Munca, mai 1959 (Anul 15, nr. 3575-3599)
1959-05-03 / nr. 3575
Pag. 2-a Piarca demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală purpură, stindardele idealurilor şi victoriilor noastre comune. Trec acum muncitorii uzinelor „Mao Tze-dun“. Carul alegoric al raionului V. I. Lenin prezintă o parte din produsele acestei mari uzine: pompe de foraj, trolii de intervenţie la sonde, utilaj pentru rafinării. In cinstea zilei pe care azi o prăznuieşte, harnicul colectiv de aici a realizat o nouă instalaţie de sudură automată precum şi un cuptor electric care va mări producţia de oţel cu 416 tone. Colectivul uzinei care poartă numele preşedintelui Partidului Comunist Chinez, împreună cu toţi oamenii muncii, adresează un frăţesc salut de 1 Mai gloriosului popor chinez, popoarelor marii familii a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Iată şi carul alegoric al constructorilor de locuinţe din Capitală. Machetele blocurilor exprimă avîntul fără precedent pe care l-au luat construcîii fruntea coloanei de oameni ai muncii din raionul Stailin — naiom care cuprinde în majoritatea lui Instituţii de ştiinţă şi cultură — păşesc muncitorii Combinatului poligrafic „Casa Scrnteii“. Ii recunoşti lesne după pălărioarele conice cu binecunoscuta emblemă a uriaşului palat al luminii, din Maşinile căruia ies zilnic peste 2 milioane exemplare de ziare şi aproximativ 100.000 cărţi, realizare de seamă a revoluţiei culturale in ţara noastră. Lucrătorii combinatului poartă tablourile fruntaşilor în întrecere, printre care recunoaştem pe legătoreasa Drob Elena, resfronsiabilă de brigadă, care obţine zilnic depăşiri de plan de peste 20%, pe maşinistul de la secţia ofset Roşaa Miron, care a obţinut cea mai bună notă la calitatea produselor, pe bătrînul zeţar Pitiş Enache, cunoscut şi apreciat pentru ajutorul profesional ce-l dă tineretului. Ca,ron alegoric reprezentînd largile preocupări ale Academiei R. P. Române în domeniul cercetărilor cu directă aplicaţie practică, precede coloana oamenilor de ştiinţă. Carul înfăţişează realizările obţinute de Institutul de energetică al Academiei R. P. Române în domeniul dezvoltării energeticei. Moara ventilator, cazanul Vuia, captatorul de energie solară şi o parte din laboratorul de izotopi, hărţile indicînd resursele energetice din țara noastră, sînt cîteva din aceste realizări simbolizate de carul alegoric. Iată cîteva cifre indicînd o parte din realizările Institutului legate de reducerea consumului de energie: 3 milioane Iei anual economisiți prin aplicarea compresorului cu jet, 8 milioane lei anual prin folosirea combustibilului de tip ,,petrol", 1 milion, în acest an, prin folosirea soluţiei legate de aplicarea reducerii cifrei octanice şi altele. In mijlocul coloanei celor peste 2.000 cercetători ştiinţifici de la Institutul de fizică atomică, de la Institutul de cercetări agronomice şi de la celelalte institute, secţii, laboratoare sau staţiuni experimentale ale Academiei. R. P. Romnne, se pot vedea portretele unor academicieni ca C. I. Parhon, Traian Săvulescu, S. Stoilov, Iorgu Iordan, Ştefan Nicolau, N. Lupu şi Ştefan Aţileu, oameni de ştiinţă care-şi consacră întreaga lor capacitate creatoare dezvoltării ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră. La marea demonstraţie a oamenilor muncii sunt prezenţi mii de studenţi, viitori ingineri şi medici, economişti şi agronomi, profesori şi geologi care se pregătesc cu rîvnă în numeroasele institute de învăţămînt superior din Capitală. Cercetîndu-le feţele zîmbitoare, ascultîndu-le cîntecele tinereşti, desluşeşti energia clocotitoare cu care muncesc să-şi însuşească multiplele taine ale ştiinţei, tehnicii şi culturii, pentru ca aplicîndu-le în munca lor, atunci cînd vor urca pe schelele marilor şantiere ale socialismului, vor exploata zăcămintele de petrol şi cărbune, vor staţiile de locuinţe în