Munca, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 4663-4688)
1962-11-01 / nr. 4663
Anul XVIII, nr. 4663 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORCAN ALMIMULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Joi 1 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani avInt In Întrecerea socialistă pentru Îndeplinirea planului lTtotT indiciu Economii peste prevederi Anul acesta în majoritatea întreprinderilor din regiunea Braşov întrecerea socialistă pentru realizarea de cit mai multe economii în producţie s-a desfăşurat cu mare amploare. Aceasta este oglindită de faptul că în primele 9 luni, economiile obţinute peste prevederi la preţul de cost se ridică la 76 milioane lei. O importantă contribuţie au adus-o muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzinele „Rulmentul“, „Independenţa“, Rafinăria nr. 9 şi altele. (Coresp. „Munca“) Au redus preţul de cost Peste 70 de milioane de lei, acestea sunt economiile obţinute în plus la întreaga producţie marfă, în primele 9 luni ale anului, de întreprinderile industriale care aparţin de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei. In această perioadă, un număr de 85 de unităţi petroliere şi chimice şi-au îndeplinit şi depăşit sarcina de reducere a preţului de cost. In industria petrolieră toate rafinăriile au obţinut economii peste plan. Acest succes este rezultatul preocupării continue a petroliştilor şi chimiştilor de a găsi noi căi şi mijloace de reducere a costului produselor. Numai prin folosirea raţională a materiilor prime şi îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie au fost obţinute economii peste plan la materii prime în valoare de 29 milioane de lei. Muncitorii Fabricii de antibiotice din Iaşi, de exemplu, prin introducerea unei metode moderne de fermentare dirijată a vitaminei B 12, care a permis reducerea la jumătate a costului acestui produs şi îmbunătăţirea reţetelor de fabricaţie a penicilinei V şi G şi altor medicamente, au realizat economii în plus în valoare de 11 milioane de lei. Colectivul uzinei „Victoria“ din Floreşti, ca urmare a micşorării consumurilor specifice la fabricarea anvelopelor, a obţinut economii suplimentare de aproape 1.900.000 de lei, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea produselor. , (Agerpres) TRUSTUL MINIER OLTENIA Creşterea productivităţii muncii Colectivele de muncă din cadrul Trustului minier Oltenia înscriu zilnic noi şi importante succese pe graficul întrecerii socialiste. De la începutul anului şi pînă în prezent minerii de aici au extras peste plan 50.000 tone lignit şi mai mult de 170 tone grafit concentrat. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe primele 10 luni ale acestui an gradul de mecanizare în exploatare a crescut cu 25 la sută. Datorită acestui fapt, productivitatea muncii pe trust a crescut în perioada amintită cu 7 la sută. In primele 10 luni din acest an minerii au realizat economii suplimentare în valoare de 2.800.000 lei. (Coresp. „Munca“) . Prin reducerea consumului specific de metal Reducerea consumului specific de metal se bucură de multă atenţie din partea colectivului secţiei fierărie de la Atelierele de reparat material rulant Iaşi. In urma unui studiu făcut, cu sprijinul inginerilor, tehnicienilor, a C.T.C.-ului, s-a trecut la extinderea operaţiei, de forjare prin matriţare şi presare. Muncind cu abnegaţie, fierarii au reuşit să obţină o serie de succese. Astfel, echipa de forjari condusă de Ion Şofran, care este şi preşedintele comitetului sindical de secţie, folosind cu pricepere metodele amintite, a economisit de la începutul anului şi pînă acum 4 766 kg. oţel. Constantin Petrovici maistru Inovaţii preţioase De la începutul anului şi pînă în prezent, la cabinetul tehnic al minei Petrila au fost propuse 81 de inovaţii din care 54 au fost aplicate iar alte 13 se află în experimentare. Economiile antecalculate realizate prin aplicarea inovaţiilor se ridică la 766.000 lei. Această sporire a numărului de inovaţii se datoreşte în mare parte Conferinţelor pe teme tehnice ce se ţin aici, precum şi frecventării tot mai intense la biblioteca tehnică. Printre inovaţiile aplicate se numără şi inovaţia tovarăşilor Pătruică Grigore şi Schreter Carol care au conceput „Folosirea inelelor metalice la susţinerea provizorie a galeriilor armate în bolţari“, care aduce anual economii în valoare de 55.000 lei. C. Răduţă lăcătuş I