarcinile principale ale partidului. Lipsa unei munci permanente, răb­dătoare, cu tineretul înseamnă de fapt subaprecierea rolului tineretului, în construcţia socialistă. Fără a munci zi de zi cu tineretul, în primul rînd cu organizaţiile U.T.M., nu poate fi descoperită şi generalizată experienţa înaintată a acestora, spre a deveni un bun al întregului tineret, nu pot fi ajutate organizaţiile U.T.M. să-şi ridice munca la un nivel su­perior. Sarcinile măreţe, trasate de cel de al II-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Român, pun în faţa Uniunii Tineretului Muncitor cerinţe sporite, ridică cu deosebită ascuţime necesita­tea lichidării lipsurilor existente în activitatea Uniunii Tineretului Munci­tor. Congresul a trasat sarcina înlătu­rării deficienţelor serioase în educaţia politică şi ridicarea culturală a tine­retului, a cerut organizaţiilor de partid şi, sub conducerea lor, organizaţiilor de U.T.M. să acorde atenţia principală participării active a tineretului la lupta pentru realizarea celui de al doilea cincinal. Congresul al II-lea al P.M.R. a ce­rut organelor de partid să ajute orga­nizaţiile U.T.M. în găsirea unor forme cît mai atrăgătoare, specifice muncii în rîndurile tineretului, eliminînd şa­blonul, tendinţele de copiere mecanică a metodelor de muncă proprii organi­zaţiilor de partid sau sindicale. Lipsurile muncii organizaţiilor de partid şi U.T.M. în rîndurile tineretu­lui se manifestă, în al doilea rînd, prin insuficienta atenţie acordată mun­cii politice de masă, vii, combative, diferenţiate pentru diverse categorii ale tineretului. Munca educativă a Uniunii Tinere­tului Muncitor este lipsită de continui­tate; îndeosebi se neglijează munca politico-educativă în rîndurile tinerilor din afara organizaţiilor U.T.M. Nu este de mirare că acolo unde este ne­glijată munca de educaţie politică şi cultural-educativă slăbeşte capacitatea de mobilizare a organizaţiilor de U.T.M. şi se fac simţite influenţele ideologiei străine. Cine ar putea nega interesul arzător al tineretului faţă de problemele inter­naţionale, dorinţa sa fierbinte de a-şi închina toate forţele luptei pentru pace, pentru apărarea şi înflorirea pa­triei! Dar au făcut oare organizaţiile de partid şi Uniunea Tineretului Mun­citor tot ce era necesar pentru a cla­­rifica tineretului principalele eveni­mente internaţionale, problemele ac­tuale ale luptei pentru pace ? Este limpede că nu. In vremea noastră are loc un mare avînt al forţelor păcii şi socialismului. Ţările socialiste cuprind în prezent 25 la sută din suprafaţa globului şi 37 la sută din populaţia lumii, se lărgeşte continuu zona păcii, cuprinzînd un mare număr de ţări socialiste şi neso­­cialiste din Europa şi Asia. Succese importante au fost dobîndite în ulti­mele luni în destinderea încordării in­ternaţionale, în urma iniţiativelor U.R.S.S şi altor ţări socialiste. Cu toate acestea, marile monopoluri, fa­bricanţii de armament, cercurile agre­sive îşi continuă uneltirile. De aceea este necesară întărirea vigilenţei po­poarelor iubitoare de pace. Este nece­sară ridicarea la un nivel mai înalt a muncii de educaţie patriotică a tine­retului, în scopul creşterii unor cetă­ţeni cu înaltă conştiinţă politică şi mo­rală, apărători dîrji ai cuceririlor re­voluţionare ale poporului, ai indepen­denţei şi suveranităţii patriei, luptători hotărîţi pentru continua consolidare a puterii populare. Tovarăşi, Multe sute de mii de tineri lucrează în fabrici, uzine, mine, pe şantierele patriei noastre. In centrul preocupări­lor organizaţiilor