Munca, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 2781-2806)
1956-10-02 / nr. 2781
-B£^NJ^«Nombrie 1195^ Armata noastră populară In fiecare an, la * octombrie, poporul român şi militarii armatei noa-»tre populare sărbătoresc „Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romme", ziua apărătorilor neînfricaţi ai marilor cuceriri revoluţionare, re- Pur „ casa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare sub conducerea înţeleaiptă a Partidului Muncitoresc Romín. Cu 13 ani în urmă, la 2 octombrie 1943, cînd Romînia gemea încă sub jugul cotropitorilor hitlerişti, cind forţele patriotice din ţară sub conducerea Partidului Comunist Român organizau lupta de eliberare a poporului român împotriva dictaturii militarofasciste, a luat fiinţă pe teritoriul U.R.S.S., prima mare unitate de voluntari româi, hotărîţi să lupte cu arma în mină pentru eliberarea ţării lor. Divizia de voluntari români „Tudor Vladimirescu“, creată datorită sprijinului frăţesc al poporului sovietic şi înţelegerii de către guvernul sovietic, a celor mai fireşti năzuinţe ale poporului nostru, a fost prima care a luat parte efectiv la lupta de eliberare a ţării noastre. După 23 August 1944 la chemarea partidului şi urmînd pilda formaţiunilor de luptă patriotice, toată armata romînă a întors armele împotriva trupelor hitleriste. In luptele pentru desăvîrşirea zdrobirii armatelor germano-fasciste, 15 divizii romîneşti, un corp de aviaţie şi formaţiuni de tancuri, cot la cot cu trupele sovietice eliberatoare, au luptat eroic pentru eliberarea ţării noastre şi a altor ţări prietene, înscriind noi pagini de glorie in istoria poporului român şi în cartea victoriei asupra celui mai odios duşman al popoarelor — fascismul german. Luptînd sub ordinele Frontului II Ucrainean, marile unităţi romîneşti au luat parte la 382 lupte şi bătălii, au eliberat 3831 localităţi şi au capturat pesta 100.000 prizonieri. Pe colinele Transilvaniei, pe cîmpiile Ungariei şi în munţii Tatrei, trupele române luptînd alături de glorioşii ostaşi sovietici s-au acoperit de glorie, fiind de 7 ori citate prin ordin de către Comandamentul Suprem Sovietic. Gloriosul drapel de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin" poartă pe faldurile sale ordinul sovietic „Steagul Roşu“ şi ordinul român „Apărarea Patriei“ clasa I-a, semne ale înaltei preţuiri a faptelor de arme săvîrşite de soldaţii şi ofiţerii diviziei Lupta ostaşilor romini cot la cot cu ostaşii soviet,ci a contribuit nu numai la eliberarea ţării noastre şi a ţărilor prietene — Ungaria şi Cehoslovacia — ci totodată a reînnodat firul vechii colaborări militare şi a cimentat pentru totdeauna frăţia de arme romînosovietică. După 23 August 1944, în rîndul marilor prefaceri sociale, menite să ducă la instaurarea regimului de democraţie populară, Partidul Muncitoresc Român a pus pe primul plan sarcina făuririi unei armate de tip nou Pornind de la învăţătura marxistleninistă despre caracterul structura organizatorică şi scopul forţelor armate ale statului socialist, partidul nostru a început opera de construire a armatei de tip nou, a armatei populare ieşită din popor şi devotată cauzei poporului în făurirea acestei armate un rol deosebit l-a avut introducerea în armată a aparatului politic, curăţirea treptată a rîndurilor armatei de elementele cele mai reacţionare şi împrospătarea corpului ofiţeresc cu elemente cinstite şi devotate ridicate din rîndul clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare. Spre deosebire de armata burghezomoşierească, armata populară romînă serveşte astăzi nu interesele unei clici de exploatatori, nici învrăjbirii între poporul român şi minorităţile naţionale, ci interesele întregului popor, care sub conducerea clasei celei mai înaintate, clasa muncitoare, construieşte cu succes socialismul în ţara