Munca, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 2781-2806)

1956-10-02 / nr. 2781

-B£^NJ^«Nom­brie 1195^ Armata noastră populară In fiecare an, la * octombrie, po­porul român şi mi­litarii armatei noa-»tre populare sărbătoresc „Ziua For­ţelor Armate ale Republicii Populare Romme", ziua apărătorilor neînfricaţi ai marilor cuceriri revoluţionare, re- Pur „ c­asa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare sub condu­cerea înţeleaiptă a Partidului Munci­toresc Romín.­­ Cu 13 ani în urmă, la 2 octombrie 1943, cînd Romînia gemea încă sub jugul cotropitorilor hitlerişti, cind forţele patriotice din ţară sub condu­cerea Partidului Comunist Român or­ganizau lupta de eliberare a poporului român împotriva dictaturii militaro­­fasciste, a luat fiinţă pe teritoriul U.R.S.S., prima mare unitate de vo­luntari­ rom­âi, hotărîţi să lupte cu arma în mină pentru eliberarea ţării lor. Divizia de voluntari români „Tudor Vladimirescu“, creată datorită spriji­nului frăţesc al poporului sovietic şi înţelegerii de către guvernul sovietic, a celor mai fireşti năzuinţe ale po­porului nostru, a fost prima care a luat parte efectiv la lupta de elibera­re a ţării noastre. După 23 August 1944 la chemarea partidului şi urmînd pilda formaţiunilor de luptă patrioti­ce, toată armata romînă a întors ar­mele împotriva trupelor hitleriste. In luptele pentru desăvîrşirea zdro­birii armatelor germano-fasciste, 15 divizii romîneşti, un corp de aviaţie şi formaţiuni de tancuri, cot la cot cu trupele sovietice eliberatoare, au luptat eroic pentru eliberarea ţării noastre şi a altor ţări prietene, în­scriind noi pagini de glorie in istoria poporului român şi în cartea victoriei asupra celui mai odios duşman al po­poarelor — fascismul german. Luptînd sub ordinele Frontului II Ucrainean, marile unităţi romîneşti au luat parte la 382 lupte şi bătălii, au eliberat 3831 localităţi şi au­­ cap­turat pesta 100.000 prizonieri. Pe colinele Transilvaniei, pe cîmpii­­le Ungariei şi în munţii Tatrei, tru­pele române luptînd alături de glo­rioşii ostaşi sovietici s-au acoperit de glorie, fiind de 7 ori citate prin or­din de către Comandamentul Suprem Sovietic. Gloriosul drapel de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debre­­ţin" poartă pe faldurile sale ordinul sovietic „Steagul Roşu“ şi ordinul ro­mân „Apărarea Patriei“ clasa I-a, semne ale înaltei preţuiri a faptelor de arme săvîrşite de soldaţii şi ofi­ţerii diviziei Lupta ostaşilor romini cot la cot cu ostaşii soviet,ci a contribuit nu numai la eliberarea ţării noastre şi a ţărilor prietene — Ungaria şi Cehoslovacia — ci totodată a reînnodat firul vechii colaborări militare şi a cimentat pen­tru totdeauna frăţia de arme romîno­­sovietică. După 23 August 1944, în rîndul ma­rilor prefaceri sociale, menite să du­că la instaurarea regimului de demo­craţie populară, Partidul Muncitoresc Român a pus pe primul plan sarcina făuririi un­ei armate de tip nou Pornind de la învăţătura marxist­­leninistă despre caracterul structura organizatorică şi scopul forţelor ar­mate ale statului socialist, partidul nostru a început opera de construire a armatei de tip nou, a armatei popu­lare ieşită din popor şi devotată cau­zei poporului în făurirea acestei armate un rol deosebit l-a avut introducerea în ar­mată a aparatului politic, curăţirea treptată a rîndurilor armatei de ele­mentele cele mai reacţionare şi îm­prospătarea corpului ofiţeresc cu ele­mente cinstite şi devotate ridicate din rîndul clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare. Spre deosebire de armata burghezo­­moşierească, armata populară romînă serveşte astăzi nu interesele unei clici de exploatatori, nici învrăjbirii între poporul român şi minorităţile naţionale, ci interesele întregului po­por, care sub conducerea clasei celei mai înaintate, clasa muncitoare, con­struieşte cu succes socialismul în ţara noastră. Educată în spiritul