Munca, decembrie 1965 (Anul 21, nr. 5619-5645)
1965-12-01 / nr. 5619
Pag. Zio Viaţa organizaţiilor sindicale Cifrele de pe fila din faţa mea vorbesc în graiul lor sec, concis: 101 la sută producţia globală, 116 la sută producţia marfă, 102 la sută productivitatea muncii, 2 908 000 lei economii şi mai mult de 13 500 000 lei beneficii peste plan. Oglindeşte fila hărnicia colectivului Şantierului naval Brăila, infăţişînd bilanţul pe trei trimestre. Şi, totuşi, ea nu spune totul. Cum s-a ajuns la asemenea realizări ? Care a fost contribuţia organelor sindicale ? ...început de an, în încăperea caldă se strinseseră toţi membrii comitetului sindicatului. Ginditon unii, necăjiţi alţii. S-au ciocnit păreri, s-au făcut propuneri. Concluzia la condiţiile şantierului, organizaţiile sindicale pe secţii nu-şi justificaseră prezenţa. Ideea apropierii comitetului sindicatului de grupe, de masa membrilor de sindicat, s-a conturat, a fost împlinită cu argumente convingătoare. Biroul executiv al consiliului local a aprobat-o. încă din iarnă, comitetele sindicale de secţie, dovedite aici verigi intermediare neeficiente, au fost desfiinţate. Dar asta nu rezolva totul... S-a simţit acest lucru în momentul stabilirii măsurilor pentru a se asigura cuprinderea tuturor celor 37 de grupe sindicale de către membrii comitetului sindicatului. Unii au propus ca fiecărui membru al comitetului să-i fie repartizată o singură grupă sindicală, şi argumentau : îndrumarea şi controlul pot fi astfel mult mai operative, mai eficace. Dar nu sîntem decît 25 de membri. Atunci s-a făcut apel la „rezervă“. Ca pretutindeni, şi aici există un larg activ obştesc, care prin munca lui şi-a cîştigat o binemeritată preţuire a colectivului. Celor mai buni dintre ei, bine pregătiţi profesional şi politic, printre care Traian Constantinescu, Marcel Vlăsceanu şi alţii, li s-a încredinţat sarcina ca, sub îndrumarea comitetului sindicatului, pe baza indicaţiilor lui, să sprijine activitatea la cite o grupă sindicală. Ajutorul lor s-a dovedit substanţial. Legătura directă a comitetului sindicatului cu grupele sindicale, desfăşurarea activităţii membrilor lui în mijlocul oamenilor, au dat roade. S-au putut cunoaşte astfel mai bine unele probleme ivite la locurile de muncă, luindu-se operativ măsuri pentru rezolvarea lor. Așa a fost cazul cînd s-a semnalat calitatea slabă a sudurii la unele îmbinări. S-a răspîndit activul sindical printre sudori, a discutat cu ei, le-a cerut părerea. Printre altele, sîrma de sudură slab cu plata trimisă de cei de la „Industria sîrmei“ devenise o piedică serioasă în calea ridicării calităţii sudurii Urma să li se adreseze o scrisoare acestora, dar pînă la primirea unui lot de bună calitate... A fost găsit însă şi remediul : confecţionarea unui dispozitiv care asigură un contact sigur şi permanent al sîrmei de sudură cu metalul. Discuţiile vii, de la om la om, le-au sugerat şi o altă idee, extrem de preţioasă, esenţială pentru asigurarea unei bune calităţi a produselor, obiectiv central al întrecerii socialiste : deplasarea centrului de greutate de la constatare la preve- A IN GRAIUL CIFRELOR nirea lipsurilor. A urmat un larg schimb de păreri, o consultare temeinică a masei membrilor de sindicat. Şi ideea a fost dezvoltată, şi-a găsit sprijin preţios pentru aplicare intr-o serie de măsuri simple, dar eficace. Acum, încă de la lansarea unei comenzi, tehnologia de fabricaţie este discutată nu numai cu conducerile secţiilor, ci şi cu maiştrii, sunt verificate dinainte desenele de execuţie, trasajul, şablonul, a fost întărit controlul de calitate interfazic, s-au înmulţit controalele efectuate cu aparatul Roentgen. Ilustrativ pentru eficienţa acestor măsuri e faptul că şantierul nu a mai primit reclamaţii de la beneficiari. în primăvară, Dunărea a venit mare. A invadat cu oglinda opacă a apei sale vasele, şlepurile şi şalupele aflate în construcţie sau in reparaţie. Condiţiile de muncă au devenit neobişnuite. Conducerea şantierului a luat măsurile necesare pentru asigurarea unei depline securităţi a muncii. Pe baza hotărîrii comitetului sindicatului, activul sindical la rîndul său s-a răspîndit la locurie de muncă cu o sarcină precisă , grijă neîntreruptă pentru controlarea aplicării şi respectării acestor măsuri. Locurile periculoase au fost semnalate permanent, muncitorilor li s-a atras necontenit atenţia să lucreze cu prudenţă. S-au retras apoi apele, dar oamenii nu uită că nici unul dintre ei n-a avut de suferit de pe urma condiţiilor neprielnice în care lucraseră EL dar cîte acţiuni n-au fost întreprinse la sugestia masei membrilor de sindicat, cu sprijinul ei. Lupta pentru economii a căpătat un caracter mai concret prin stabilirea unor obiective precise in acest sens, munca de la om la om, întărirea controlului şi mai ales dezvoltarea opiniei publice au dus la întărirea disciplinei în muncă, la folosirea mai bună a timpului de lucru. în prezent, întregul colectiv este preocupat de pregătirea în cît mai bune condiţii a producţiei pe anul viitor. Una dintre măsuri, aplicate încă de acum, o constituie respectarea graficului de producţie pe compartimente. ...Omul de lingă mine a tăcut. Cifrele îmi par acum mai limpezi, mai pline de semnificaţie. Cu gîndul la ele, pornesc însoţit de preşedinte, pe şantier. Schimbul I a luat sfîrşit. Oamenii se revarsă pe poartă, pornesc spre alte treburi cotidiene. In şantier munca continuă. Preşedintele îmi arată totul. Din cînd în cînd îmi atrage atenţia : „Cel de colo e secretarul comitetului sindicatului. Zăboveşte puţin, căci are de rezolvat o problemă cu cei din schimbul II. Tovarăşul acela slăbuţ e tehnicianul Nistor Ion. Răspunde de grupa sindicală de la vopsitorie. Cei trei sunt Vasile Coceanu, Gheorghe Roman şi Costel Dumitrescu, membri ai comisiei organizatorice. Studiază unele probleme pentru consfătuirea de producţie... Avem oameni buni, minunaţi, activişti obşteşti de nădejde, cunoscuţi şi preţuiţi de mase. De pe acum prevăd că multora dintre ei li se va acorda cinstea de a fi propuşi şi aleşi în noile organe sindicale..." îl ascult cu interes şi în minte îmi apare imaginea activului sindical aflat permanent în mijlocul maselor. Aceasta este temelia de pe care comitetul sindicatului şi-a adus contribuţia la succesele obţinute de colectivul şantierului. O confirmă cele văzute aici, o spune toată fiinţa preşedintelui Dumitru Bălănescu, omul de lîngă mine... NICOLAE GHEORGHIU Trofee vînătoreşti Trofeelor de cerb recoltate pînă în prezent în regiunea Suceava şi medaliate la expoziţiile interne şi internaţionale li se adaugă încă două deosebit de frumoase şi valoroase. Unul a fost recoltat de Longhin Totoescu din Rădăuţi, pe fondul de vînătoare Suceviţa şi cîntăreşte 13,1 kg, are 20 de raze impar şi a fost cotat cu 232,56 puncte. Celălalt a fost recoltat de pasionatul vinător Teodor Motrescu, preşedintele Filialei regionale Suceava a A.S.V.P.S., pe fondul Iacobeni cu o greutate de 11,700 kg, 14 raze impar. (Coresp .