noastră. Educată în spiritul apărării libertăţilor democratice şi a independenţei naţionale, străină faţă de orice scopuri agresive, dar hotărîtă să nu precupeţească nici un efort cind e vorba de apărarea patriei, armata populară romînă se bucură de dragostea întregului popor şi de grija deosebită a partidului şi guvernului. Posedînd o tehnică de luptă de prim rang, învăţînd din glorioasa experienţă de luptă a armatei sovietice şi a celorlalte armate frăţeşti din ţările de democraţie populară, armata romînă de tip nou este totodată continuatoarea tradiţiilor de luptă ale poporului român. Figurile căpeteniilor răscoalelor ţărăneşti din trecutul zbuciumat al poporului nostru — Gheorghe Doja, Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu şi Nicolae Bălcescu, precum şi pilda vie a eroilor clasei muncitoare — Ilie Pintilie, Filimon Sîrbu, Vasile Roaită, Constantin David şi alţii, însufleţesc pe militarii Forţelor noastre Armate, chemate să apere cuceririle poporului nostru muncitor. Aparatul politic, organizaţiile de partid şi U.T.M. educă pe militarii Forţelor noastre Armate în spiritul cinstirii memoriei celor care şi-au dat viaţa pentru cauza poporului, şi-i îndeamnă să ducă mai departe tradiţiile glorioase ale acestora şi să-şi ridice necontenit măiestria lor de luptă. Răspunzînd măreţei sarcini trasate de partid, armata noastră populară a devenit o înaltă şcoală de educaţie patriotică şi cetăţenească, în care soldaţii şi ofiţerii învaţă să iubească cu ardoare patria şi pe oamenii muncii şi să întărească cu fiecare zi unitatea de nezdruncinat a poporului român, ale cărui interese le apără. Şcoală de educaţie patriotică şi cetăţenească, armata noastră pregăteşte nu numai ostaşi desăvîrşiţi, ci desfăşurind o largă activitate de ridicare a nivelului cultural şi tehnic al militarilor, ea pregăteşte cadre calificate pentru industrie şi agricultură, care la terminarea stagiului militar, participă cu avînt la opera de construire socialistă a ţării. La baza instruirii armatei noastre stă bogata experienţă a glorioasei armate sovietice, precum şi propria experienţă a unităţilor noastre in războiul antihitlerist, generalizată şi sintetizată în regulamentele militare. Izvorul tăriei armatei noasta populare constă în unitatea moralpolitică a poporului nostru muncitor, unitate care devine cu fiecare zi tot mai puternică. Tăria armatei noastre izvorăşte din faptul că ea este condusă şi îndrumată de Partidul Muncitoresc Român, a cărei disciplină şi spirit organizatoric sunt model şi îndreptar pentru armată. Tăria armatei noastre populare constă de asemenea în faptul că ea apără cauza măreaţă a păcii, iar în cadrul acestei lupte păşeşte nu singură, ci alături de glorioasele forţe armate ale poporului sovietic, alături de armata populară de eliberare a Chinei Populare şi de armatele celorlalte state de democraţie populară din Europa şi Asia. Urmînd pilda oamenilor muncii din ţara noastră care luptă cu abnegaţie pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini trasate de Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, soldaţii, ofiţerii şi generalii Forţelor Armate ale ţării noastre, muncesc zi de zi pentru ridicarea măiestriei lor de luptă, pentru întărirea ordinei şi disciplinei militare. Ei sînt conştienţi de faptul că în afară de forţele uriaşe care luptă pentru pace, sînt unele cercuri agresive care se opun pe toate căile destinderii încordării în relaţiile dintre state. Reducerea efectivului, forţelor armate ale Republicii Populare Române cu 40.000 şi apoi cu 20.000, sînt dovada grăitoare a străduinţei poporului nostru de a contribui la slăbirea încordării în relaţiile dintre state şi la apărarea păcii. Dar atîta timp cît statele capitaliste nu păşesc în întîmpinarea măsurilor luate de ţările lagărului socialist, datoria de cinste a