apărării libertă­ţilor democratice şi a independenţei naţionale, străină faţă de orice scopuri agresive, dar hotărîtă să nu precupeţească nici un efort cind e vor­ba de apărarea patriei, armata popu­lară romînă se bucură de dragostea întregului popor şi de grija deosebi­tă a partidului şi guvernului. Posedîn­d o tehnică de luptă de prim rang, învă­­ţînd din glorioasa experienţă de luptă a armatei sovie­tice şi a celorlalte armate frăţeşti din ţările de democraţie populară, armata romînă de tip nou este totodată con­tinuatoarea tradiţiilor de luptă ale po­porului român. Figurile căpeteniilor răscoalelor ţărăneşti din trecutul zbu­ciumat al poporului nostru — Gh­eor­­ghe Doja, Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu şi Nicolae Băl­­cescu, precum şi pilda vie a eroilor clasei muncitoare — Ilie Pintilie, Fi­­limon Sîrbu, Vasile Roaită, Constan­tin David şi alţii, însufleţesc pe militarii Forţelor noastre Armate, chemate să apere cuceririle poporului nostru muncitor. Aparatul politic, organizaţiile de partid şi U.T.M. educă pe militarii Forţelor noastre Armate în spiritul cinstirii memoriei celor care şi-au dat viaţa pentru cauza poporului, şi-i îndeamnă să ducă mai departe tra­diţiile glorioase ale acestora şi să-şi ridice necontenit măiestria lor de luptă. Răspunzînd măreţei sarcini trasate de partid, armata noastră populară a devenit o înaltă şcoală de educaţie patriotică şi cetăţenească, în care soldaţii şi ofiţerii învaţă să iubească cu ardoare patria şi pe oamenii mun­cii şi să întărească cu fiecare zi uni­­tate­a de nezdruncinat a poporului român, ale cărui interese le apără. Şcoală de educaţie patriotică şi ce­tăţenească, armata noastră pregăteş­te nu numai ostaşi desăvîrşiţi, ci desfăşurind o largă activitate de ri­dicare a nivelului cultural şi tehnic al militarilor, ea pregăteşte cadre ca­lificate pentru industrie şi agricultu­ră, care la terminarea stagiului mili­tar, participă cu avînt la opera de construire socialistă a ţării. La baza instruirii armatei noastre stă bogata experienţă a glorioasei ar­mate sovietice­, pr­ecum şi propria ex­perienţă a unităţilor noastre in răz­boiul antihitlerist, generalizată şi sintetizată în regulamentele militare. Izvorul tăriei armatei noasta populare constă în unitatea moral­­politică a poporului nostru muncitor, unitate care devine cu fiecare zi tot mai puternică. Tăria armatei noastre izvorăşte din faptul că ea este condusă şi îndru­mată de Partidul Muncitoresc Român, a cărei disciplină şi spirit organiza­toric sunt model şi îndreptar pentru armată. Tăria armatei noastre populare constă de asemenea în faptul că ea apără cauza măreaţă a păcii, iar în cadrul acestei lupte păşeşte nu sin­gură, ci alături de glorioasele forţe armate ale poporului sovietic, alături de armata populară de eliberare a Chinei Populare şi de armatele celor­lalte state de democraţie populară din Europa şi Asia. Urmînd pilda oamenilor muncii din ţara noastră care luptă cu ab­negaţie pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini trasate de Con­gresul al II-lea al Partidului Munci­toresc Român, soldaţii, ofiţerii şi ge­neralii Forţelor Armate ale ţării noastre, muncesc zi de zi pentru ri­dicarea măiestriei lor de luptă, pen­tru întărirea ordinei şi disciplinei mi­litare. Ei sînt conştienţi de faptul că în afară de forţele uriaşe care luptă pentru pace, sînt unele cercuri agre­sive care se opun pe toate căile des­tinderii încordării în relaţiile dintre state. Reducerea efectivului, forţelor ar­mate ale Republicii Populare Române cu 40.000 şi apoi cu 20.000, sînt do­vada grăitoare a străduinţei poporu­lui nostru de a contribui la slăbirea încordării în relaţiile dintre state şi la apărarea păcii. Dar atîta timp cît statele capitaliste nu păşesc în în­­tîmpinarea măsurilor luate de ţările lagărului socialist, datoria de cinste a fiecărui soldat, ofiţer şi general al armatei noastre este