Capitala patriei. E suficient să apelăm la cifre şi constatăm că numai în acest an muncitorii din întreprinderile şi instituţiile Bucureştiului vor primi alte 6.400 apartamente. Prin munca, lor plină de abnegaţie, Bucureştiul, Capitala iubitei noastre patrii, se va împodobi — la cea de a 500-a sa aniversare — cu noi edificii demne de epoca măreaţă pe care o trăim. In coloanele lucrătorilor din industria bunurilor de consum sunt prezente machete care arată puternica dezvoltare a acestei ramuri, grafice ce înfăţişează creşterea numărului de sortimente, sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Sunt dovezi care ilustrează hotărîrea lor de a îndeplini sarcinile trasate de partid, contribuind din ce în ce mai mult la aprovizionarea din belşug a populaţiei cu bunuri de larg consum, aplecaţi asupra diferitelor aparate din laboratoarele de cercetări ştiinţifice sau vor aprinde, de la catedrele şcolilor şi universităţilor, lumina ştiinţei şi culturii în minţile reprezentanţilor tinerei generaţii, să contribuie din plin la construirea socialismului, la făurirea viitorului fericit al patriei. In rindurile studenţilor care manifestează se află numeroşi tineri care nu de mult erau muncitori în fabrici şi uzine. Printre aceştia se numără şi Ion Vîrcolacu, fost oţelar la uzinele „Mao Tze-dun“, azi student la Facultatea de metalurgie a Institutului Politehnic din Bucureşti, Gh. Moldovan şi Victor Răilescu, foşti muncitori, azi studenţi ai Facultăţilor de mecanică şi electroenergetică, şi mulţi alţii. Ei reprezintă noua generaţie de intelectuali care se lărgeşte cu tot mai mulţi tineri proveniţi din rondurile muncitorilor şi ţăranilor muncitori, nemijlocit legaţi de producţie, cărora recenta Hotărîre a partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă, de cultură generală şi superior, le deschide noi şi arge perspective de învăţătură, înfrăţiţi cu studenţii români, manifestează şi studenţi chinezi, algerieni, coreeni, vietnamezi, sovietici, irakieni, albanezi, din Africa ecuatorială etc., care se pregătesc în institutele de învăţămînt superior din ţara noastră. Prezenţa lor la această sărbătoare a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc constituie un simbol al prieteniei trainice ce uneşte astăzi milioane de tineri din lumea întreagă în lupta pentru pace şi progres social. Prin faţa tribunei trec acum oamenii de cultură şi artă, scriitori, compozitori, artişti plastici, actori ai teatrelor din Capitală. Cunoscînd faptul că milioane de oameni ai muncii aşteaptă de ,la ei creaţii valoroase, care să reflecte viaţa şi lupta lor pentru construirea socialismului, oamenii de artă şi cultură din tera noastră s-au angajat să creeze, în cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei, opere demne de frumuseţea şi măreţia epocii pe care o trăim. Lucrătorii din domeniul cinematografiei, regizori, operatori, tehnicieni, actori, raportează cu prilejul acestei sărbători, că opt echipe realizează acum pe platourile studioului de la Buftea, pe crestele carpaţilor şi în alte locuri din ţară, opt noi filme care să constituie o mindrie a cinematografiei noastre. Trei din aceste filme, oglindind episoade din lupta pentru eliberarea ţării de sub jugul fascist, vor fi terminate pînă la 23 August. Participarea entuziastă a oamenilor de ştiinţă şi cultură din Capitală la demonstraţia de 1 Mai dovedeşte încăodată că intelectualitatea progresistă, legată de popor, păşeşte cu fermitate, alături de clasa muncitoare, şi luptă sub conducerea partidului pentru continua dezvoltare a culturii noi, socialiste, pentru făurirea viitorului fericit al patriei. file „Cetatea Bucur“, „Victoria“ ?