fiecărui soldat, ofiţer şi general al armatei noastre este de a mări vigilenţa, a consolida succesele obţinute în pregătirea de luptă şi politică, convinşi fiind că numai în acest fel îşi vor atrage toată dragostea poporului muncitor şi preţuirea din partea armatelor frăţeşti cu care păşesc cot la cot în marele front al luptei pentru pace, democraţie şi socialism. CMN51 ANTIN SANDRU General-maior Crîmpeie din viaţa culturală a ostaşilor Forţelor Armate ale R P. R. Tot mai sus, mereu mai sus... Cei ce au participat la tradiţionala sărbătoare a talentelor artistice ostăşeşti — concursul pe armată — nu se poate să nu fi părăsit de fiece dată sala cu un sincer sentiment de regret că întrecerea s-a sfîrşit, timpul a trecut atît de repede Infanterişti, artilerişti, marinari şi aviatori au înflăcărat inimile spectatorilor cu cîntecele lor ostăşeşti i-au făcut să tresalte la fiecare tablou acrobatic, să se simtă deseori aevea, lingă concurenţi, undeva, pe cîmpul de instrucţie, acolo unde îşi însuşesc măiestria militară, să dăruiască ropote de aplauze pentru talentul cu care erau interpretate minunatele noastre cintece şi dansuri populare. In ultima zi a concursului, pe scenă şi-au făcut apariţia într-o aliniere perfectă „minării şoimi aviatori*. Atunci cînd cortina s-a retras încet, încet (bineînţeles, la comandă) din piepturile lor tinereşti a izbucnit melodia: „Un cîntec vesel de motoare*. Corul acompaniat de orchestră, dirijat de căpitanul pilot Constantin Teodoru, a interpretat cu mult elan şi siguranţă o suită de cîntece ostăşeşti dintre care cele mai reuşite au fost, cum era şi de aşteptat, cele care evocau vitejia şi cutezanţa cuceritorilor înălţimilor. Au urmat apoi soliştii vocali. Soldatul fruntaş Iordache Gheorghe şi soldatul Ichim Gheorghe au interpretat cu multă sensibilitate melodiile populare : „Izvoraş cu apă rece*, „Zis-a mama să mă-nsor*, „Trandafir de la Moldova" şi altele. Ropote de aplauze au cucerit şi interpreţii tabloului coregrafic „Frăţia de arme* ca şi soldatul fruntaş Basmany Ludovic care a cîntat cu fineţe „Aria ducelui" din opera „Rigoleto“ de Verdi. Suita de dansuri populare romîneşti a ridicat sala in picioare prin vioiciunea şi ritmul în care a fost executată. Nu putem trece cu vederea succesul de care s-a bucurat cupletul satiric în care ostaşii Năică-Marinică, doi ţipi de şmecheri şi delăsători, se integrează în viaţa colectivului cu ajutorul acestuia. După cum nu putem să nu menţionăm tabloul acrobatic ca şi tabloul „Cîntă azi Republica” unde laolaltă muncitori, ţărani, intelectuali şi ostaşi Înalţă imn de slavă patriei iubite. După spectacol ne-am adresat căpitanului Constantin Teodoru cu rugămintea de a ne prezenta cîţiva dintre interpreţi. Puţin stînjenit, — se vedea cît colo că este grea alegerea — ne-a spus : „Pentru evidenţiere ? Cu toţii au muncit deopotrivă. Asemeni cîntecului care ne-a însufleţit şi pe care l-aţi auzit : „Tot mai sus, mereu mai sus" — cu toţii ne-am străduit să atingem „ţinta*. Ca şi în anii precedenţi, tradiţionalul concurs pe armată al echipelor artistice ostăşeşti a scos la iveală noi talente care în curînd vor îngroşa rîndurile acelora ce activează in cadrul cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor și ale căminelor culturale. D. S.i O întrecere bine organizată şi cu multe rezultate de valoare Reprezentativa halterofililor bulgari este foarte mulţumită de primirea făcută. La fel ca şi la Festivalul de la Bucureşti, prietenii noştri români s-au dovedit a fi gazde primitoare. Vorbind despre întîlnirea triunghiulară de haltere trebuie să remarc buna organizare precum şi nivelul înalt al competiţiei. Rezultatele înregistrate la majoritatea categoriilor sunt dintre cele mai bune. Deşi noi am sosit la Bucureşti chiar în ziua concursului şi am resimţit oboseala călătoriei, ne-am