Munca, mai 1964 (Anul 20, nr. 5127-5151)
1964-05-03 / nr. 5127
Pag. 2 MUNKA Nr. 5127 marea demonstraţie de mi a munci din capitală Primăvara vieţii (Urmare din pag. 1) simbolizează năzuinţele lor de viitor. Invitaţii prezenţi în tribune aplaudă cu însufleţire strălucitoarea revărsare a tinereţii. Un grup de fetiţe şi băieţi se urcă la tribună şi l oferă garoafe roşii şi albe tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şicelorlalţi conducători de partid şi de stat. Pionierii sunt îmbrăţişaţi cu căldură, îmbrăţişare care e dăruită parcă fiecăruia dintre copiii patriei. In acelaşi timp, spre cerul uşor presărat cu nori, s-au ridicat stoluri de porumbei, buchete de baloane de care sunt aninate lozinci. Slavă partidului!“, „Trăiască 1 Mai!“, „Trăiască pacea !“. Copiii noştri, educaţi în spiritul dragostei faţă de patria socialistă, al internaţionalismului proletar, avînd sădită în mintea şi inima lor dragostea pentru cunoaşterea şi însuşirea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii, artei şi culturii îşi îndreaptă faţa spre viitor. Aceste măreţe şi nobile simţăminte, cultivate de partid în rîndurile tinerei generaţii vor da roade bogate. Ei vor continua grandioasa operă începută de părinţii lor, ridicînd pe culmi tot mai înalte patria noastră socialistă. Trec rinduri, rindur i pădure de steaguri, scăldată inpurpură, vesteşte apariţia coloanelor oamenilor muncii din Capitală. Pare că însăşi primăvara muncitoare a coborît de pe schelele care săgetează înălţimile Bucureştiului şi ale ţării, a ieşit pe porţile marilor uzine şi s-a îndreptat spre locul tradiţional al marilor noastre demonstraţii. Trec rinduri, rinduri muncitorii.» Piaţa Aviatorilor a fost inundată de tumultul uralelor şi ovaţiilor. Prin înflăcărate lozinci, scandate de de mii de piepturi, demonstranţii îşi exprimă ataşamentul profund faţă de conducătorul poporului — partidul, îşi manifestă bucuria şi satisfacţia faţă de succesele repurtate de poporul nostru în construcţia socialistă, faţă de prosperitatea economică şi social-culturală a ţării, care constituie o contribuţie de seamă la întărirea sistemului mondial socialist, a unităţii marii comunităţi frăţeşti a ţărilor socialiste. Alte lozinci sunt închinate atotbiruitoarei învăţături marxist-leniniste, unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Răsună saluturi frăţeşti adresate poporului sovietic, constructor al comunismului, tuturor popoarelor care construiesc socialismul, clasei muncitoare, po-pioarelor din ţările capitaliste careuptă pentru libertate, democraţie, pace şi progres social, popoarelor din ţările coloniale şi dependente care luptă împotriva jugului imperialist, pentru libertate şi independenţă naţională, în fruntea rîndurilor nesfîrşite de bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici, veniţi la marea sărbătoare, înaintează un car alegoric care înfăţişează globul pămîntesc străjuit de muncitori în salopetă albastră. Cu litere mari este scrisă data de 1 Mai. Grupuri de muncitori poartă mari portrete ale genialilor dascăli ai proletariatului internaţional : Marx-Engels-Lenin. Alte grupuri poartă portretele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ale celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R. In şuvoiul uriaş al manifestanţilor se zăresc panouri înfăţişînd realizările obţinute de oamenii muncii din Capitală în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. „Socialismul, zi de zi, noi îl vom desăvîrşi" — se auzea scandată cu fermitate o lozincă. Ea cuprindea însuşi sensul muncii rodnice pe care clasa muncitoare, întregul nostru popor o desfăşoară. Cifrele, cu capacitatea lor de sintetizare, demonstrează în mod elocvent ritmul rapid în care se dezvoltă economia noastră naţională. Şi acest tablou al realizărilor este impresionant. Şase mari grafice înfăţişează succesele obţinute de oamenii muncii din întreprinderile Capitalei. Planul producţiei globale pe anii 1962—1963 a fost îndeplinit în industria Capitalei în proporţie de 102,4 la sută. Tot în ultimii doi ani s-au obţinut economii suplimentare la preţul de cost în valoare de cca. 920 000 lei şi aproape 330 