„Munca") NOTĂ Un „alchimist“ la Govora In ziua de 3 noiembrie 1965, în faţa pavilionului central din Govora, a apărut un tînăr înalt, brunet şi cu mustăţi în furcă. Dacă nu golea conţinutul geamantanului său pe o mică masă, aflată la Punctul cultural nr. 2, îl puteai lua drept un muncitor venit la tratament. Omul scoase din valiză cîteva bucăţele de săpun, de mărimea unor bomboane împachetate în staniol, o sticluţă cu apă, o alta cu apă tare, o perie de dinţi şi un pahar. Toate astea pentru prima experienţă. Pentru cea de a doua: cîteva bucăţi de metal, un ciocănaş, două luminări de ceară şi o oală spartă. Toate aceste instrumente n-ar fi atras atenţia dacă n-ar fi existat şi talentul oratoric al tînărului („care mai vine să vadă minunea ?“) şi „demonstraţia“ practică. De pe urma experienţelor, „alchimistul“ nu obţine aur, dar cîştigă destul de bine. El ia trei lei pentru o bucăţică de săpun de cîteva grame şi cinci lei pentru două bucăţele, cînd „societatea“ (după propria-i expresie) face concesii. Şi amatori se găsesc — din păcate — mai ales cînd văd cum dispar petele de ulei de pe stofe. Soluţia cu care lucrează „alchimistul“ este o soluţie de... apă tare. Petele de grăsime dispar, dar peste cîteva zile dispare şi porţiunea de stofă mîncată de acid, ba chiar şi... „alchimistul“ ! Pentru că el nu stă într-un loc decît o zi, două. (şi bine face!) N-ar trebui oare, ca sfaturile populare să se intereseze mai îndeaproape de „minunile“ ce au loc pe străzile staţiunilor din regiune ? CAROL ANDRAS corespondent voluntar Justificări... nejustif Dacă aţi avea curiozitatea să răsfoiţi registrele în care se înscriu cei veniţi în staţiunile balneo-climaterice nu se poate să nu întîlniţi nume ale siderurgiştilor, constructorilor şi ale altor salariaţi de pe cuprinsul regiunii Hunedoara. 18 660 de oameni ai muncii din regiune au populat vremelnic, pînă în mijlocul lunii noiembrie, diferite astfel de localităţi petrecîndu-şi concediul de odihnă sau îngrijindu-şi sănătatea. Pînă la sfîrşitul anului cifra aceasta se va rotunji ajungînd pînă la 20 400. Multă răspundere implică gospodărirea unui număr atît de important de bilete ! Acest simţ de răspundere se vădeşte în activitatea multor organe şi organizaţii sindicale din regiunea Hunedoara. Aşa se poate califica modul cum s-a îngrijit Consiliul local al sindicatelor Hunedoara de repartizarea celor 5 442 de bilete de odihnă şi tratament. Şi cum planificarea concediilor proporţional, pe întreg cuprinsul anului, este o condiţie esenţială, primul lucru de care s-a ocupat biroul executiv a fost să îndrume comitetele sindicatelor ca să controleze şi să sprijine conducerile tehnico-administrative să facă acest lucru cît mai chibzuit, criteriile în stabilirea datelor fiind interesele producţiei, cerinţele salariaţilor, recomandările medicilor. Ghidul în folosirea raţională a biletelor , respectarea instrucţiunilor C.C.S., grija faţă de cei suferinzi, pentru stimularea celor mai destoinici salariaţi. Faptul că activiştii Consiliului local s-au interesat îndeaproape — ori de cîte ori mergeau pe teren cu diferite probleme — şi de modul în care sunt repartizate biletele de odihnă şi tratament, ajutînd, intervenind, atunci cînd era cazul, pentru remedierea din timp a unor carenţe, a avut efectul dorit. Multe din comitetele sindicatelor din regiune au acum o experienţă bună în acest domeniu, faptele concrete dovedind că nici anotimpul, nici lipsa solicitanţilor, nici un fel de alte scuze, care se invocă deseori spre justificarea returnării biletelor, nu stau în calea folosirii lor. „Nu avem dificultăţi în această privinţă,ne spune Ioan Dudaş, preşedintele comitetului sindicatului de la uzinele „Victoria“-Călan. Aceasta pentru că veghem la planificarea concediilor, pentru că biletele le cerem şi le repartizăm în funcţie de necesităţi (pe specific de afecţiuni şi profile de staţiuni) după ce ne-am consultat cu medicii şi avem o evidenţă clară, pe mai mulţi ani în urmă a celor care au beneficiat de bilete. La ce ne foloseşte această