de a mări vigi­lenţa, a consolida succesele obţinu­te în pregătirea de luptă şi politică, convinşi fiind că numai în acest fel îşi vor atrage toată dragostea po­porului muncitor şi preţuirea din partea armatelor frăţeşti cu care pă­şesc cot la cot în marele front al luptei pentru pace, democraţie şi so­cialism. CMN51 ANTIN SANDRU General-maior Crîmpeie din viaţa culturală a ostaşilor Forţelor Armate ale R P. R. Tot mai sus, mereu mai sus... Cei ce au participat la tradiţio­nala sărbătoare a talentelor artis­tice ostăşeşti — concursul pe ar­mată — nu se poate să nu fi pără­sit de fiece dată sala cu un sincer sentiment de regret că întrecerea s-a sfîrşit, timpul a trecut atît de repede Infanterişti, artilerişti, mari­nari şi aviatori au înflăcărat inimile spectatorilor cu cîntecele lor ostă­şeşti i-au făcut să tresalte la fie­care tablou acrobatic, să se simtă deseori aevea, lingă concurenţi, undeva, pe cîmpul de instrucţie, a­­colo unde îşi însuşesc măiestria mi­litară, să dăruiască ropote de a­­plauze pentru talentul cu care erau interpretate minunatele noastre cin­­tece şi dansuri populare. In ultima zi a concursului, pe sce­nă şi-au făcut apariţia într-o ali­niere perfectă „minării şoimi avia­tori*. Atunci cînd cortina s-a retras încet, încet (bineînţeles, la coman­dă) din piepturile lor tinereşti a izbucnit melodia: „Un cîntec vesel de motoare*. Corul acompaniat de orchestră, dirijat de căpitanul pilot Constantin Teodoru, a interpretat cu mult elan şi siguranţă o suită de cîntece ostăşeşti dintre care cele mai reuşite au fost, cum era şi de aşteptat, cele care evocau vitejia şi cutezanţa cuceritorilor înălţimilor. Au urmat apoi soliştii vocali. Soldatul fruntaş Iordache Gheorghe şi solda­tul Ichim Gheorghe au interpretat cu multă sensibilitate melodiile populare : „Izvoraş cu apă rece*, „Zis-a mama să mă-nsor*, „Tran­dafir de la Moldova" şi altele. Ro­pote de aplauze au cucerit şi inter­preţii tabloului coregrafic „Frăţia de arme* ca şi soldatul fruntaş Bas­­many Ludovic care a cîntat cu fi­neţe „Aria ducelui" din opera „Ri­­goleto“ de Verdi. Suita de dansuri populare romîneşti a ridicat sala in picioare prin vioiciunea şi ritmul în care a fost executată. Nu putem trece cu vederea succesul de care s-a bucurat cupletul satiric în care ostaşii Năică-Marinică, doi ţipi de şmecheri şi delăsători, se integrea­ză în viaţa colectivului cu ajutorul acestuia. După cum nu putem să nu menţionăm tabloul acrobatic ca şi tabloul „Cîntă azi Republica” unde laolaltă muncitori, ţărani, intelec­tuali şi ostaşi Înalţă imn de slavă patriei iubite. După spectacol ne-am adresat căpitanului Constantin Teodoru cu rugămintea de a ne prezenta cîţiva dintre interpreţi. Puţin stînjenit, — se vedea cît colo că este grea ale­gerea — ne-a spus : „Pentru evi­denţiere ? Cu toţii au muncit deopo­trivă. Asemeni cîntecului care ne-a însufleţit şi pe care l-aţi auzit : „Tot mai sus, mereu mai sus" — cu toţii ne-am străduit să atingem „ţinta*. Ca şi în anii precedenţi, tradiţio­nalul concurs pe armată al echipe­lor artistice ostăşeşti a scos la iveală noi talente care în curînd vor îngroşa rîndurile acelora ce ac­tivează in cadrul cercurilor artis­tice de amatori ale sindicatelor și ale căminelor culturale. D. S.­i O întrecere bine organizată şi cu multe rezultate de valoare R­eprezentativa hal­terofililor bulgari este foarte mul­ţumită de primirea fă­cută. La fel ca şi la Festivalul de la­ Bucu­reşti, prietenii noştri români s-au dovedit a fi gazde primitoare. Vorbind despre întîl­­nirea triunghiulară de haltere trebuie să re­marc buna organizare precum şi nivelul înalt al competiţiei. Rezulta­tele înregistrate la ma­joritatea categoriilor sunt dintre cele mai bune. Deşi noi am sosit la Bucureşti chiar în ziua concursului şi am resimţit oboseala călă­toriei, ne-am străduit să obţinem rezultate cit mai bune şi după cum aţi văzut am reuşit. In ce priveşte categoria