000 lei beneficii peste plan. Oamenii muncii din Capitală se mîndresc cu faptul că industria bucureşteană realizează acum în numai 35 de zile întreaga producţie a anului 1938, Bucureştiul a devenit un puternic centru economic al patriei noastre. Produsele de înaltă tehnicitate pe care Capitala le dăruieşte ţării într-o bogată gamă se bucură de multă apreciere. Este elocvent faptul că numai în ultimii doi ani au fost asimilate în diverse faze de fabricaţie peste 1 000 tipuri de produse noi. Deasupra uriaşei tălăzuiri multicolore, străbătută de cîntece şi urale şi inundată de flori, se înalţă panouri care oglindesc succesele repurtate în întrecerea socialistă de oamenii muncii din Capitală în îndeplinirea angajamentelor luate spre cinstirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. „Noi cu dragoste muncim, planul să-l îndeplinim !" — scandau cei care păşeau cu mîndria muncii îndeplinite prin faţa tribunelor. Şi dragostea despre care vorbea lozinca lor era cuprinsă şi în faptul că, muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „23 August" raportau că în perioada care s-a scurs de la începutul anului şi pînă acum au depăşit sarcinile de plan cu 3 400 000 lei la producţia globală şi cu 2 500 000 lei la producţia marfă, realizînd economii suplimentare în valoare de 7 300 000 lei. Şi în faptul că muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la „Autobuzul" aduceau la cunoştinţă că în preajma zilei de 1 Mai a ieşit pe porţile uzinei lor cel de-al 300-lea vehicul fabricat în acest an. Şi în faptul că filatoarele şi ţesătoarele de la întreprinderea pentru industria bumbacului înmănunchează, scrisă pe o pancartă, o parte din realizările lor : „In primul trimestru al anului, planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 101,3 la sută. In aceeaşi perioadă au fost create 150 desene noi" . In marele torent primăvăratic, încărcat cu flori, cu panouri sărbătoreşti, păşesc muncitorii de la uzinele „Griviţa Roşie", „Timpuri Noi", „Semănătoarea", „Vulcan", de la fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti", de la alte şi alte întreprinderi bucureştene. Ei raportează cu mîndrie partidului şi guvernului despre îndeplinirea înainte de termen a planurilor de producţie, despre economiile realizate. In rîndul strălucitoarelor coloane sărbătoreşti se află şi muncitorii celor II noii întreprinderi industriale cu care s-a îmbogăţit Capitala în primii patru ani ai sesenarului, între care cei de la „Danubiana", întreprinderea pentru piese de radio şi semiconductor, Fabrica de maşini-unelte şi agregate, Fabrica de radiatoare şi băi şi altele înzestrate cu utilaje de cel mai înalt nivel tehnic. Cît vezi cu ochii, o mare de oameni, fremătătoare de bucurie şi entuziasm. Printre rîndurile dese, înconjurate de mii şi mii de buchete de flori şi steaguri se zăresc nenumărate portrete ale fruntaşilor în întrecerea socialistă. Sînt şi portretele cazangiului Ilie Sandu, turnătorului Gheorghe Vasile şi matriţerului Grigore Gheorghe de la uzinele „23 August", ale operatorului chimist Ilie Dumitru şi inginerului Niculae Decu de la „Danubiana", al filatoarei Florica Toader de la întreprinderea pentru industria bumbacului — cîţiva din miile de muncitori, tehnicieni şi ingineri din Capitală, fruntaşi în întrecerea socialistă pe anul 1963, în cîntec şi joc, pline de frumuseţe robustă, coloanele de oameni ai muncii din Capitală trec ca un torent prin Primăvara aceasta a găsit Capitala patriei noastre socialiste tot mai măcăratic prin Piaţa Aviatorilor. Fiecare nouă coloană aduce cu ea un nou raport însufleţitor de izbînzi dobîndite în înfăptuirea politicii partidului şi hotărîrea nestrămutată de a da viaţă mobilizatoarelor angajamente luate în înflăcărată întrecere socialistă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Izvorite din bucuria nestăvilită a inimilor, miile şi miile de glasuri care raportau succesele muncii s-au împletit cu cîntecul viorilor, cu melodiile populare, cu vibrarea marşurilor muncitoreşti, cu frumuseţea şi strălucirea primăverii, împlinită sub aspect urbanistic, tot mai strălucitoare, în soarele de mai, Bucureştiul surîde prin