î „Voinţa“ din raionul „Tudor Vladimirescu“ şi coloana Asociaţiei Voluntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei—A.V.S.A.P. ...Azurul aviaţiei sportive cuprinde piaţa. Aeromodeliştii, phanoriştii şi paraşutiştii au,în fruntea lor pe campioana lumii la paraşutism. Elena Băcăoanu, maestră a sportului, laborantă la fabrica de conserve „Griviţa“. Trec tinerii cuprinşi în asociaţiile sportive ale ceferiştilor. De mare popularitate se bucură în rîndul ceferiştilor atît campionatele de casă, cit şi turismul. Zi de zi se munceşte pentru a se imprima un caracter şi mai larg activităţii sportive de masă. Alături de asociaţia sportivă „Griviţa Roşie“, trec membrii clubului „Rapid“. Cu cîteva zile în urmă, echipa feminină de volei „Rapid“, clasată pe primul loc în campionatul republican, a obţinut titlul de campioană. De asemenea rugbiştii de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ sînt pe primul loc in categoria A la rugbi. Oamenii muncii ştiu că în anii de democraţie populară, datorită grijii partidului şi guvernului, s-au creat condiţii optime pentru practicarea sportului de masă. Mase largi de oameni ai muncii sînt cuprinse în întreceri sportive. Tradiţionalele crosuri de „1 Mai" şi „7 Noiembrie“ se bucură de o largă participare. Spartachiadele tineretului (de vară şi iarnă) au o largă răspîndire, la ele participînd anual milioane de oameni. (Peste 2.500.000 la cele două sport,achiade din 1958). Baza materială a mişcării noastre sportive a crescut an de an. Stadioane moderne şi baze sportive noi asigură sutelor de mii de tineri posibilităţi de antrenament şi de concurs. In comparaţie cu anul 1944 numărul terenurilor de fotbal a crescut de la104 la 514 al sălilor de sport de la 197 la 323, al pistelor de atletism de la 54 la 178. Frumoasele baze sportive „23 August“, „Dinamo“, stadionul din Constanţa, complexul Floreasca, sînt numai cîteva dintre realizările cele mai de seamă. Iată pentru ce tinerii sportivi ţin să mulţumească partidului şi guvernului, înscriind cu trupurilelor în mişcări vioaie şi precise — care smulg ropote de aplauze — Iniţialele P.M.R. şi R.P.R. Partidul, forţa conducătoare căruia îi datorăm totul. Patria, pe care fiecare sportiv adevărat o slujeşte cu credinţă şi este gata oricînd s-o apere. Îşi face apariţia un alt raion „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. In fruntea coloanei trec sportivii de la fabrica de confecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej, urmaţi de cei de la „Semănătoarea“, bere „Griviţa“, Institutul Pasteur. Raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“ numără 39 de asociaţii sportive. Ca şi în anii trecuţi, sportivii de la C.C.A., din rîndul cărora face parte şi recordmana mondială Iolanda Balaş, au adus ceva nou demonstraţiei. Sportivii militari înscriui cu trupurile lor iniţialele: U.R.S.S. Simbolul dragostei şi recunoştinţei faţă de marele popor sovietic, constructor al comunismului, faţă de sportivii sovietici care se află în fruntea competiţiilor olimpice şi mondiale, fiind tuturor o minunată pildă de sportivitate şi dîrzenie. Schimburile de experienţă, materialele sportive şi documentaţia cu care sportivii sovietici ne-au ajutat de-a lungul anilor, au contribuit ca sportivii noştri să obţină zi de zi rezultate valoroase. Trec apoi sportivii din raionul „Stalin“. La Spartachiada de iarnă au participat peste 35.000 de tineri din acest raion, fapt care a făcut ca el să ocupe locul I pe Capitală. Acum, de 1 Mai, asociaţia sportivă „Sănătatea“ raportează că a obţinut rezultate bune şi în Spartachiada de vară care a început. Defilarea sportivilor a fost încheiată de Clubul Şcolar şi Clubul Sportiv Universitar. Şocolarii au prezentat o piramidă deasupra căreia unduia un steag albastru purtînd înscris cuvîntul „Pace". Din rîndurile coloanei lor îşi iau zborul porumbei. Simbolul bine cunoscut al voinţei de pace ce uneşte popoarele lumii. Pacea, ce chezăşuieşte tineretului o dezvoltare multilaterală, viitorul fericit pentru care se pregăteşte şi prin sport. Aplauze îndelungate au răsplătit