uşoară la care am par­ticipat şi eu, deşi dife­renţa de­ greutate ridi­cată între concurenţi este oarecum mare, lupta a fost totuşi strînsă. Cu toate că re­zultatul pe care l-am obţinut (342,5 kg) este destul de bun, dacă aş fi fost odihnit cred că l-aş fi putut depăşi (n. n. cu ocazia unui concurs de haltere de la Viena, Abadjiev a ridicat 355 kg ) Halterofilii romini, după părerea mea, sînt destul de buni, cu for­ţă suficientă dar le lip­seşte tehnica. Tocmai de aceea atleţii ger­mani care sînt mai teh­nici reuşesc să-i de­păşească, cu 2,5—5 kg, la fiecare cate­gorie. Şi în privinţa antrenamentelor sporti­vilor români cred că sînt unele lipsuri. Ar fi mai bine dacă aceste antrenamente, în loc să fie intensificate numai în preajma întîlnirilor internaţionale, s-ar des­făşura cu regularitate în tot cursul sezonului. IVAN ABADJIEV campion al R.P. Bulgaria Marincov, (R. P. Bulgaria) Stoll (R.D.G.) şi Gu­sbeth, Mihai (R.P.R.) In ultimele întreceri din cadrul în­­tîlnirii triunghiulare de haltere s-au înregistrat următoarele rezultate : Categoria mijlocie: 1. Vladimir Sa­­vov (R. P. Bulgaria) 367,5 kg.; Categoria semi-grea : 1. Ivan Vese­­linov (R. P. Bulgaria) 407,5 kg.; Categoria grea: 1. Silviu Cazan (R.P.R.) 410 kg. Kj» — ~-i i»" Concursul internaţional de scri­mă al R.PR. a luat sfîrşit cu des­­făşurarea probei de sabie. După disputarea întrecerilor din cadrul turneului final, pe primul loc, la egalitate de victorii, se aflau pa­tru sabreri: Chicca, Piatkowski, Pawlowski şi Kuszewski. In urma barajului, clasamentul in proba de sabie este următorul : 1. Pawlow­ski (R.P. Polonă) 5 victorii, 2. Chicca (Italia) 5 victorii, 3. Piat­kowski (R.P. Polonă) 5 victorii. D­uminică a fost etapa cea mai... zbuciumată a ediţiei din acest an a campionatului categoriei A la fotbal. S-au înregistrat multe surprize, majoritatea echipelor au avut partide dificile şi s-au complicat şi mai mult lucrurile atît în lupta pentru titlu cit şi nu cea pentru evi­tarea retrogradării. Joi echipa C.C.A. a întrecut cu 6—0 formaţia Energia Petroşani. Duminică C.C.A. pierde cu 1—0 pe teren propriu în faţă forma­ţiei Dinamo Bacău, iar Energia Petro­şani cîştigă cu 4—0 la Dinamo Dr. Stalin. Noi am plecat la Timişoara, în pri­mul rind, pentru a nu pierde şi... am reuşit. Se pare că şi Energia Ploeşti In etapa a treia a competiţiei de volei dotată cu „Cupa Comisiei Centrale“ s-au înregistrat urmă­toarele rezultate : FETE,­ Progresul Casa Scîn­­teii— Ştiinţa I.C.F. 3—1 ; Locomo­tiva—Dinamo 3—1. BĂIEŢI : Locomotiva—Progre­sul I.T.B. 3—0; C.C.A.—Dinamo 3-2. ETAPA VIITOARE: sîmbătă 6 octombrie (sala Giulești). Sare K. WITTEMBERGER R. P. R. Cel mai mare concurs de scrimă din ţara noastră Ca participare şi valoare a concu­renţilor, Concursul internaţional de scrimă de la Bucureşti este primul mare concurs organizat in ţara noa­stră la această disciplină. Noi avem foarte multe lucruri de învăţat din astfel de competiţii şi deşi forurile noastre competente au fost sezisate in repetate rinduri de necesitatea or­ganizării lor sau a participării scri­­merilor noştri la concursuri inter­naţionale, măsurile luate pînă în pre­zent au fost insuficiente. Una din cauzele care împiedică progresul scri­mei noastre este tocmai lipsa unor concursuri de mare amploare. Reve­nind la concursul amintit mai sus pot afirma că întrecerile în toate probele au fost extrem de disputate. Păcat ca în proba de floretă bărbaţi au lip­sit floretiştii italieni şi polonezi care ar fi ridicat cu mult nivelul competi­ţiei. Fără îndoială, nivelul cel mai înalt a fost obţinut în proba de sabie unde au fost şi concurenţi apropiaţi de valoare. Rezultatele obţinute de trăgătorii romini în această probă sînt după părerea mea destul de bune (7 romini în semifinale şi 3 în turneul final) Cel mai bun dintre romini s-a dovedit a fi tinărul Mureşanu care la 17 ani a reuşit să obţină rezultate ex­celente (cîştigător