mii şi mii de ferestre ce s-au deschis larg pe verticalele sutelor de blocuri pastelate — palate de oţel, beton şi sticlă, creaţii de talente ale anilor noştri liberi. Iată, în marea de oameni care se îndreaptă acum spre Piaţa Aviatorilor se găsesc şi constructorii, cei ce împodobesc Capitala cu salba multicoloră a blocurilor de locuit, cei ce ridică spre înălţimi păienjenişul schelelor şi braţele macaralelor. Oamenii schelelor poartă panouri şi grafice, care alegorice care oglindesc munca lor harnică şi avîntată. In mijlocul lor păşesc muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii de construcţii şi montaj nr. 5. Ei poartă cu justificată mîndrie Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară, acordat de Consiliul Central al Sindicatelor. Pentru oamenii muncii, Bucureştiul construieşte. Frumos, modern, durabil. Aceste atribute le întîlneşti înmănunchiate şi în blocurile care însumează circa 50 000 de apartamente, date în folosinţă în Capitală în perioada anilor 1960—1963. Un alt panou purtat de constructori arată că în primii patru ani ai şesenatului au fost construite în Capitală numeroase magazine moderne, dispensare şi policlinici, şcoli cu 800 săli de clasă, cămine studenţeşti cu circa 7 000 de locuri, cinematografe şi alte obiective social-culturale. Toate acestea sporesc frumuseţea Bucureştiului, îl întineresc. Pretutindeni, de la însorita Cale a Griviţei, pînă la noul peisaj sculptat în detalii marmoreene al cartierului Balta Albă, întîlneşti blocuri svelte, elegante, pline de prospeţime. Această tinereţe, inundată în lumină şi culoare, această haină strălucitoare a Capitalei noastre i-a dat-o socialismul, care a transformat-o într-un oraş modern, demn de epoca pe care o trăim. OAMENII SCHELELOR ÎNSORITE Trec oarele alegorice Cîntec, joc şi voie bună Din nou cu tăticu la demonstraţie ^ OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OC OO OO OO OO OO CO OO OC OO Ojj g In primele rînduri ale coloa- \ 8 nei raionului „23 August" a \ 8 păşit la marea demonstraţie de \ 8 1 Mai a oamenilor muncii din \ Capitală colectivul marii uzine bucureștene „23 August". Des- \ fășurînd larg întrecerea so- \ cialistă, muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici raportează că angajamentele luate în \ 1 cinstea celei de a XX-a aniver- 3 3 sări a eliberării patriei se înde- § 0 % 1 plinesc cu succes. 3 Foto : P. COZIA \ ”J OO OO OO OO OO OO OO OO OO OC OO OO OO OO CO OO OO OO OO OC OO OCXM Pentru viaţa ce-o trăim, partidului mulţumim! Din tălăzuirea nesfîrşită a demonstraţiei se aud scandate : „Ne conduci, partid iubit, Spre trai bun şi fericit!“ Şi apoi, mai puternice, izvorîte dintr-o recunoştinţă profundă, caldă : „Pentru viaţa ce-o trăim, Partidului mulţumim!“ Privirile sunt atrase către oameni îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale. Sunt reprezentanţii colectiviştilor din satele regiunii Bucureşti , ai acelora care, la marea sărbătoare, raportează că execută lucrările agrotehnice la timpul optim, pentru a sili pămîntul să dea roade tot mai bogate. Şi pe măsură ce intrau în vasta Piaţă a Aviatorilor, tarafurile căpătau glas tot mai puternic, iar horele se înteţeau. Horeau oamenii — şi din mijlocul lor se ridica pancarta pe care erau scrise, cu litere mari: „Trăiască şi să se întărească alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colectivistă, temelia de neclintit a regimului democrat popular !“ Veselia, însufleţirea ei care demonstrau, exprimau hotărîrea ţăranilor colectivişti de a munci neobosit pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, pentru a îndeplini menirea gospodăriilor agricole colective de a asigura volumul necesar de produse agroalimentare. Ştiinţa şi cultura în slujba poporului Din coloanele nesfîrşite ale demonstraţiei, deasupra cărora parcă este sădită o grădină multicoloră de flori ce se unduiesc în adierea vîntului primăvăratic, se înalţă cîteva panouri mari reprezentînd sugestiv dezvoltarea ştiinţei şi culturii socialiste în patria noastră. Ele mărturisesc prezenţa, la marea sărbătoare a muncii, a oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură. Intelectualitatea