demonstraţia tineretului sportiv din Capitală. Aplauze, pentru cei care au făcut şi fac cinste culorilor Lustronais, pe stadioanele ţării şi peste hotare. Aplauze, pentru toţi cei care propică sportul nu numai ca o, activitate necesară sănătăţii lor, dar şi ca un mij-loc de dezvoltare morală armonioasă, demnă de vremurile pe care le trăim.: . Demonstraţia din ziua de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală ia, sfîrşit. DAN PLUTAŞU Ştiinţa şi cultura în slujba construirii viitorului fericit al patriei Imagine a unui tineret viguros şi oţelit ! (ormare din pas, latuieşte cu însufleţire politica marxistisnmistă a partidului, propria sa politică. Muncitorimea Capitalei se mîndreşte cu faptul că anul trecut, Întreprinderile industriale din Bucureşti au produs peste 21 la sută din producţia globală a întregii ţări. Graficele şi panourile purtate cu mindrie de către demonstranţi, ilustrează nestăvilitul avînt cu care oamenii muncii traduc în viaţă hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1658. Unul din multele fapte grăitoare, în primul trimestru al acestui an, răspunzînd chemării patriotice a celor 8 colective, întreprinderile bucureştene au economisit peste plan 36.352.000 lei. O pădure de drapele roşii şi tricolore se unduie în adierea vîntului primăvăratic. Se aud cîntece, armonici, oamenii se prind în hore. Prin faţa tribunelor trec acum, voioşi, încrezători în forţele lor, metalurgiştii uzinelor „23 August“ şi laminoriştii de la „Republica“. Ei deschid coloana manifestanţilor din raionul „23 August". In cinstea lui 1 Mai, 36 de întreprinderi din acest raion au îndeplinit înainte de termen planul trimestrului întîi. Carul alegoric înfăţişează prin machete şi exponate cîteva din creaţiile de înaltă tehnicitate realizate în ultima vreme: trenul automotor Diesel-electric, vagoane cisterne şi de marfă de mare tonaj. Aceste produse şi celelalte care se făuresc aici pentru industria petroliferă, chimică şi siderurgică, contribuie la înzestrarea tehnică a industriei noastre în plin,, avînt. Portretele celor trai buni dintre făuritorii maşinilor şi utilajelor care poartă marca uzinelor „23 August“, sunt purtate de către tovarăşii de muncă. Iată, chipul frezorului Petre Popescu, autor a 15 inovaţii, de şase ani consecutiv fruntaş în întrecerea socialistă. Se află, de asemenea, portretele primtopitorului Mihai Oprea, lăcătuşului Constantin Tomiţa şi ale altor muncitori de frunte ai uzinei. Cu aceeaşi mindrie păşesc prin Piaţa Stalin colectivele întreprinderilor „Vasile Roaită“, ,,21 Decembrie“, „Industria Bumbacului B“, „Postăvăria Romînă“, fabrica de ciment „Bucureşti“ şi altele. Constructorii de la uzinele „Vasile Roaită“ raportează că în cinstea zilei de 1 Mai au realizat peste plan 50 semănători de porumb şi au economisit 50 tone metal. Faţă de primul trimestru al anului trecut, producţia de pompe a crescut cu 325 la sută. A sporit simţitor şi numărul celorlalte produse ca : agregate pentru irigat şi desecări, maşini de împrăştiat îngrăşăminte etc. In coloana alăturată, păşesc constructorii de combine de la uzinele ..Semănătoarea“. Ei duc în fruntea coloanei. Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, ca preţuire a eforturilor deosebite depuse pentru înzestrarea agriculturii noastre cu maşini şi utilaje agricole. Ei aduc la cunoştinţă că în cinstea acestei măreţe sărbători au fabricat în plus 50 combine de recoltat cereale. „Trăiască alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoarei“ Această lozincă izbucneşte din mii de piepturi. Oamenii muncii din Capitală salută succesele importante obţinute, sub conducerea înţeleaptă a partidului, în transformarea socialistă a agriculturii. In prezent, circa 2.250.000 de familii ţărăneşti, din totalul de 3.600.000, au intrat în gospodăriile agricole ,colective şi în întovărăşirile agricole, peste 63 la