FILĂ DE CARNET ! In unda de cristal a apelor La poale de munte, cuibărită între valea Limbăşelului şi valea Azugăi, păstrăvăria ocolului silvic , Azuga pare, privită de la inălţimea piscurilor vecinaşe ei o că,i saţă din lumea basmelor, ridicată-n poiene peste care o mină ■ I darnică de zînă a aruncat bănuţi de argint — lacurile. (» Aci, în luminişul de pădure, a» parate de furia vîntoaselor de brazii lainici, îşi scaldă lata de I» apă în lumina soarelui bazinele |i crescătoriei de păstrăvi. De la o |l modestă staţiune de incubat icrel de păstrăv indigen şi 2-3 bazinaşe,• cum era în urmă cu 7-8 ani, azi, suprafaţa productivă a păstrăvăriei depăşeşte 2300 m.p. realizîndu-se, pe lîngă materialul de res* populare (pui de păstrăv) şi canti tităţi apreciabile de peşte de consum. In zilele acestea, cînd frunza pădurii a prins să se rărească, micul colectiv al păstrăvăriei, condus de harnicul păstrăvar Ion Cristea, se află în „vîrf de producţie“. Este vremea „bătăii", adică a înmulţirii păstrăvului de I munte (indigen), cînd pisciculto- rul destoinic şi cu tragere de inimă are multe treburi de-mplinit. Pescuitul reproducătorilor, mulgerea icrelor şi lapţilor, suprave de mânte ♦♦♦ gherea incubării (clocirii icrelor fecundate) sunt operaţiuni gingaşe ce se cer făcute fără zăbavă, la timp potrivit. Despre asemenea lucruri îmi vorbea, mai deunăzi, piscicuitorul Ion Cristea cu pasiunea omului legat de meseria lui. „Strădania noastră — spunea el — este să obţinem peste 300.000 pui de păstrăv indigen, pe care, în primăvară, după ce s-ar domoli puhoaiele din topirea zăpezilor, să-i slobozim în locurile lor de baştină — pîraie şi rîuri — îmbogăţindu-Ie cu acest soi de peşte, adevărată podoabă a apelor noastre de munte“. Pentru ca şi această podoabă din fauna ţării să se dezvolte din plin au fost amenajate peste 28 păstrăvării pe întreg cuprinsul ţării, care lansează anual milioane şi milioane de pui de păstrăv. Prin anume măsuri de proteguire, o bună parte din aceştia, care bineînţeles vor scăpa de cîrligul undiţei pescarilor sportivi, vor ajunge „veterani“ în unda de cristal a apelor ce şiroiesc din munţi. I. ALEXANDRESCU diţii de navigaţie pe mările şi oceanele lumii. La cabinetul tehnic al întreprinderii D.R.N.C. Constanţa numele său este trecut în registrul inovatorilor. Are la activul său două inovaţii şi anume : un aparat de vopsit navele şi un dispozitiv de ciocănit, acţionat de aer comprimat. Urmărind în permanenţă să-şi ridice nivelul profesional şi de cultură generală, acest matroz este şi unul dintre cei mai activi cititori ai bibliotecii ce funcţionează pe vas. Numărul cărţilor, de diverse genuri, care au fost înregistrate ca citite de el se cifrează la peste 200, nemaivorbind de cele care îi formează biblioteca personală. Foto : EM. SIRZEA Aproape 20 de ani de navigaţie are la activul său mecanicul Nicolae Crăciun, unul dintre cei mai destoinici marinari de pe vasul comercial de cursă lungă „Mamaia“. El şi-a căpătat stima şi dragostea tovarăşilor de echipaj, pentru grija faţă de buna funcţionare a mecanismelor navei, în cele mai vitrege con- _____ Noi blocuri de locuinţe date in folosinţă la Arad Foto: L. TIBOR Zilnic Combinatul siderurgic Reşiţa livrează pentru drumurile de fier ale patriei noastre sute de tone de şine. Clişeul nostru Înfăţişează un aspect din depozitul de stivuire a şinelor. Puternica macara Înzestrată cu gheare magnetice ridică cu uşurinţă dintr-o dată zeci de tone, la comanda unui singur om Folosind mai bine capacitatea laminorului Graficul rezultatelor întrecerii socialiste dintre schimburi afișat în hala modernului laminor de 650 mm din Hunedoara arată că și luna octombrie a fost încheiată cu succes de laminatorii de aici. Pînă la 30 octombrie inclusiv s-au realizat peste planul lunar 1940 tone laminate finite. Cei din schimbul inginerului Tăucă sunt fruntaşi. Ei au realizat cei mai buni indici de utilizare a laminorului. Prin măsurile tehnicoorganizatorîce ce au fost luate în cursul acestui an, cît şi prin organizarea şi conducerea mai bună a întrecerii socialiste, colectivul de muncă al laminorului şi-a depăşit în fiecare lună sarcinile de producţie, realizînd şi depăşind angajamentul luat pentru acest an de a da în plus 20.000 tone laminate finite. (Coresp. „Munca“) Ce aduce uzinei noastre extinderea metodelor înaintate de turnare Uzina noastră este profilată pentru fabricarea de maşini textile. Realizăm