noastră ieşită din popor şi strîns legată de năzuinţele lui, a contribuit, în toţi aceşti ani, în mod nemijlocit la înflorirea patriei socialiste, la ridicarea prestigiului ei ştiinţific şi artistic. Pe un grafic, o săgeată arata dinamica creşterii numărului studenţilor — viitoarele cadre de specialişti necesari economiei naţionale. Se arată că în anul 1963/1964, în întreaga ţară, au intrat în anul I al cursurilor învăţămîntului superior de 2,2 ori mai mulţi tineri şi tinere decit în anul 1959/1960. Braţ la braţ cu studenţii romîni care manifestează cu entuziasm, se află sute de tineri care studiază la Bucureşti veniţi aici din aproape 50 de ţări ale lumii. Alături de studenţi erau şi sute de profesori şi conferenţiari de la Universitatea Bucureşti, Institutul Politehnic, Conservatorul „Ciprian Porumbescu” şi celelalte institute de învăţămînt superior. In rîndurile oamenilor de ştiinţă şi cultură se aflau şi membrii colectivelor institutelor de cercetări ştiinţifice care ajută la rezolvarea problemelor complexe izvorîte din desfăşurarea construcţiei socialismului în ţara noastră. Studenţii, oamenii de ştiinţă, artiştii, de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" sau Teatrul de Operă şi Balet, care au dus faima bogăţiei noastre spirituale pînă departe, peste hotarele ţării, manifestînd, de ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, şi-au exprimat recunoştinţa lor faţă de partid şi guvern pentru minunatele condiţii create de statul nostru democratpopular dezvoltării culturii. Cadenţa marşului tinereţii Trupuri oţelite, priviri drrze, pas cadenţat. Prin faţa tribunelor trec sportivii în frunte cu campionii mondiali, olimpici, europeni şi naţionali. Braţele lor vînjoase poartă flori şi steaguri ce flutură gingaş în primăvară. Din uriaşul fluviu al celor care au venit să sărbătorească ziua de 1 Mai, sportivii au raportat despre succesele obţinute în acest an : cucerirea titlului de campioni mondiali la handbal masculin în şapte, cîştigarea Cupei campionilor europeni la handbal în şapte masculin şi feminin, stabilirea unui nou record mondial de juniori la aruncarea ciocanului prin Gheorghe Costache, pentru a şasea oară consecutiv cîştigători ai „Cupei ţărilor latine“ la tir şi două titluri de campioni balcanici. „ Bogat este bilanţul cu care sportivii se prezintă la marea sărbătoare. Prima ediţie a Spartachiadei republicane, cea mai mare competiţie de masă din istoria sportului din patria noastră, se bucură de un mare succes. Deşi prima etapă, pe asociaţie, încă nu s-a încheiat, aproape două milioane de oameni ai muncii au fost prezenţi în sălile şi pe terenurile de sport pentru a se întrece la disciplinele preferate. Sportivii de performanţă, în frunte cu cei 89 de maeştri emeriţi ai sportului şi 959 maeştri ai sportului, care au adus multe rezultate de valoare şi au ridicat prestigiul sportului din ţara noastră, ajută practic la organizarea şi desfăşurarea întrecerilor din cadrul spartachiadei. ...Flutură în adierea vîntului, steaguri, eşarfe, flori. Sportivii Capitalei, prin mari mişcări de ansamblu, prin culorile costumelor lor, prin mişcări graţioase şi precise au înscris cu trupurile lor 1 MAI, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, P.M.R., iniţialele partidului drag, căruia sportivii îi mulţumesc pentru minunatele condiţii create mişcării de cultură fizică şi sport, R.P.R., numele patriei scumpe, cuvântul PACE, năzuinţă a oamenilor muncii din toate ţările. Plini de inventivitate, sportivii aparţinînd asociaţiilor şi clubului „Metalul“ au făcut un exerciţiu cu scări. simbolizînd avîntul construcţiilor din ţara noastră. Atleţii şi atletele, fotbaliştii, baschetbaliştii, boxerii, rugbiştii, voleibaliştii, au salutat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat aflaţi în tribună. ★ Demonstraţia oamenilor muncii din Capitală, care a durat 4 ore şi la care au luat parte peste 250.000 de oameni ai muncii, elevi ai şcolilor medii şi profesionale, studenţi, a luat sfârşit cu intonarea „Internaţionalei", cîntecul drag al tuturor celor ce muncesc din lumea întreagă. M. NOVAC G. PANTAZI N. ALEXANDRU Măiestrie, forţă, curaj