de tineret în indus­trie trebuie pusă lupta pentru progresul tehnic, pentru însuşirea tehnicii nu­ şi folosirea din plin a tehnicii existente, pentru ridicarea continuă a calificării profesionale a tineretului. Cui nu-i este cunoscut puternicul interes al tinerilor pentru tehnică ! Oricine poate să-şi dea seama de uriaşa însemnătate a înarmării tine­rei generaţii cu temeinice cunoştinţe tehnice, astfel încît să fie capabilă a stăpîni tehnica nouă şi a scoate din ea tot ce poate da ! Trebuie să spunem însă că unele organizaţii de partid şi U.T.M., pre­cum şi muncitori vîrstnici nu acor­dă atenţia necesară schimbului de miine, sprijinirii acestuia în ce pri­veşte însuşirea cunoştinţelor profe­­sionale-tehnice şi gospodăreşti. Noi­le uzine şi fabrici ale celui de al doilea cincinal aşteaptă mii şi mii de cadre de înaltă calificare şi aseme­nea cadre nu cad din cer, ele tre­buie formate în fiecare fabrică, în fiecare atelier şi secţie prin munca plină de grijă părintească a comuniş­tilor, a muncitorilor vîrstnici. După cum se ştie, Directivele Con­gresului PM.R. cu privire la cel de al doilea cincinal prevăd executarea unui volum de lucrări capitale de cca. 105—110 miliarde lei, creşterea producţiei globale industriale cu 60—65 la sută, ridicarea productivi­tăţii muncii în industrie cu cel pu­ţin 45—50 la sută şi reducerea pre­ţului de cost în industria republica­nă cu cel puţin 15—20 la sută. Un rol din cele mai importante în înfăptuirea acestor sarcini, de care depinde dezvoltarea întregii e­­conomii naţionale şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului, re­vine tineretului. Datoria organizaţii­lor de partid şi U.T.M. din industrie este de a ajuta zi de zi tineretul în însuşirea noilor, procese tehnologice, de a îndruma spiritul de iniţiativă al tineretului spre descoperirea şi folo­sirea imenselor rezerve interne ale întreprinderilor, de a-l ajuta să în­ţeleagă aportul ce-l poate aduce în îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii. Ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost se reali­zează nu prin vorbărie, ci prin mă­suri tehnico-organizatorice concrete, prin organizarea activităţii practice a masei muncitorilor, prin înarmarea lor cu cunoştinţe tehnice, prin extin­derea metodelor avansate. Pe tot întinsul patriei noastre se deschid noi şantiere pentru construi­rea de uzine şi fabrici, hidro şi ter­mocentrale, lăcaşuri de cultură, sta­dioane etc. Partidul este încredinţat că Uniunea Tineretului Muncitor îşi va dovedi capacitatea sa de mobili­zare a tineretului la acţiuni voluntare de interes obştesc, îndreptînd ener­gia clocotitoare şi entuziasmul tine­retului spre marile şantiere ale con­strucţiei socialismului, că va face din acestea înalte şcoli ale bărbăţiei şi perseverenţei, de călire a zeci şi zeci de mii de tineri curajoşi, plini de elan patriotic, constructori con­ştienţi ai vieţii noi. Partidul acordă o deosebită însemnătate participării tineretului la lupta pentru recupera­rea terenurilor înţelenite sau degra­date. Sîntem încredinţaţi că tineretul va răspunde cu însufleţire chemării partidului, redînd agriculturii, prin munca sa harnică, zeci şi zeci de mii hectare pămînt roditor. Sarcini de mare însemnătate stau în faţa organizaţiilor U.T.M. de la sate. Trebuie ca fiecare tînăr să cu­noască obiectivele principale ale ce­lui de-al doilea cincinal în agricul­tură: asigurarea preponderenţei sec­torului socialist al agriculturii, atît ca suprafaţă cît şi ca produc­­ţie-marfă, realizarea pînă la sfîr­­şitul cincinalului