evidenţă ? Pe de o parte pentru a-i ajuta pe oameni să-şi efectueze o cură completă. Pe de altă parte avem astfel posibilitatea să evităm greşeala de a-i trimite pe unii oameni numai vara, iar pe alţii numai în anotimpul friguros şi deci să realizăm o rotaţie care se bucură de aprobare unanimă. Popularizarea staţiunilor, discuţiile în cadrul grupelor sindicale asupra repartizării biletelor, lămurirea oamenilor asupra posibilităţilor de tratament şi a eficacităţii acestuia — mai ales în unele afecţiuni — şi în anotimpul rece, au dus întîi la înlăturarea reţinerilor, la convingerea — la faţa locului — că în adevăr aşa este. Urmarea ? Toate biletele primite au fost utilizate, în tot cursul anului“. Asemenea aspecte găsim şi la Combinatul siderurgic, întreprinderea de construcţii siderurgice din Hunedoara etc. Alta e situaţia la comitetele sindicatelor din raza de activitate a Consiliilor locale ale sindicatelor Petroşani, Deva, Alba Iulia sau Brad. In timpul verii, în Valea Jiului biletele au fost folosite în întregime. Acum nici nu s-a terminat trimestrul IV şi 21 bilete — cele mai multe de la mina Dîlja şi Exploatarea minieră Lonea — au şi fost restituite ca inutilizabile. Motivarea ? Cică biletele sunt pentru munte şi deci n-au căutare. Dar oare s-a discutat cu oamenii şi mai ales cu medicii care cunosc situaţia celor suferinzi şi cărora era nevoie să li se facă recomandări de tratament ? Asta fără a mai pomeni că şi numai aşa, în concediu de odihnă — schimbarea localităţii, a mediului — are un mare efect asupra organismului omului. toate Comitetele sindicatelor de la sucursala Băncii Naţionale, întreprinderea de explorări miniere, întreprinderea regională pentru valorificarea produselor agricole — toate din Deva — cele de la G.A.S. Bîrcea, I.G.O., I.R.E.H. şi O.L.F. din Petroşani nu au folosit nici unul din biletele de odihnă şi tratament repartizate pentru trimestrul IV. Justificarea sună cam aşa : „La noi toţi oamenii şi-au efectuat concediile înainte de trimestrul III — spunea Maria Grigoroiu — preşedinta comitetului sindicatului de la sucursala Băncii Naţionale din Deva. „Noi avem 120 de membri de sindicat, ne-a informat secretarul comitetului sindicatului de la întreprinderea de exploatări miniere, Ludovic Călinaş, şi majoritatea au plecat în concediu astă vară“. De ce în trimestrul I au fost foarte puţini oameni în concediu, iar în ultimul nu s-a folosit nici un bilet ? Aici tovarăşul Călinaş a cam şovăit cu răspunsul: „în primul trimestru nu am avut o planificare clară a concediilor, iar în trimestrul IV... ştiţi cum e... noi executăm lucrări urgente... e sfîrşit de an şi planul trebuie îndeplinit...“. Aici comentariile sînt de prisos. Dar nu-i mai puţin adevărat că şi consiliile locale respective au fost indulgente acceptînd astfel de justificări cînd ar fi trebuit să ajute din timp comitetele sindicatelor pentru ca astfel de lucruri să nu se întîmple. S-ar putea ca unii tovarăși din Consiliile locale ale sindicatelor din Petroșani, Deva, Alba Iulia, din comitetele sindicatelor amintite mai sus să nu fie de acord cu aceste observaţii. în acest caz nu au decît să solicite Consiliului regional al sindicatelor să le înlesnească cunoaşterea experienţei celor din Hunedoara, Orăştie, Călan, Sebeş şi nu încape îndoială că vor avea multe de învăţat şi poate vor căuta să înlocuiască justificările fără suport real, cu fapte concrete. SABIN IONESCU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara MUNKA Privind în zare... Foto : A. ŞTEFAN Nr. 5619 Poşta redacţiei ALEXANDRU CIUCILIN, din Bucureşti, întreabă cum se stabileşte vechimea neîntreruptă în muncă în vederea acordării concediului