al probei de flo­retă şi finalist al probei de sabie in care a reuşit să Întreacă pe sabrerul polonez Piatkowski, unul din favoriţii probei. CORNEL PELMUS din lotul de scrimă al R.P.R. Luptă pasionantă în campionatul categoriei A la fotbal — lipsită de aportul a patru titulari — precum şi Ştiinţa Cluj au urmărit ace­laşi lucru. L-a realizat însă numai echipa ploeşteană. Rezultatele înregistrate în această etapă sporesc considerabil interesul pentru campionatul categoriei A. Gîndiţi-vă numai că în etapa viitoare, la Bucureşti Progresul joacă cu C.C.A. iar noi cu Dinamo. Aştept cu mult interes şi rezultatul Energia Petroşani—Locomotiva Timişoara. Toa­te aceste partide vor aduce serioase clarificări în clasamentul primei ca­tegorii a campionatului de fotbal. NICOLAE GEORGESCU jucător în echipa Locomotiva București D­e la început ţin să subliniez va­loroasa iniţiativă a Comisiei Centrale de volei de a organi­za o competiţie care să stringă la startul ei toate echipele bucureştene ce activează în prima categorie a campionatului republican. Jocurile din cadrul acestei compe­tiţii ajută efectiv la verificarea sta­diului de pregătire a jucătorilor și jucătoarelor înaintea reluării campio­natului. Astfel, se cuvine să remar­căm forma bună manifestată de jucă- Grave acte de Indisciplină • Nu există meci de fotbal progra­mat pe stadionul „23 August", la care publicul spectator de la peluze să nu dea năvală spre tribunele laterale, in goana lor spre un loc mai bun pe care însă nu l-au plătit și deci nu-l merită, profitorii nu numai că degradează gardul peste care sar şi iarba peste care calcă, dar fac imposibilă desfăşu­rarea normală a jocului. Mai mult, duminică, in timpul dis­putării meciului , C.A.-Dinamo Bacău, un astfel de ,,spectator" nemulţumit de decizia arbitrului M. Ciufescu, a pă­răsit tribuna si s-a dus pe teren să-i ceară socoteală. Iată cum de la degradarea unui bun public unii spectatori lipsiţi de cel mai elementar bun simţ trec şi la acte mai grave. Sperăm să se ia măsuri organizato­rice de îndreptare şi în special de asigurarea securităţii terenului de joc. Altfel, conform regulamentului in vi­goare, suspendarea programării me­ciurilor de fotbal pe stadionul „23 August" este cu totul justificată. Neglijenţă sau La sfîrşitul anului trecut am scris despre faptul că jucătoarele de volei de la „Casa Scînteii“ nu aveau o sală proprie pentru an­trenamente. După vii şi... înde­lungate discuţii, problema s-a re­zolvat. Dar se vede treaba că tovarăşii din conducerea colectivului spor­tiv Progresul-Casa Scînteii (ca şi cei din consiliul ■ central al aso­­ciaţiei respective) s-au obişnuit ca mai întîi să fie criticaţi în presă Incapacitate­a şi apoi să îndeplinească elemen­­tarele sarcini care le revin. Şi acum în preajma iernii şi a reluării campionatului — jucătoa­­rele de volei de la Progresul- Casa Scînteii, care deţin titlul de formaţie campioană a ţării — sînt tot fără sală de antrenament. Repe­tarea acestei defecţiuni pune se­rios problema modului în care în­­ţeleg să-şi facă datoria conduce­rea colectivului sportiv şi a aso­­ciaţiei. In ceea ce priveşte condu­cerea colectivului sportiv socotim că nu mai este vorba de negli­jenţă ci de-a dreptul de incapaci­tate şi ca atare se impune luarea unor măsuri urgente. - A. ?- - R.P.R.—R. P. Polonă 137—124 Iată rezultatele înregistrate în ulti­ma zi de concurs : 100 m. liber seni­ori : Tolkaczewski A. (R.P. Polonă) 59,0 sec.; 100 m. spate seniori: Zam­­bala A. (R. P. Polonă) 1:08,5; 400 m. liber juniori : D. Kaminski (R.P.R.) 5:01,8; 200 m. bras juniori: A. Oanță (R.P.R.) 2:45,2; 100 m. fluture juni­ori: Cziz J. (R. P. Polonă) 1:08,4; 4x100 m. mixt seniori: R. P. Polonă 4:29,6. La sărituri de pe platformă pri­mul loc a fost ocupat de H. Wittem­­berger (R.P.R.) cu 138,85 puncte. Rezultate : C.C.A.