străduit să obţinem rezultate cit mai bune şi după cum aţi văzut am reuşit. In ce priveşte categoria uşoară la care am participat şi eu, deşi diferenţa de greutate ridicată între concurenţi este oarecum mare, lupta a fost totuşi strînsă. Cu toate că rezultatul pe care l-am obţinut (342,5 kg) este destul de bun, dacă aş fi fost odihnit cred că l-aş fi putut depăşi (n. n. cu ocazia unui concurs de haltere de la Viena, Abadjiev a ridicat 355 kg ) Halterofilii romini, după părerea mea, sînt destul de buni, cu forţă suficientă dar le lipseşte tehnica. Tocmai de aceea atleţii germani care sînt mai tehnici reuşesc să-i depăşească, cu 2,5—5 kg, la fiecare categorie. Şi în privinţa antrenamentelor sportivilor români cred că sînt unele lipsuri. Ar fi mai bine dacă aceste antrenamente, în loc să fie intensificate numai în preajma întîlnirilor internaţionale, s-ar desfăşura cu regularitate în tot cursul sezonului. IVAN ABADJIEV campion al R.P. Bulgaria Marincov, (R. P. Bulgaria) Stoll (R.D.G.) şi Gusbeth, Mihai (R.P.R.) In ultimele întreceri din cadrul întîlnirii triunghiulare de haltere s-au înregistrat următoarele rezultate : Categoria mijlocie: 1. Vladimir Savov (R. P. Bulgaria) 367,5 kg.; Categoria semi-grea : 1. Ivan Veselinov (R. P. Bulgaria) 407,5 kg.; Categoria grea: 1. Silviu Cazan (R.P.R.) 410 kg. Kj» — ~-i i»" Concursul internaţional de scrimă al R.PR. a luat sfîrşit cu desfăşurarea probei de sabie. După disputarea întrecerilor din cadrul turneului final, pe primul loc, la egalitate de victorii, se aflau patru sabreri: Chicca, Piatkowski, Pawlowski şi Kuszewski. In urma barajului, clasamentul in proba de sabie este următorul : 1. Pawlowski (R.P. Polonă) 5 victorii, 2. Chicca (Italia) 5 victorii, 3. Piatkowski (R.P. Polonă) 5 victorii. Duminică a fost etapa cea mai... zbuciumată a ediţiei din acest an a campionatului categoriei A la fotbal. S-au înregistrat multe surprize, majoritatea echipelor au avut partide dificile şi s-au complicat şi mai mult lucrurile atît în lupta pentru titlu cit şi nu cea pentru evitarea retrogradării. Joi echipa C.C.A. a întrecut cu 6—0 formaţia Energia Petroşani. Duminică C.C.A. pierde cu 1—0 pe teren propriu în faţă formaţiei Dinamo Bacău, iar Energia Petroşani cîştigă cu 4—0 la Dinamo Dr. Stalin. Noi am plecat la Timişoara, în primul rind, pentru a nu pierde şi... am reuşit. Se pare că şi Energia Ploeşti In etapa a treia a competiţiei de volei dotată cu „Cupa Comisiei Centrale“ s-au înregistrat următoarele rezultate : FETE, Progresul Casa Scînteii— Ştiinţa I.C.F. 3—1 ; Locomotiva—Dinamo 3—1. BĂIEŢI : Locomotiva—Progresul I.T.B. 3—0; C.C.A.—Dinamo 3-2. ETAPA VIITOARE: sîmbătă 6 octombrie (sala Giulești). Sare K. WITTEMBERGER R. P. R. Cel mai mare concurs de scrimă din ţara noastră Ca participare şi valoare a concurenţilor, Concursul internaţional de scrimă de la Bucureşti este primul mare concurs organizat in ţara noastră la această disciplină. Noi avem foarte multe lucruri de învăţat din astfel de competiţii şi deşi forurile noastre competente au fost sezisate in repetate rinduri de necesitatea organizării lor sau a participării scrimerilor noştri la concursuri internaţionale, măsurile luate pînă în prezent au fost insuficiente. Una din cauzele care împiedică progresul scrimei noastre este tocmai lipsa unor concursuri de mare amploare. Revenind la concursul amintit mai sus pot afirma că întrecerile în toate probele au fost extrem de disputate. Păcat ca în proba de floretă bărbaţi au lipsit floretiştii italieni şi polonezi care ar fi ridicat cu mult nivelul competiţiei. Fără îndoială, nivelul cel mai înalt a fost obţinut în proba de sabie unde au fost şi concurenţi apropiaţi de valoare. Rezultatele obţinute de trăgătorii romini în această probă sînt după părerea mea destul de bune (7 romini în semifinale şi 3 în turneul