suplimentar. RĂSPUNS : Legea prevede că in afara concediului de bază de 12 zile lucrătoare şi a concediului suplimentar pentru muncă prestată în condiţii deosebite muncitorii mai au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar plătit în raport cu vechimea neîntreruptă în muncă. Concediul suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă se acordă numai muncitorilor, adică acelora care potrivit vechiului sistem de salarizare erau încadraţi într-una din cele 4 grupe de salarizare. în ceea ce priveşte durata concediului suplimentar, aceasta variază în raport cu grupa de salarizare şi bineînţeles de vechimea neîntreruptă. In situaţia cînd un muncitor a prestat munci diferite, care se încadrează în grupe deosebite de salarizare, dispoziţiile legale prevăd că la stabilirea concediului suplimentar se va ţine seama de grupa în care se încadrează munca ce o prestează la data cînd primeşte concediul de odihnă sau pe care a îndeplinit-o cel mai mult timp din această perioadă, în cazul cînd şi-a schimbat funcţia, în ultimele 12 luni. De exemplu, un muncitor avînd o vechime neîntreruptă în muncă de peste 10 ani din care 8 ani într-o muncă ce se încadrează în grupa a IlI-a şi actualmente 3 ani intr-o muncă din grupa a II-a, la stabilirea concediului suplimentar se va ţine seama, aşa după cum am arătat, de grupa în care se încadrează munca ce o prestează respectivul în momentul acordării concediului suplimentar, adică în cazul nostru grupa a II-a. In această situaţie concediul suplimentar cuvenit va fi de 4 zile lucrătoare corespunzătoare unei vechimi de 10—15 ani în grupa a II-a. ŞERBAN MREGEANU, din Bucureşti, arată că are în îngrijirea sa 5 persoane şi întreabă dacă beneficiază de vreo reducere a impozitului pe salariu. RĂSPUNS : Legea prevede că impozitul datorat de muncitori şi funcţionari se reduce cu 30 la sută dacă aceştia au în întreţinerea lor mai mult de 3 persoane. Persoanele întreţinute, pentru care se acordă reducerea impozitului cu 30 la sută, sunt acelea care trăiesc exclusiv din mijloacele muncitorului sau funcţionarului şi care, indiferent că sunt sau nu rude cu acesta, nu au surse proprii de venituri. Pentru rudele întreţinute de muncitor sau funcţionar, reducerea se acordă chiar dacă aceste rude nu locuiesc împreună cu muncitorul sau funcţionarul. Persoanele străine întreţinute de salariat trebuie să locuiască împreună cu acesta, pentru a se acorda reducerea. In special intră în categoria persoanelor întreţinute cele pentru care muncitorul sau funcţionarul primeşte sau plăteşte pensie de întreţinere. Persoanele care primesc burse, pensii sau sunt întreţinute de stat, precum şi persoanele care fac parte dintr-o cooperativă agricolă de producţie nu se includ în numărul celor întreţinuţi de muncitor sau funcţionar- In cazul cind ambii soţi sunt salariaţi, reducerea se acordă numai unuia dintre ei, la alegerea lor. Creşterea eficienţei economice a investiţiilor Cunoscînd rezultatele obţinute prin industrializarea construcţiilor, care a determinat reducerea substanţială a duratei de execuţie, actualmente ne dezvoltăm preocupările in acest domeniu. Pentru a folosi marile avantaje economice pe care ni le oferă, în 1966 vom extinde folosirea elementelor prefabricate şi precomprimate din beton de la 78 la sută, în 1965, la peste 90 la sută în 1970. O greutate deosebită în desfăşurarea ritmică a lucrărilor de investiţii o constituie caracterul de sezonierat pe care încă îl mai are pe alocuri activitatea de construcţii. Experienţa din ultimul timp a dovedit că atunci cînd centralele sau punctele termice sunt realizate încă de la începutul lucrărilor, activitatea de construcţie pe