sută din suprafaţa agricolă a ţării face parte din sectorul socialist. Ei aprobă cu entuziasm, măsurile recente de importanţă istorică, elaborate din iniţiativa partidului privind lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură. Aceste măsuri contribuie la întărirea şi lărgirea sectorului socialist din agricultură, la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc de la oraşe şi satePiaţa izbucneşte din nou un ropote prelungi de aplauze, îşi fac apariţia ceferiştii, continuatorii tradiţiilor revoluţionare de luptă ale eroicei „Griviţe Roşii“. In primele rînduri, ei poartă Drapelul de întreprindere fruntaşă pe ţară acordat de Consiliul de Miniştri şi Consiliul Central al Sindicatelor. Braţ la braţ păşesc prin fala tribunelor fruntaşi în producţie, ceferişti distinşi cu ordine şi medalii, participanţi la luptele din neuitatul februarie 1933. Idealurile pentru care luptătorii Griviţei Roşii au înroşit cu sîngele lor baricadele, au devenit astăzi realitate. Sub conducerea partidului, oamenii muncii din patria noastră trăiesc şi construiesc o viaţă nouă, liberă şi fericită. Participanţii la măreaţa sărbătoare fac să răsune chemări înflăcărate la unitatea clasei muncitoare internaţionale, pentru unitate şi pace. Carul alegoric care a deschis demonstraţia oamenilor muncii din raionul „Griviţa Roşie" înfăţişa sugestiv unitatea de nezdruncinat dintre ţările puternicului lagăr socialist. Tribunele citesc înscrise pe el: „In anul 1965 ţările lagărului socialist vor produce mai mult de 50 la sută din producţia industriei mondiale...“ Din nesfîrşitul şir răsună lozinci: „Salut frăţesc eroicului popor sovietic, constructor al comunismului“, „Slavă gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, detaşamentul de frunte al mişcării comuniste internaţionale!“, „Trăiască în veci, prietenia şi colaborarea frăţească între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice !". Dragoste şi recunoştinţă neţărmurită faţă de marele popor sovietic al cărui umăr de frate îl simţim zi de zi in construcţia socialismului, prietenie , veşnică cu ţările socialiste surori. Ategafoanele înşirate pînă dincolo de Piaţa Victoriei trasmit şi aspecte de la demonstraţiile oamenilor muncii din Moscova, Praga, Berlin, Sofia... In aceste ore ale dimineţii de mai, de la Elba şi pină la Pacific milioane de oameni flutură aceleaşi stindarde de Defilează gărzile muncitoreşti Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol (Urmare din pag. l-a) cinat dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta ziua de 1 Mai sub semnul unor noi şi mari bcuinţe ale nemuritoarelor idei ale comunismului, care luminează calea spre progres a întregii omeniri, cale pe care păşesc cu fermitate şi însufleţire toate ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Poporul sovietic intîmpină ziua de 1 Mai prin noi şi strălucite succese în toate domeniile de activitate, printr-un mare avînt în lupta pentru realizarea grandiosului plan septenal. In anii apropiaţi Uniunea Sovietică va deţine primul joc din lume atît în ce priveşte volumul producţiei industriale, cit şi In ce priveşte bunăstarea poporului. Ţările lagărului socialist, întărind continuu unitatea lor indestructibilă, relaţiile lor de colaborare şi într-ajutorare frăţească, se dezvoltă într-un ritm nemaicunoscut în istorie. In anul 1965 ţările lagărului socialist vor produce mai mult de jumătate din Întreaga producţie mondială şi vor asigura oamenilor muncii o viaţă tot mai îmbelşugată şi mai fericită, demonstrînd în modul cel mai convingător superioritatea sistemului socialist faţă de cel capitalist şi inevitabilitatea victoriei depline a socialismului în întrecerea paşnică cu capitalismul. Ne bucurăm din toată inima de marile realizări ale gloriosului popor sovietic, ale poporului chinez şi ale tuturor celorlalte popoare din familia ţărilor