final) Cel mai bun dintre romini s-a dovedit a fi tinărul Mureşanu care la 17 ani a reuşit să obţină rezultate excelente (cîştigător al probei de floretă şi finalist al probei de sabie in care a reuşit să Întreacă pe sabrerul polonez Piatkowski, unul din favoriţii probei. CORNEL PELMUS din lotul de scrimă al R.P.R. Luptă pasionantă în campionatul categoriei A la fotbal — lipsită de aportul a patru titulari — precum şi Ştiinţa Cluj au urmărit acelaşi lucru. L-a realizat însă numai echipa ploeşteană. Rezultatele înregistrate în această etapă sporesc considerabil interesul pentru campionatul categoriei A. Gîndiţi-vă numai că în etapa viitoare, la Bucureşti Progresul joacă cu C.C.A. iar noi cu Dinamo. Aştept cu mult interes şi rezultatul Energia Petroşani—Locomotiva Timişoara. Toate aceste partide vor aduce serioase clarificări în clasamentul primei categorii a campionatului de fotbal. NICOLAE GEORGESCU jucător în echipa Locomotiva București De la început ţin să subliniez valoroasa iniţiativă a Comisiei Centrale de volei de a organiza o competiţie care să stringă la startul ei toate echipele bucureştene ce activează în prima categorie a campionatului republican. Jocurile din cadrul acestei competiţii ajută efectiv la verificarea stadiului de pregătire a jucătorilor și jucătoarelor înaintea reluării campionatului. Astfel, se cuvine să remarcăm forma bună manifestată de jucă- Grave acte de Indisciplină • Nu există meci de fotbal programat pe stadionul „23 August", la care publicul spectator de la peluze să nu dea năvală spre tribunele laterale, in goana lor spre un loc mai bun pe care însă nu l-au plătit și deci nu-l merită, profitorii nu numai că degradează gardul peste care sar şi iarba peste care calcă, dar fac imposibilă desfăşurarea normală a jocului. Mai mult, duminică, in timpul disputării meciului , C.A.-Dinamo Bacău, un astfel de ,,spectator" nemulţumit de decizia arbitrului M. Ciufescu, a părăsit tribuna si s-a dus pe teren să-i ceară socoteală. Iată cum de la degradarea unui bun public unii spectatori lipsiţi de cel mai elementar bun simţ trec şi la acte mai grave. Sperăm să se ia măsuri organizatorice de îndreptare şi în special de asigurarea securităţii terenului de joc. Altfel, conform regulamentului in vigoare, suspendarea programării meciurilor de fotbal pe stadionul „23 August" este cu totul justificată. Neglijenţă sau La sfîrşitul anului trecut am scris despre faptul că jucătoarele de volei de la „Casa Scînteii“ nu aveau o sală proprie pentru antrenamente. După vii şi... îndelungate discuţii, problema s-a rezolvat. Dar se vede treaba că tovarăşii din conducerea colectivului sportiv Progresul-Casa Scînteii (ca şi cei din consiliul ■ central al asociaţiei respective) s-au obişnuit ca mai întîi să fie criticaţi în presă Incapacitatea şi apoi să îndeplinească elementarele sarcini care le revin. Şi acum în preajma iernii şi a reluării campionatului — jucătoarele de volei de la Progresul- Casa Scînteii, care deţin titlul de formaţie campioană a ţării — sînt tot fără sală de antrenament. Repetarea acestei defecţiuni pune serios problema modului în care înţeleg să-şi facă datoria conducerea colectivului sportiv şi a asociaţiei. In ceea ce priveşte conducerea colectivului sportiv socotim că nu mai este vorba de neglijenţă ci de-a dreptul de incapacitate şi ca atare se impune luarea unor măsuri urgente. - A. ?- - R.P.R.—R. P. Polonă 137—124 Iată rezultatele înregistrate în ultima zi de concurs : 100 m. liber seniori : Tolkaczewski A. (R.P. Polonă) 59,0 sec.; 100 m. spate seniori: Zambala A. (R. P. Polonă) 1:08,5; 400 m. liber juniori : D. Kaminski (R.P.R.) 5:01,8; 200 m. bras juniori: A. Oanță (R.P.R.) 2:45,2; 100 m. fluture juniori: Cziz J. (R. P. Polonă) 1:08,4; 4x100 m. mixt seniori: R. P. Polonă 4:29,6. La sărituri de pe platformă primul loc a fost ocupat de H. Wittemberger (R.P.R.) cu 138,85 puncte. Rezultate : C.C.A.