—Dinamo Ba­cău 0—1; Energia Ploeşti—Pro­gresul Bucureşti 0—0; Ştiinţa Ti­mişoara — Locomotiva Bucureşti 0—0; Dinamo Oraşul Stalin — E­­nergia Petroşani 0—4; Flamura Roşie Arad — Ştiinţa Cluj 3—0. Echipa etapei: Cosma-Pahonţu, Marinescu, Lupeş-Hidişan, Ştirbei- Tîrnoveanu, Demien, Boitoș, Co­­stea, Sima. o repetiţie generala înaintea reluării nameiimnaviin­ toarele de la Locomotiva şi Progre­sul-Casa Scînteii, precum şi de către jucătorii de la C.C.A. şi Locomotiva. De asemenea, merită subliniat fap­tul că in­formaţiile Ştiinţa I.C.F. şi Dinamo (fete) precum şi Progresul I.T.B. (băieţi) evoluează o serie de elemente tinere şi talentate, care vor ajunge curînd în rîndurile fruntaşilor acestei discipline. MARCEL RUSESCU maestru al sportului Dinamo București s-a calificat în turneul „Cupei campionilor europeni“ Duminică la Istanbul, Dinamo­ Bucu­­reşti a susţinut cel de-al doilea joc în compania echipei campioane a Turciei, Galatasaray, contînd pen­tru prima etapă a „Cupei campioni­lor europeni“. Prima întîlnire din­tre cele două formaţii, disputată la Bucureşti, revenise echipei Dinamo la scorul de 3—1, aşa încît în cel de-al doilea joc numai o înfrîngere la o diferenţă mai mare de 2 goluri putea priva pe fotbaliştii români de calificarea în etapa următoare a com­petiţiei. Jucînd cu o deosebită însu­fleţire dinamoviştii au luat conduce­rea prin punctul înscris de Suru în minutul 30. Fotbaliştii turci egalează prin Kadri în minutul 40 şi forţează cu orice preţ victoria, însă apărarea oaspeţilor nu cedează decît în minu­tul 90 cînd Metin II înscrie punctul victoriei. Deşi învinşi, sportivii ro­mâni şi-au asigurat calificarea în eta­pa următoare a Cupei, golaverajul celor două întîlniri fiindu-le favora­bil (4-3). In turul următor al „Cupei campionilor europeni“ Dinamo­ Bucu­­reşti va întîlni echipa campioană a R. P. Bulgaria, T.D.N.A.-Sofia. In urma omologării buletinelor de­puse la concursul Pronosport nr. 39 etapa din 30 septembrie au fost sta­bilite următoarele premii: Premiul 1:21,2 buletine cu 11 rezul­tate exacte, revenind pentru fiecare buletin cite 7.963 lei. Premiul 11:552,9 buletine cu 10 re­zultate exacte, revenind pentru fie­care buletin cite 366 lei. Premiul 111:5244,5 buletine cu 9 re­zultate exacte, revenind pentru fie­care buletin cfte 57 lei. pag. 6 Recepţie oferită de ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti Luni seara, ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti, Ke Bo-nian a oferit o recepţie în saloanele Casei Centrale a Armatei cu prilejul zilei de 1 octom­brie, cea de a 7-a aniversare a sărbă­torii naţionale a Republicii Populare Chineze. La recepţie au luat parte tovarăşii: Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borfia, Nicolae Ceau­­şescu, Miron Constantinescu, general colonel Alexandru Drăghici, ge­neral colonel Leontin Sălăjan, J. Fazekaş, Alexandru Bîrlădeanu, a­­cad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. prof. Traian Săvulescu, Grigore Preoteasa, Constanţa Crăciun, Fl. Dănălache, Th. Iordăchescu, Ion Pas, Sorin Tom­a, O. Berlogea, acad. P. Constantinescu-Iaşi, Ion Dumitru, G. Gaston Marin, F. Gheltz, I. Mincu, M. Macavei, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gh. D. Safer, Marin Stancu, Bucur Şchiopu, C. Teodoru, conducă­tori ai instituţiilor centrale şi ai orga­nizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor noastre Armate, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, zia­rişti români şi străini. Au luat parte şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Printre invitaţi se aflau de aseme­­nea membrii delegaţiei oamenilor de cultură din Egipt. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. Vizitele delegaţiei Comitetului Popular al oraşului Belgrad Delegaţia Comitetului Popular al oraşului Belgrad în frunte cu Miloş Minici, preşedintele Comitetului Popu­lar al oraşului Belgrad, şi-a conti­nuat duminică dimineaţa vizitele în Capitală, însoţiţi de ing. Anton Vlădoiu, preşedintele Sfatului Popular al Ca­pitalei, Leonida Ionescu, secretar al Sfatului Popular al Capitalei, arh. Pompiliu Macovei, arhitectul şef al oraşului Bucureşti, şi Mihail Hubert, directorul Protocolului din Sfatul Popular al Capitalei, oaspeţii iugo­slavi au vizitat Halele şi frigorife­­rele Obor, Parcul sportiv „23 Au­gust“ şi Galeria de artă a Muzeu­lui R.P.R. Preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, An­ton vlădoiu, a oferit duminică la­­ prînz, la Casa de oaspeţi a Sfatului­­ Popular al Capitalei de la Snagov, o masă în cinstea delegaţiei Comite­tului Popular al oraşului Belgrad. Au luat parte Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului orăşe­nesc Bucureşti al P.M.R., şi condu­cători ai Sfatului Popular al Capi­talei. A participat de asemenea Nicola Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iu­goslavia la Bucureşti. Duminică seara, membrii delega­ţiei municipalităţii iugoslave au a­­sistat la un spectacol la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. ★ însoţiţi de tov. Anton Vlădoiu, pre­­­şedintele Sfatului Popular al Capita­lei. FI­ Dănălache, prim secretar al Comitetului Orăşenesc P.M.R. Bucu­reşti, Steliana Năstăsescu, vicepreşe-­ dinte al Sfatului Popular al Capita­lei, şi Leonida Ionescu, secretar al Sfatului Popular al Capitalei, în cursul zilei de luni oaspeţii au stu­diat sistemul de aprovizionare cu apă a oraşului Bucureşti. Ei au făcut vi­zite la sursa de aprovizionare cu apă a Capitalei de la Arcuda, la staţia experimentală din comuna Roşu, la rezervoarele de apă de la Cotroceni şi la staţia de pompare şi laboratorul de verificare chimică şi bacteriologică a apei de la Grozăveşti. ★ Seara, oaspeţii iugoslavi au făcut o plimbare prin Capitală. (Agerpres) Discuţii1e dintre specialiştii romîni şi iugoslavi în problema amenajării Dunării ORŞOVA 1­9 (de la trimisul Ager­pres). — Duminică, delegaţia de spe­cialişti iugoslavi în frunte cu inginer Cedomir Militevici, director general al comunităţii iugoslave de energie electrică, însoţiţi de inginer Popa Stoica, locţiitor al ministrului Energi­ei Electrice şi Industriei Electroteh­nice, şi ceilalţi specialişti români, au vizitat termocentrala de la Paroşeni şi oraşul Petroşani. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de instalaţiile termoelectrice în func­ţiune şi de ritmul de construcţie a a­cestui important obiectiv al planului de electrificare al ţării noastre. Luni după amiază au continuat la Orşova discuţiile dintre specialiştii romîni şi specialiştii iugoslavi în pro­blema amenajărilor complexe ale Du­­nării în sectorul cataractelor şi Por­ţilor de Fier. S-a trecut la expunerea concluziilor ce vor fi prezentate în comun de cele două delegaţii de spe­cialişti, guvernelor RPR. şi R.P.F. Iugoslavia. Discuţiile dintre specialiştii români şi iugoslavi continuă marţi. Proiectul monumentului ostaşului român căzut în războiul pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist Ministerul Culturii, Ministerul Forţelor Armate ale R.P.R. şi Comi­tetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei au organizat un concurs pentru cel mai bun proiect de monu­ment al ostaşului român căzut în răz­boiul pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Monumentul urmează a fi ridicat pe platoul din faţa Acade­miei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de monument. Lucrările au fost expuse şi asupra lor s-au organizat discuţii cu sculptori, arhitecţi, militari. Juriul concursului a acordat două premii 11: sculptori­­ţei Zoe Băicoianu şi sculptorilor Ion Dămăceanu şi Marius Butunoiu îm­preună cu colectivele lor de arhitecţi. Premiul III au obţinut lucrările sculp­­torului T. N. Ionescu şi sculptoriţei Tulia Uniţă. De asemenea au mai fost acordate 10 menţiuni. Artiştii plastici care au obţinut premiile II şi III au primit comanda monumentu­lui, termenul de predare a lucrărilor stabilindu-se pentru 1 octombrie 