a unei producţii a­­nuale de cel puţin 15.000.000 tone de cereale. Acestea sunt sarcini mari şi complexe, a căror realizare nu poate fi asigurată prin lozinci şi dia­­cursuri, ci printr-o intensă muncă politico-organizatorică. Trebuie ana­lizat în fiecare regiune, raion şi comună în parte ce măsuri politico­­organizatorice trebuie luate spre­­ a antrena din plin tineretul la înfăp­tuirea acestor sarcini grandioase. îmbunătăţind şi lărgind munca po­litico-educativă, găsind forme de ac­tivitate variate, corespunzătoare tine­retului sătesc, organizaţiile U.T.M. sînt chemate să se situeze în primele rînduri ale luptei pentru transformarea socialistă a agriculturii, să facă din fiecare utemist un propagandist în­flăcărat, care să demonstreze tinerilor în chip viu, pe baza faptelor convin­gătoare ce le oferă propria lor expe­rienţă, superioritatea agriculturii so­cialiste. Totodată, să nu uităm că ti­nerii pot juca un mare rol şi în con­vingerea familiilor lor asupra folosului intrării în gospodării colective şi înto­vărăşiri agricole. Tinerii colectivişti şi întovărăşiţi pot şi trebuie să aducă o importantă con­tribuţie la întărirea economico-organi­­zatorică a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, la creşterea numărului familiilor de colectivişti şi întovără­şiţi, la transformarea treptată a înto­vărăşirilor în gospodării colective. Pentru aceasta tinerii colectivişti şi întovărăşiţi nu trebuie însă să se izo­leze de ceilalţi tineri din sat, ci, dim­potrivă, să menţină legături priete­neşti cu ei, lămurindu-le foloasele muncii în comun. Partidul a trasat sarcina ca fiecare gospodărie colectivă şi fiecare întovă­răşire să devină un centru de atracţie pentru ţăranii muncitori. Rezultatele practice obţinute de gospodăriile colec­tive şi întovărăşirile agricole sînt cel mai bun mijloc de convingere; ele­ a­­rată cu forţa de necontestat a faptelor că singura cale,spre belşug şi o viaţă luminoasă, cultă, a ţărănimii munci­toare este calea agriculturii socialiste. Fără îndoială că şi pînă acum tine­retul a participat la munca , pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru sporirea producţiei agricole. Cu toate acestea, trebuie spus fără ocoli­şuri că rezultatele obţinute pînă acum nu corespund nici pe departe condiţii­lor favorabile existente. Trebuie să punem capăt neglijării muncă în rîn­durile tineretului sătesc; să folosim mai m­ult în acest domeniu intelectua­litatea satelor — învăţători, agro­nomi, medici. * Congresul­ al II-lea al P.M.R. a subliniat deosebita însemnătate a spo­ririi producţiei cerealelor şi, îndeosebi, a porumbului. De ce acordă partidul atîta atenţie culturii porumbului? Porumbul dă de 2, 3 şi 4 ori mai multe boabe decît orice altă cereală, ceea ce îl transformă în cea mai pre­ţioasă plantă furajeră. Porumbul este baza creşterii şeptelului, a sporirii pro­ducţiei de carne şi lapte; a lupta pen­tru dezvoltarea culturii porumbului în­seamnă a lupta pentru a face viaţa noastră mai îmbelşugată. Tocmai ţinînd seama de marile a­­vantaje pe care cultura porumbului le aduce întregii economii naţionale, se prevede ca pînă la sfîrşitul celui de al doilea cincinal să se ajungă la o suprafaţă de cca. 4.000.000 ha culti­vate cu porumb şi la o producţie a­­nuală de cca. 8.000.000—9.000.000 tone porumb. îndeplinirea acestei sarcini este în­­trutotul realizabilă. Condiţiile de sol şi climă sînt deosebit de favorabile culturii porumbului; ţărănimea a acu­mulat o experienţă de veacuri în a­­ceastă privinţă, aşa încît nu trebuie depuse mari