—Dinamo Bacău 0—1; Energia Ploeşti—Progresul Bucureşti 0—0; Ştiinţa Timişoara — Locomotiva Bucureşti 0—0; Dinamo Oraşul Stalin — Energia Petroşani 0—4; Flamura Roşie Arad — Ştiinţa Cluj 3—0. Echipa etapei: Cosma-Pahonţu, Marinescu, Lupeş-Hidişan, Ştirbei- Tîrnoveanu, Demien, Boitoș, Costea, Sima. o repetiţie generala înaintea reluării nameiimnaviin toarele de la Locomotiva şi Progresul-Casa Scînteii, precum şi de către jucătorii de la C.C.A. şi Locomotiva. De asemenea, merită subliniat faptul că informaţiile Ştiinţa I.C.F. şi Dinamo (fete) precum şi Progresul I.T.B. (băieţi) evoluează o serie de elemente tinere şi talentate, care vor ajunge curînd în rîndurile fruntaşilor acestei discipline. MARCEL RUSESCU maestru al sportului Dinamo București s-a calificat în turneul „Cupei campionilor europeni“ Duminică la Istanbul, Dinamo Bucureşti a susţinut cel de-al doilea joc în compania echipei campioane a Turciei, Galatasaray, contînd pentru prima etapă a „Cupei campionilor europeni“. Prima întîlnire dintre cele două formaţii, disputată la Bucureşti, revenise echipei Dinamo la scorul de 3—1, aşa încît în cel de-al doilea joc numai o înfrîngere la o diferenţă mai mare de 2 goluri putea priva pe fotbaliştii români de calificarea în etapa următoare a competiţiei. Jucînd cu o deosebită însufleţire dinamoviştii au luat conducerea prin punctul înscris de Suru în minutul 30. Fotbaliştii turci egalează prin Kadri în minutul 40 şi forţează cu orice preţ victoria, însă apărarea oaspeţilor nu cedează decît în minutul 90 cînd Metin II înscrie punctul victoriei. Deşi învinşi, sportivii români şi-au asigurat calificarea în etapa următoare a Cupei, golaverajul celor două întîlniri fiindu-le favorabil (4-3). In turul următor al „Cupei campionilor europeni“ Dinamo Bucureşti va întîlni echipa campioană a R. P. Bulgaria, T.D.N.A.-Sofia. In urma omologării buletinelor depuse la concursul Pronosport nr. 39 etapa din 30 septembrie au fost stabilite următoarele premii: Premiul 1:21,2 buletine cu 11 rezultate exacte, revenind pentru fiecare buletin cite 7.963 lei. Premiul 11:552,9 buletine cu 10 rezultate exacte, revenind pentru fiecare buletin cite 366 lei. Premiul 111:5244,5 buletine cu 9 rezultate exacte, revenind pentru fiecare buletin cfte 57 lei. pag. 6 Recepţie oferită de ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti Luni seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti, Ke Bo-nian a oferit o recepţie în saloanele Casei Centrale a Armatei cu prilejul zilei de 1 octombrie, cea de a 7-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borfia, Nicolae Ceauşescu, Miron Constantinescu, general colonel Alexandru Drăghici, general colonel Leontin Sălăjan, J. Fazekaş, Alexandru Bîrlădeanu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Grigore Preoteasa, Constanţa Crăciun, Fl. Dănălache, Th. Iordăchescu, Ion Pas, Sorin Toma, O. Berlogea, acad. P. Constantinescu-Iaşi, Ion Dumitru, G. Gaston Marin, F. Gheltz, I. Mincu, M. Macavei, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gh. D. Safer, Marin Stancu, Bucur Şchiopu, C. Teodoru, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor noastre Armate, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti români şi străini. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Printre invitaţi se aflau de asemenea membrii delegaţiei oamenilor de cultură din Egipt. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Vizitele delegaţiei Comitetului Popular al oraşului Belgrad Delegaţia Comitetului Popular al oraşului Belgrad în frunte cu Miloş Minici, preşedintele Comitetului Popular al oraşului Belgrad, şi-a continuat duminică dimineaţa vizitele în Capitală, însoţiţi de ing. Anton Vlădoiu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei, Leonida Ionescu, secretar al Sfatului Popular al Capitalei, arh. Pompiliu Macovei, arhitectul şef al oraşului Bucureşti, şi Mihail Hubert, directorul Protocolului din Sfatul Popular al Capitalei, oaspeţii iugoslavi au vizitat Halele şi frigoriferele Obor, Parcul sportiv „23 August“ şi Galeria de artă a Muzeului R.P.R. Preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, Anton vlădoiu, a oferit duminică la prînz, la Casa de oaspeţi a Sfatului Popular al Capitalei de la Snagov, o masă în cinstea delegaţiei Comitetului Popular al oraşului Belgrad. Au luat parte Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., şi conducători ai Sfatului Popular al Capitalei. A participat de asemenea Nicola Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. Duminică seara, membrii delegaţiei municipalităţii iugoslave au asistat la un spectacol la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. ★ însoţiţi de tov. Anton Vlădoiu, preşedintele Sfatului Popular al Capitalei. FI Dănălache, prim secretar al Comitetului Orăşenesc P.M.R. Bucureşti, Steliana Năstăsescu, vicepreşe- dinte al Sfatului Popular al Capitalei, şi Leonida Ionescu, secretar al Sfatului Popular al Capitalei, în cursul zilei de luni oaspeţii au studiat sistemul de aprovizionare cu apă a oraşului Bucureşti. Ei au făcut vizite la sursa de aprovizionare cu apă a Capitalei de la Arcuda, la staţia experimentală din comuna Roşu, la rezervoarele de apă de la Cotroceni şi la staţia de pompare şi laboratorul de verificare chimică şi bacteriologică a apei de la Grozăveşti. ★ Seara, oaspeţii iugoslavi au făcut o plimbare prin Capitală. (Agerpres) Discuţii1e dintre specialiştii romîni şi iugoslavi în problema amenajării Dunării ORŞOVA 19 (de la trimisul Agerpres). — Duminică, delegaţia de specialişti iugoslavi în frunte cu inginer Cedomir Militevici, director general al comunităţii iugoslave de energie electrică, însoţiţi de inginer Popa Stoica, locţiitor al ministrului Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice, şi ceilalţi specialişti români, au vizitat termocentrala de la Paroşeni şi oraşul Petroşani. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de instalaţiile termoelectrice în funcţiune şi de ritmul de construcţie a acestui important obiectiv al planului de electrificare al ţării noastre. Luni după amiază au continuat la Orşova discuţiile dintre specialiştii romîni şi specialiştii iugoslavi în problema amenajărilor complexe ale Dunării în sectorul cataractelor şi Porţilor de Fier. S-a trecut la expunerea concluziilor ce vor fi prezentate în comun de cele două delegaţii de specialişti, guvernelor RPR. şi R.P.F. Iugoslavia. Discuţiile dintre specialiştii români şi iugoslavi continuă marţi. Proiectul monumentului ostaşului român căzut în războiul pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist Ministerul Culturii, Ministerul Forţelor Armate ale R.P.R. şi Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei au organizat un concurs pentru cel mai bun proiect de monument al ostaşului român căzut în războiul pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Monumentul urmează a fi ridicat pe platoul din faţa Academiei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de monument. Lucrările au fost expuse şi asupra lor s-au organizat discuţii cu sculptori, arhitecţi, militari. Juriul concursului a acordat două premii 11: sculptoriţei Zoe Băicoianu şi sculptorilor Ion Dămăceanu şi Marius Butunoiu împreună cu colectivele lor de arhitecţi. Premiul III au obţinut lucrările sculptorului T. N. Ionescu şi sculptoriţei Tulia Uniţă. De asemenea au mai fost acordate 10 menţiuni. Artiştii plastici care au obţinut premiile II şi III au primit comanda monumentului, termenul de predare a lucrărilor stabilindu-se pentru 1 octombrie 1956 cînd s-a încheiat şi