în prezent diferite tipuri de utilaje de înaltă productivitate necesare utilării ţesătoriilor şi filaturilor din ţară. Pentru creşterea producţiei şi îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale produselor a fost extinsă suprafaţa de producţie, iar secţiile productive au fost utilate cu maşini-unelte moderne. Sarcinile ce ne-au fost puse în faţă au cerut o mai mare preocupare din partea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru ridicarea calificării lor profesionale. Organizînd cursuri de ridicarea calificării, îmbunătăţind organizarea şi desfăşurarea propagandei tehnice, comitetul sindicatului a orientat activitatea colectivului de muncă al uzinei şi spre studierea şi aplicarea în producţie a metodelor şi procedeelor avansate de lucru. Succese dintre cele mai bune în ce priveşte introducerea tehnicii noi în producţie au fost înregistrate în ultimul timp de colectivul secţiei turnătorie, una dintre cele mai mari secţii ale uzinei. Aici, pînă nu de mult se lucra numai după metoda clasică de turnare. O mare parte din piese necesitau un consum mare de metal şi o manoperă mare prin prelucrarea lor cu ajutorul maşinilor-unelte, mai ales piesele mici şi cu configuraţii complicate. Intrebindu-ne dacă există posibilitatea de a reduce consumul specific de metal şi de a îmbunătăţi în acelaşi timp calităţile funcţionale ale maşinilor pe care le fabricăm am ajuns la un răspuns afirmativ. In unele întreprinderi din ţară metodele moderne de turnare se aplică deja cu succes. Studiul literaturii de specialitate a stimulat şi mai mult interesul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri pentru aplicarea procedeelor avansate de turnare. Pe baza indicaţiilor comitetului de partid, comitetul sindicatului şi conducerea tehnico-administrativă au luat măsuri de a se studia posibilităţile de introducere în producţie a ceea ce este nou în tehnologia turnării şi de a se trece apoi practic la aplicarea metodelor care se dovedesc a fi avantajoase şi pentru uzina noastră. Aşa, de exemplu, s-au organizat mai întîi schimburi de experienţă la Uzinele de tractoare şi Uzinele de autocamioane din Braşov, precum şi la Uzinele de IOSIF BOT director CONSTANTIN PRISACARU preşedintele comitetului sindicatului de la uzinele „Unirea"-Cluj pompe de injecţie din Sinaia, unde s-au realizat progrese însemnate în extinderea metodei de turnare cu modele uşor fuzibile. La aceste schimburi de experienţă a participat un colectiv de la turnătorie, în frunte cu inginerii Liviu Moraru şi Ştefan Iancic, care manifestase cel mai mare interes în această direcţie. In plus, inginerul Liviu Moraru cunoştea metoda de turnare cu modele uşor fuzibile din uzinele din Uniunea Sovietică. El a urmat acolo cursurile unui Institut Politehnic şi a făcut practica în turnătoriile marilor uzine sovietice. Dar de la a vedea şi constata pînă la a aplica cele văzute mai erau multe de făcut. Cînd s-a trecut la experimentarea metodei s-a impus necesitatea de a se pregăti tehnicieni şi turnători în acest scop, pentru ca să poată apoi da rezultate bune în producţie. Cine putea face mai bine această pregătire? E simplu de înţeles că inginerii care participaseră la schimburile de experienţă şi cărora li se încredinţase sarcina de a aplica şi extinde metodele moderne de turnare. Astfel, inginerul Mircea Supureanu, care face parte din comisia inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă C.L.S. Cluj, a organizat demonstraţii practice cu turnătorii. El le-a arătat în primul rînd avantajele aplicării metodei de turnare cu modele uşor futibile şi apoi le-a demonstrat cum trebuie să lucreze. In scurt timp au fost bine pregătiţi profesional turnători ca Iosif Mezei, care apoi a devenit şef de grupă la turnătoria de precizie, Ecaterina Szilagy, Ion Fodor şi alţii. Ulterior, pentru ca metoda de turnare cu modele uşor fuzibile să aibă şi mai mare eficacitate, s-a studiat şi s-au adus modificări presformelor, întroducîndu-se un singur cuib cu multiple semiautomate. Eficienţa economică : productivitatea muncii la presare şi înciorchinare a crescut cu 100 la sută. Iată deci că şi în această privinţă turnătorii noştri şi-au dovedit priceperea profesională. S-a pus apoi problema ca metoda de turnare cu modele uşor fuzibile să fie extinsă ia un număr tot mai mare de repere. Inginerii şi tehnicienii care au primit această sarcină au reuşit să realizeze matriţe