eforturi spre a o con­vinge de avantajele acestei culturi. O importanţă deosebită pentru spo­rirea şeptelului are însilozarea porum­bului, separat ştiuleţii şi separat tul­pinile. Cantitatea cea mai mare de unităţi nutritive la unitatea de suprafaţă c­e dă porumbul recoltat în stadiul de ve­­­getaţie „coacere în galben". Recoltat în acest stadiu, la 30—35 mii de fire la hectar se obţine o can­titate de 9.000 kg. ştiuleţi şi 21.000 kg. tulpini, însumînd 30.000 kg. Insilozînd separat ştiuleţii şi separat tulpinile, se obţin 6.750 unităţi nutri­tive la hectar. Insilozat sub această formă, porum­bul reprezintă un nutreţ suculent, care poate fi folosit cu cel mai mare ran­dament în hrana vacilor, precum şi în hrana porcilor şi păsărilor în timpul iernii. Gospodăriile agricole de stat şi gos­podăriile agricole colective fruntaşe pot realiza pe hectarul de porumb hi­brid sau solurile cu tulpini mari producţii mai mari — de 40.000 kg. masă verde, totalizîmd 10.400 unităţi nutritive la hectar. îndatorirea patriotică a tuturor ti­nerilor din gospodării colective, din gospodării agricole de stat este de a munci cu însufleţire pentru sprijinirea acţiunii de însilozare a porumbului. Pentru realizarea sarcinilor trasate de partid în domeniul extinderii cul­turii porumbului este necesară meca­nizarea pe o scară tot mai largă a lu­crărilor agricole. Aceasta presupune intensificarea acţiunii de transformare socialistă a agriculturii, căci maşinile agricole pot da randament deplin doar pe terenuri întinse. Im acelaşi timp trebuie intensificată acţiunea de pre­gătire a cadrelor de mecanizatori. Par­­tidul cheamă tineretul ţării să fie în primele rînduri ale luptătorilor pentru transformarea socialistă a agricultu­rii, să dea din rîndurile sale mii și mii de mecanizatori capabili să folo­s Din toate colţurile patrie. Ctteva mişcări precise şi curind o nouă piesă finită va ieşi din strinsoarea universalului. A ci­­ta pe ziua de azi ? La locul de mun­că al strungarului Constantin Olaru de la uzinele „Poia­na" -Cîmpina, bu­căţile lucitoare de metal s-au strins stivă. Cu mult pes­te sarcina zilnică. De fapt acest lucru i se întîmplă destul de des. E doar fruntaș în întrecere cu o depășire medie de normă între 150- 160 la sută. Recuperează rămînerea în urmă LUPENI (coresp „Munca“).—Pen-­­ tru a recupera rămînerea în urmă, pentru a scoate tonele de cărbuni pe care le rămăseseră datoare patriei, minerii din Lupeni au continuat cu și mai multă dîrzenie întrecerea so­cialistă. La începutul lui iunie, s-au sfătuit brigăzile, sectoarele. Preşedin­ţii comitetelor sindicale de secţii s-au adunat la comitetul de întreprin­dere să se consulte cum să intensifi­ce întrecerea.­­ „Trebuie să ieşim din impas“, au spus cu toţii şi s-au angajat fie­care să dea după puterile sale, peste plan, tone de cărbune în contul dato­riei. Colectivul întreprinderii s-a an­gajat să dea pînă la 23 August peste plan 7.000 de tone. Şi iată că de a­­bia ne aflăm la sfîrşitul lunii iunie­ şi angajamentul a şi fost realizat. Pînă la 27 iunie, mina Lupeni a dat peste plan mai mult de 7.000 tone cărbune. Faptul că toate sectoarele productive ale minei au sarcinile de plan înde­plinite şi depăşite înseamnă că între­gul colectiv, fiecare brigadă a muncit mai bine ca pînă acum. De un real ajutor la obţinerea acestui succes a fost şi iniţiativa „O fîşie de cărbune pe zi cu tăiere într-un singur schimb“. Brigada minerului Arsene loan a dat pînă acum 745 tone cărbune pes­te plan, cea condusă de Jurj loan 256 tone. Cea mai mare depăşire — 1.670 tone cărbune peste plan — a fost ob­ţinută însă de brigada minerului Do- . bai loan de la sectorul IV B., res- J ponsabilul unei brigăzi de tineret. Succesele forestierilor de la I. F.E. T.