faza doua a concursului. Artiştii participanţi la concurs s-au străduit să redea în acest monument înaltele însuşiri ale ostaşului român care a scris pagini de glorie în lupta pentru eliberarea ţării în ultimul război mondial. Cu prilejul zilei de 2 octombrie — Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. — statuile principale executate în gips alb, machetele de ansamblu, reliefurile şi grupurile sculpturale au fost expuse pentru juriu şi public în pavilioanele A şi B din Parcul de cultură şi odihnă ,,I. V. Stalin“. Cea mai bună dintre lucrări va fi aleasă pentru a fi turnată în bronz şi ridicată apoi pe platoul din fața Academiei Militare. Comunicatul asupra tratativelor franco — vest-germane BONN 30 (Agerpres). — La Bonn s-au încheiat tratativele dintre Adenauer, cancelarul Republicii Federale Germane, şi Guy Mollet, preşedintele Consiliului de Miniştri al Franţei. Seara tîrziu a fost dat publicităţii un comunicat în care se anunţă că reprezentanţii celor două ţări au căzut de acord asupra problemelor în legătură cu Saar-ul, precum şi în legătură cu construirea de canale pe fluviul Moselle şi a marelui canal din Alsacia. In comunicat se arată de asemenea că şefii guvernelor Franţei şi R. F. Germane „apreciază în mod identic evoluţia politicii internaţionale“. In continuare, în comunicat se subliniază că Adenauer şi Guy Mollet „şi-au afirmat năzuinţa de a continua construcţia europeană (adică de a înjgheba grupări închise ale ţărilor vest-europene — N.R.) şi au subliniat importanţa participării active a Marii Britanii la aceste măsuri“. (Această parte a comunicatului este în legătură cu faptul că guvernul englez refuzăse să angajeze într-o serie de organizaţii ,,eurogene“ supranaţionale - N.R.). Adenauer şi Guy Mollet au căzut de asemenea de acord „să studieze posibilitatea creării unui pool al armamentelor în conformitate cu acordurile de la Paris“. La Bonn se anunţă că semnarea acordului cu privire la Saar va avea loc către mijlocul lunii octombrie. „Alipirea politică“ a Saar-ului la R. F. Germană este fixată pentru data de 1 ianuarie 1957, iar „alipirea economică“ — la 1 ianuarie 1960. Militariştii vest-germani cer arma atomică MOSCOVA (Agerpres) — TASS . Intr-o corespondenţă din Paris publicată în ,,Pravda“, G. Ratiani scrie că în seara zilei de 29 septembrie de la Bonn s-a primit ştirea că Adenauer a cerut anularea articolului cuprins în acordurile de la Paris cu privire la militarizarea Germaniei occidentale, potrivit căruia Wehrmachtului vest-german îi este interzisă deţinerea armei atomice In acelaşi timp agenţiile de informaţii au început să anunţe că în cursul tratativelor care s-au desfăşurat în ziua de 29 septembrie între şeful guvernului francez, Guy Mollet, şi cancelarul Adenauer, partea vest-germană a cerut pentru Wehrmacht arma atomică. Aceste ştiri alarmante, scrie corespondentul „Pravdei“, nu au fost la Paris pentru nimeni o surpriză. Militariştii vest-germani s-au pregătit de mult să-şi doteze armata cu arma atomică. După cum a devenit cunoscut din relatările presei, actualmente S.U.A. au încheiat cu Germania occidentală un acord cu privire la livrarea către Germania occidentală a armei atomice și ca cadre militare vest-germane sînt instruite în mînuirea acestei arme. Ştirile cu privire la tratativele franco-germane care au avut loc la Bonn au fost primite în Franţa cu o mare îngrijorare, scrie Ratiani. In Franţa se acordă atenţie pasajului din comunicatul cu privire la tratative în care se subliniază că cele două părţi ,,apreciază identic evoluţia politicii internaţionale“. Declaraţia comună Adenauer-Guy Mollet cu privire la faptul că ei apre- ciază identic „evoluţia politicii internaţionale“ nu poate însemna decît un singur lucru: trecerea cercurilor oficiale franceze de partea Bonn-ului* scrie in încheiere Ratianî.