pentru noi repere, mai ales piese care necesitau manoperă mare datorită configuraţiei lor complicate. In prezent s-a ajuns la 160 repere şi se execută matriţele pentru altele noi, precum şi pentru maşinile textile care urmează să fie produse în anul 1963. Pentru fabricarea pieselor cu gabarit și greutate mai mare decît cele realizate prin turnarea cu mo-* (Continuare în pag. 2-a) O imagine de la sala de lectură a bibliotecii sindicatului Fabricii de postav Buhuși Sosirea unei delegaţii a sindicatelor progresiste din Kenya La invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor, a sosit la Bucureşti o delegaţie a sindicatelor progresiste din Kenya, care va întreprinde o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte J. Nganga, secretar general al Sindicatului din serviciile civile din Nairobi, D. Mugo, secretar al Sindicatului din alimentaţie din Nairobi, şi J. W. Wegule, membru în conducerea Sindicatului feroviarilor din Nairobi. Oaspeţii au fost întîmpinaţi la aeroportul Băneasa de tov. Stoianovici Anton, membru al Prezidiului C.C.S., și activiști sindicali. In sanatoriile balneare de pe litoral CONSTANŢA 31 (Coresp. Agerpres). — Deşi timpul s-a răcorit, staţiunile de pe litoral continuă să primească oaspeţi. Sanatoriile balneare de la Mangalia şi Techirghiol găzduiesc în prezent sute de oamenii veniţi să-şi îngrijească sănătatea. S-au creat condiţii ca în sezonul rece să-şi poată petrece aici concediul şi să-şi refacă sănătatea aproape 10.000 de persoane. Telegramă ! vrp!pynpi Snip ’ Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Prim ministru al Guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia zilei de 1 noiembrie, sărbătoarea naţională a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, transmit Excelenţei Voastre, guvernului şi întregului popor algerian calde felicitări şi urări de bunăstare şi progres, din partea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, a poporului român şi a meu personal, îmi exprim totodată convingerea că relaţiile de prietenie dintre Republica Populară Romînă şi Republica Algeriană Democratică şi Populară se vor dezvolta continuu spre binele celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Deschiderea cursurilor Universităţii populare de artă plastică Ieri, în sala Dalles, a avut loc deschiderea Universităţii populare de artă plastică din Capitală. La festivitate au participat cei peste 500 de cursanţi înscrişi în noul an şcolar. Tovarăşii Ion Jalea, preşedintele Uniunii artiştilor plastici Dragomir Moisin, membru în biroul executiv al C.L.S. Bucureşti, şi Iudith Krausz, directoarea universităţii, au urat succes în muncă cursanţilor în însuşirea cunoştinţelor ce se vor preda, în scopul îmbogăţirii culturii lor generale, educării gustului estetic. Lecţia de deschidere a cursurilor, ţinută de criticul de artă Paul Constantin, a tratat despre „Originea şi rolul social al artei". In continuare, cursanţii au vizionat filmele documentare „Marele flamand — Rubens" şi „Ştefan Luchian". La cererea generală se mai primesc înscrieri pînă la data de 15 noiembrie a.c. Cursurile vor avea loc miercurea din două în două săptămîni, alternativ pentru ambii ani, in sala Dalles, ora 18. Simpozion medical Miercuri seara s-au încheiat în aula Academiei R. P. Române, lucrările simpozionului „Hepatita cronică consecutivă hepatitei epidemice“. Simpozionul a făcut bilanţul cercetărilor şi rezultatelor obţinute pînă acum în acest domeniu şi a relevat problemele ce trebuie urmărite în viitor. (Agerpres) ty mecanizatorii execută areferse de După terminarea însămînţărilor de toamnă mecanizatorii din gospodăriile agricole de stat şi-au concentrat atenţia asupra arăturilor pe terenurile ce vor fi însămînţate în primăvară. Pînă acum ei au arat peste 275 000 de ha, ceea ce reprezintă 40 la sută din terenurile prevăzute. In unităţile din regiunile Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi Dobrogea, unde mijloacele mecanizate au fost mai judicios folosite, această lucrare a fost efectuată pe mai mult de jumătate din suprafeţele rezervate culturilor de primăvară. O dată cu arăturile, gospodăriile agricole de stat încorporează în sol întreaga cantitate de îngrăşăminte naturale şi chimice prevăzută, începând din acest an în unităţile din zonele unde cad ploi mai puţine se face grăparul arăturilor, lucrare recomandată de institutele de cercetări agricole. (Agerpres)