- Gheorghieni GHEORGHIENI (coresp■ „Munca") De la 5 iunie, I.F.E.T.-Gheorghieni produce in contul semestrului doi. Din sortimentele principale ca bușteni ră­­șinoase, lemn de foc etc. colectivul de aci a dat pînă acum cîteva zile în plus 9.500 m cubi, respectiv 16.270 metri steri. De asemenea, forestierii de la această întreprindere se stră­duiesc să îmbunătăţească indicii de utilizare a masei lemnoase. In acea­stă direcţie ei au obţinut succese. In acest semestru s-au predat canti­tăţi însemnate de buşteni răşinoase care pot fi folosite la tăierea scîndu­­rilor de categoria a 4-a şi a 5-a, pen­tru şantierele noastre de construcţii­ Astfel s-a ajuns la procentaje de uti­lizare a buştenilor de 98,8 la sută faţă de 80,3 la sută cit era planificat. De asemerea, prin exploatarea fa­gului în caieP­e s-a ridicat procenta­jul lemnuluiWK' lucru de la 33,1 la sută cu­ pre­ftiea planuri la 43,1 la sută. * Majoritatea muncitorilor au lucrat in brigăzi simple și complexe. Cele mai bune rezultate au obținut brigă­zile complexe conduse de Nagy Fran­­cisc, Silaghi Alexandru care In pri­mele 5 luni si-au realizat planul in proporţie de 145 la sută, respectiv 135 la sută, obfinind un ciştig mediu de 1100—1200 lei. Aceste brigăzi e­­fectuează lucrările de la corhănit pînă la încărcat in vagoane C.F.F. La G.A.S. Fundulea, regiunea B­ucureşti, a început recoltatul or­zului. In clişeul nostru este înfăţişat combinerul Costel Ivan care a reuşit în 4 zile să strîngă recolta de pe 32 hectare, realizînd o produc­ţie medie de peste 2.300 kg la hectar. 3.230 kg. orz la hectar — Alo ! Trustul Gostat Timi­șoara ? — Da, trustul. — Tovarășe, la telefon Ingine­­rul-şef Luca de la gospodăria de stat Grabăț. Vă comunicăm că... Și tovarăşa Marilena Cercel, re­ferent la trustul Gostat, începu să noteze în registru, repede, ce i se transmitea. ...Pînă la 28 iunie, gospodăria de stat Grabăţ a recoltat cu sece­­rătorile-legători şi combinele, 184 hectare cu orz. Fruntaşă e secţia Gotlob (şef de secţie tov. Moisug) care a terminat de recoltat cele 110 hectare semănate cu orz. La secţia Grabăţ (şef de secţie tov. Cafizişu Marin) s-au recoltat cu combinele 13 hectare de orz. Producţia medie realizată este de 3.230 kg. la hec­­tar. In fugă, tov. Marilena Cercel îşi aruncă privirea în registru pe cifra ce indica producţia planificată: 2.200 kg. la hectar. Cumpăni o clipă cele două cifre în minte : „Frumoasă realizare !“ — Secerişul continuă — se auzi mai departe în pîlnia receptorului Pînă mîine seară vom termina de recoltat întreaga suprafaţă de 473 hectare semănate cu orz. Şi mecanizatorii de la S.M.T. Grabăţ s-au ţinut de cuvînt. In seara zilei de 29 iunie, au rapor­tat că şi-au îndeplinit angaja­mentul. La asigurarea din timp a maşinilor pentru campania de recoltare con­structorii de maşini agricole de la uzi­nele „Semănătoarea“ din Capitală a­­duc un important aport. Ei şi-au în­deplinit încă de la 22 iunie planul a­­nual la fabricarea secerătorilor-legă­­tori, iar pînă la sfîrşitul semestrului I au dat peste plan 40 de secerători­­legători. Odată cu încheierea primului semestru, muncitorii uzinelor au în­deplinit și planul anual de fabricare a secerătorilor pologitoare. Mitingul tineretului din Capitală închinat celui de-al II-lea Congres al U.T.M. Sîmbătă după amiază, pe stadionul Dinamo din Capitală, a avut