socialiste, dorindu-le noi succese în lupta pentru construirea socialismului şi comunismului, pentru pace şi colaborare intre popoare. Tovarăşi, Ziua de 1 Mai este întîmpinată de oamenii muncii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente în plină luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru drepturi sociale, economice şi libertăţi democratice, pentru independenţă naţională şi pace. Oamenii muncii din aceste ţări îşi manifestă cu tot mai multă putere hotărîrea de a acţiona uniţi împotriva politicii cercurilor reacţionare, care aruncă pe umerii maselor largi populare toate consecinţele crizei economice, precum şi uriaşa povară a cheltuielilor militare. Oamenii muncii din ţările capitalului îşi dau tot mai bine seama că numai în condiţiile socialismului, care desfiinţează exploatarea omului de către om, poate să fie asigurat dreptul la muncă şi odihnă, numai în socialism pot fi lichidate mizeria, şomajul şi celelalte plăgi de nevindecat ale capitalismului. Ne exprimăm solidaritatea noastră internaţionalistă cu clasa muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii din ţările capitaliste, care în frunte cu partidele comuniste şi muncitoreşti luptă pentru o viaţă mai bună, pentru pace, democraţie şi socialism. Trimitem salutul nostru frăţesc oamenilor muncii din ţările coloniale, dependente cit şi din cele de curind eliberate, care luptă cu abnegaţie pentru libertate şi independenţă naţională. Tovarăşi, Ziua de 1 Mai o sărbătorim anul acesta în condiţiile avintului forţelor păcii şi progresului, care acţionează cu hotărîre împotriva politicii „războiului rece“ promovată de cercurile imperialiste internaţionale. Politica externă a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socialist, îndreptată spre apărarea păcii şi promovarea coexistenţei paşnice între popoare, se bucură de sprijinul şi aprobarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice din întreaga lume. Rezolvarea prin tratative a tuturor problemelor internaţionale litigioase, relaţii de prietenie şi colaborare între state — aceasta este voinţa clasei muncitoare, dorinţa arzătoare a tuturor popoarelor iubitoare de pace. Forţele păcii şi progresului de pretutindeni cer ca apropiata Conferinţă a miniştrilor Afacerilor Externe şi Conferinţa şefilor de guverne ale statelor din Est şi Vest să aducă o contribuţie reală la consolidarea păcii intre popoare. Poporul nostru muncitor sprijină cu toată hotărîrea politica Partidului Muncitoresc Romin şi a Guvernului Republicii Populare Romine, care militează pentru rezolvarea tuturor problemelor internaţionale în spiritul principiilor coexistenţei paşnice, se pronunţă pentru oprirea imediată, generală şi pentru totdeauna a experienţelor cu arme nucleare, pentru încheierea Tratatului de pace cu Germania şi lichidarea regimului de ocupaţie in Berlinul occidental, pentru pacea şi securitatea popoarelor din Europa şi întreaga lume. Tovarăşi, Anul acesta, de 1 Mai, Înflăcărata chemare „Proletari din toate ţările, un,ţi văl" răsună deosebit de puternic în inimile oamenilor muncii de pretutindeni însufleţiţi de succesele ţărilor lagărului socialist. Razele strălucitoare ale comunismului pătrund din ce în ce mai puternic în toate colţurile pământului. Nimic nu poate stăvili lumina lui, aşa cum soarele nu poate fi împiedicat să răsară. Sub steagul nemuritoarelor idei ale marxism-leninismului, sub conducerea partidului, înainte spre victoria deplină a socialismului in scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă 1 Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc In lupta pentru pace, democraţie şi socialism 1 Trăiască lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neînvins al păcii şi socialismului 1 Trăiască pacea intre popoare ! Pentru cîteva clipe marea piaţă rămase liberă. Sunetele trompetelor vestesc tradiţionala defilare a