1956 cînd s-a încheiat şi faza doua a concursului. Artiştii participanţi la concurs s-au străduit să redea în acest monument înaltele însuşiri ale ostaşului român care a scris pagini de glorie în lupta pentru eliberarea ţării în ultimul război mondial. Cu prilejul zilei de 2 octombrie — Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. — statuile principale exe­cutate în gips alb, machetele de an­samblu, reliefurile şi grupurile sculp­turale au fost expuse pentru juriu şi public în pavilioanele A şi B din Parcul de cultură şi odihnă ,,I. V. Stalin“. Cea mai bună dintre lucrări va fi aleasă pentru a fi turnată în bronz şi ridicată apoi pe platoul din fața Academiei Militare. Comunicatul asupra tratativelor franco — vest-germane BONN 30 (Agerpres). — La Bonn s-au încheiat tratativele dintre Ade­nauer, cancelarul Republicii Federale Germane, şi Guy Mollet, preşedintele Consiliului de Miniştri al Franţei. Seara tîrziu a fost dat publicităţii un comunicat în care se anunţă că re­prezentanţii celor două ţări au căzut de acord asupra problemelor în legă­tură cu Saar-ul, precum şi în legă­tură cu construirea de canale pe flu­viul Moselle şi a marelui canal din Alsacia. In comunicat se arată de asemenea că şefii guvernelor Franţei şi R. F. Germane „apreciază în mod identic e­­voluţia politicii internaţionale“. In continuare, în comunicat se su­bliniază că Adenauer şi Guy Mollet „şi-au afirmat năzuinţa de a continua construcţia europeană (adică de a înjgheba grupări închise ale ţărilor vest-europene — N.R.) şi au subliniat importanţa participării active a Ma­rii Britanii la aceste măsuri“. (Aceas­­tă parte a comunicatului este în legă­tură cu faptul că guvernul englez re­­fuză­se să angajeze într-o serie de organizaţii ,,eurogene“ supranaţionale - N.R.). Adenauer şi Guy Mollet au căzut de asemenea de acord „să studieze po­sibilitatea creării unui pool al arma­mentelor în conformitate cu acordurile de la Paris“. La Bonn se anunţă că semnarea acordului cu privire la Saar va avea loc către mijlocul lunii octombrie. „A­­lipirea politică“ a Saar-ului la R. F. Germană este fixată pentru data de 1 ianuarie 1957, iar „alipirea econo­mică“ — la 1 ianuarie 1960. Militariştii vest-germani cer arma atomică MOSCOVA­­ (Agerpres) — TASS . Intr-o corespondenţă din Paris pu­blicată în ,,Pravda“, G. Ratiani scrie că în seara zilei de 29 septembrie de la Bonn s-a primit ştirea că Adena­uer a cerut anularea articolului cu­­prins în acordurile de la Paris cu pri­vire la militarizarea Germaniei occi­dentale, potrivit căruia Wehrmachtului vest-german îi este interzisă deţine­rea armei atomice In acelaşi timp agenţiile de infor­maţii au început să anunţe că în cursul tratativelor care s-au desfăşu­rat în ziua de 29 septembrie între şe­ful guvernului francez, Guy Mollet, şi cancelarul Adenauer, partea vest-ger­­mană a cerut pentru Wehrmacht arma atomică. Aceste ştiri alarmante, scrie cores­pondentul „Pravdei“, nu au fost la Paris pentru nimeni o surpriză. Mili­tariştii vest-germani s-au pregătit de mult să-şi doteze armata cu arma a­­tomică. După cum a devenit cunoscut din relatările presei, actualmente S.U.A. au încheiat cu Germania occidentală un acord cu privire la livrarea către Germania occidentală a armei atomi­­ce și ca cadre militare vest-germane sînt instruite în mînuirea acestei arme. Ştirile cu privire la tratativele fran­­co-germane care au avut loc la Bonn au fost primite în Franţa cu o mare îngrijorare, scrie Ratiani. In Franţa se acordă atenţie pasajului din comu­nicatul cu privire la tratative în care se subliniază că cele două părţi ,,a­­preciază identic evoluţia politicii in­ternaţionale“. Declaraţia comună Adenauer-Guy Mollet cu privire la faptul că ei apre-­ ciază identic „evoluţia politicii inter­­naţionale“ nu poate însemna decît un singur lucru: trecerea cercurilor ofi­­ciale franceze de partea Bonn-ului* scrie in încheiere Ratianî.

Next