loc un mare miting al tineretului bucureștean închinat celui d­e al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. In tribuna centrală au luat loc: Vir­gil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., Ion Cîrcei, Ion Iliescu, Cor­nelia Mateescu, Petre Gheorghe, se­cretari ai C.C. al U.T.M., Florian Dă­­nălache,­ prim secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., şi Pe­tre Lupu, membri ai C.C. al P.M.R., precum şi membri ai Biroului C.C. al U.T.M., conducători ai delegaţiilor de tineret de peste hotare care au parti­cipat la lucrările Congresului al II-lea al U.T.M. In tribunele stadionului sînt prezenţi delegaţi şi invitaţi la Congres, alături de ei, mii de tineri şi tinere din Ca­pitală. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Dumitru Bej­an, prim secretar al Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. In numele Comitetului Central al U.T.M. a luat cuvîntul tov. Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., care a spus, printre altele: Trecînd în revistă realizările obţi­nute şi dezvăluind lipsurile existente, Congresul Uniunii Tineretului Munci­tor a precizat sarcinile ce revin orga­nelor şi organizaţiilor U.T.M. pentru intensificarea participării tineretului la realizarea prevederilor celui de al II-lea plan cincinal, pentru ridicarea nivelului întregii munci politice şi or­ganizatorice în rîndul tineretului mun­citor de la oraşe şi sate. Cel de al II-lea Congres al U.TM. a reafirmat cu deosebită putere devo­tamentul, dragostea şi recunoştinţa întregului nostru tineret muncitor faţă de Partidul Muncitoresc Român, care conduce şi îndrumă cu dragoste pă­rintească activitatea organizaţiilor noastre, care asigură condiţii tot mai bune ca tînăra noastră generaţie să crească puternică, plină de energie, tot mai luminată. Tineretul nostru — a spus în înche­iere vorbitorul — va munci cu întrea­ga sa energie pentru ca hotărîrile Congresului U.T.M. să fie aplicate în viaţă. Pentru utemişti, pentru tinerii şi tinerele din patria noastră, nimic nu e mai măreţ şi mai minunat decît să-şi dăruie cu abnegaţie toată însu­fleţirea tinerească, toate forţele crea­toare şi toate cunoştinţele, cauzei so­cialismului. Aducînd un salut frăţesc şi călduros tineretului bucureştean din partea fe­deraţiei Mondiale a Tineretului Demo­crat, Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., a spus: „Sarcina nouă şi măreaţă a tinerei noastre generaţii, în raport cu generaţiile trecute, este nu numai de a salva viaţa, ci şi de a face să progreseze tot ceea ce geniul uman a creat în istoria sa, de a face ca cele mai înalte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să fie puse în slujba ome­nirii. Este o sarcină pe care prin mun­că şi luptă generaţia noastră va şti să o îndeplinească cu onoare“. La miting au mai luat cuvîntul Sa­­tinov Gheorghi Pavlovici, membru în Biroul C-C. al Uniunii Tineretului Co­munist Leninist din U R.S.S., Ho Chin Min, conducătorul d­elegaţiei Noii Ligi a Tineretului Democrat Chinez, Sos­­kici Budislav, membru al Prezidiului C.C. al Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia,­şi Massei Aime, mem­bru al Biroului Naţional al Uniunii Tineretului Republican Francez, care au transmis un călduros salut tineri­lor din Capitală. Mitingul a luat sfîrşit într-o atmos­feră de entuziasm tineresc. Miile de tineri şi tinere au intonat Imnul Fede­raţiei Mondiale a Tineretului Demo­crat. A urmat un program de demonstra-*­ţii sportive. (Agerpres)­ Un aspect din timpul mitingului (Fotografiat COZI AI )

Next