sportivilor. Un grup de tineri îmbrăcaţi in alb şi roşu au invadat piaţa şi cu trupurile lor viguroase înscriu „1 Mai“. Apoi, mii şi mii de sportivi, tineri muncitori căliţi pe stadioane, alături de campioni olimpici maeştri emeriţi şi maeştri ai sportului trec prin faţa tribunelor. Sportivii poartă portretele dascălilor proletariatului şi ale membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Urmează stegarii. In bătaia vîntului se unduiesc culorile duhurilor sportive şi ale asociaţiilor sportive... Şi în anul acesta sportivii Capitalei au defilat pe raioane. Asociaţiile sportive din întreprinderile raionului „1 Mai“ (I.T.B. şi ,,Radio-Popular") se pot mîndri cu rezultatele obţinute pînă acum în Spartachiada de vară. Sportivii dinamovlişti se înfăţişează cu un frumos car alegoric. Două gimnaste poartă cercurile olimpice, simbol al prieteniei sportivilor din lumea întreagă. Pe podiumul carului sînt campionii olimpici: Nicolae Linca, Simion Ismailiuc, Dumitru Alexe care au repurtat victorii de seamă la Melbourne. Rînduri, rînduri trec apoi sportivii din raionul „23 August“ de la cluburile „Recolta“ şi „Metalul”. Defilează Lia Manoliu, campioană de atletism a ţării noastre şi campioană balcanică, sportivii uzinei „Vasile Roaită“, hotărâţi să cucerească noi victorii şi nu Spartachiada de vară. Iată şi clubu. În faţa estradei din Piaţa Republicii s-au adunat după amiază cîteva mii de spectatori dornici să asiste la programele artistice date de artişti profesionişti şi amatori din Capitală. Corul, soliştii şi echipa de dansuri a Centrocoopului au prezentat un program variat, apreciat şi răsplătit cu îndelungi aplauze de spectatori. Melodia avintată a „Marşului de 1 Mai" de Ciprian Porumbescu a cuprins întreaga Piaţă. Cuvintele lui, pe care le-am putut auzi cântate de mii de oameni ai muncii cu prilejul demonstraţiei de dimineaţă. „Muncitorii au pornit Şi-ntr-un gînd s-au înfrăţit Fiindcă azi sărbătoresc Unu’ Mai muncitoresc“ exprimau şi de data aceasta, bucuria şi dragostea de viaţă a celor ce astăzi sărbătoresc liberi ziua muncii, ziua înfrăţirii celor ce muncesc din lumea întreagă. Număr după număr, fie că programul era executat de artiştii amintiţi mai sus sau de cei de la P.T.T., au constituit tot atitea prilejuri de voiebună. Cu toată vremea nefavorabilă, pină seara tirziu, Piaţa Republicii, a răsunat de cintece şi jocuri. ★ Casa de Cultură a Tineretului din raionul „23 August“ e luminată feeric. In sala de spectacole, un telti-uşor cit de mic e o raritate. Zeci de tineri continuă sărbătorirea zilei de 1 Mai. Programul artistic este susţinut de către muncitori de la fabrica de mase plastice „Bucureşti” şi Postăvăria Romînă. Repertoriul e bogat. Cîntece revoluţionare, melodii populare răzbat dincolo de geamuri in stradă. Un ropot de aplauze. Pe scenă a-a urcat echipa de flueraşi de la Postăvăria Romînă. Minuite cu iscusinţă, micile instrumente de lemn, fac să salte talpa spectatorilor. Tinerii petrec in veselie... ■k Spre seară peste două mii de oameni ai muncii se îndreptau spre sala Floreasca pentru a participa la spectacolul Ansamblului central artistic al Armatei Poloneze. La ridicarea cortinei solii cintecului si dansului din tara prietenă au fost intîmpinaţi cu ropote de aplauze. Programul de cintece şi dansuri prezentat cu multă sensibilitate şi simţ artistic s-a bucurat de unanipic apreciere a spectatorilor, interpreţi,iind de nenumărate ori bisaţi. Ce mult succes s-a bucurat şi cîntecele romîneşti: „Înainte marş“ şi „Bun e vinul ghiurghiuliu" precum şi jocul popular „Brîul“. La sfîrşit spectatorii au oferit artiştilor buchete de flori, au ovaţionat îndelung pentru prietenia de nezdruncinat intre popoarele român şi polon. Tineresc, dîrzenie, voioşie... Seara, pe scenele din pieţe şi case de cultură Două aspecte de la demonstraţia din Capitală MUNKA Duminici 3 mai 1959 — tr. 3575