timpul de iarnă se poate desfăşura normal. Spunem aceasta deoarece în condiţiile folosirii prefabricatelor, halele industriale pot fi închise într-un timp scurt iar asigurarea agentului termic numai pentru încălzire din primul an de execuţie contribuie la asigurarea productivităţii muncitorului constructor, la păstrarea randamentului normal al maşinilor şi utilajelor de construcţii etc. Pină in prezent nu am reuşit ca in primul an de execuţie a investiţiilor să putem înjgheba, nici măcar in mod provizoriu, o centrală termică. Cu tot sprijinul pe care l-am solicitat proiectanţilor şi furnizorilor, acest lucru a rămas o simplă dorinţă, materializată într-un fel, dar numai în găsirea şi folosirea unor rudimentare sisteme de încălzire (sobe cu cărbuni, locomotive închiriate de la C.F.R. etc.). Centralele termice au rămas ,,de regulă" ultimele obiective ce se realizează pe un şantier sau dacă sunt construite pentru zone industriale, ultimul obiectiv din zonă. Şi de la această „regulă" nu am avut pînă în prezent nici o execepţie. Urmările negative ale acestei situaţii nu s-au răsfrînt numai asupra activităţii de construcţii, ci şi asupra probelor tehnologice. Ba mai mult, ele au influenţat negativ rezultatele din primele luni de producţie a multor obiective realizate, în vederea ridicării eficienţei economice a unei investiţii, considerăm necesar ca o dată cu avizarea sarcinii de proiectare sau a proiectului de ansamblu să fie analizate şi condiţiile de realizare a punctelor termice atît de necesare, nu numai procesului de producţie a unităţii industriale, ci şi întregii activităţi de Investiţii. Cred că întreprinderile furnizoare de confecţii metalice — cazane, aparataje şi utilaje necesare centralelor termice — trebuie să privească cu mai mult simţ de răspundere această situaţie Aş dori să susţin această afirmaţie cu un exemplu ; dintr-un calcul sumar reiese că, la fabricile de mobilă Constanţa şi Vaslui, asigurarea parţială a funcţionării centralei termice încă din anul 1966 poate scurta termenul de punere în funcţiune cu cel puţin 3—4 luni. Or, aceasta nu este de neglijat. Un sprijin deosebit in desfăşurarea activităţii de Investiţii ii dau constructorii de utilaje. Eforturile lor pentru a realiza utilajele la un înalt nivel calitativ au dat posibilitatea ca, pe cea mai mare parte a creaţiei lor tehnice, marca fabricilor româneşti să ne umple inima de mîndrie şi încredere. Rolul uzinelor furnizoare de utilaje şi confecţii metalice in punerea în funcţiune la termen a unui obiectiv industrial este covîrşitor. Să ne gîndim numai la faptul că fiecare zi ciştigată pentru funcţionarea unei instalaţii se materializează in producţia suplimentară pentru necesarul pieţei interne şi al exportului nostru. Au existat însă situaţii cind unii furnizori de utilaje nu s-au gindit cit de mult pot influenţa eficienţa economică a unei investiţii, nerespectarea termenului de livrare a unui singur utilaj sau a unei singure confecţii metalice, ca şi nerespectarea termenului planificat pentru realizarea prototipurilor sau neremedierea constatărilor făcute cu ocazia probelor etc. Greutăţile provocate de maşinile de uscat cherestea, livrate de uzinele UNIC-Satu Mare, uscătoarele cu role ale căror piese erau neasamblate şi nefinisate, trimise de Uzinele „Dr. P. Groza“, ventilatoarele pentru uscătorii, la care o parte din confecţii s-au desprins de la primele probe, furnizate de Fabrica de ventilatoare Bucureşti, au avut influenţe defavorabile asupra calităţii lucrărilor şi au produs întîrzieri în începerea producţiei în noile capacităţi. Desigur, în activitatea de investiţii lupta permanentă pentru creşterea eficienţei economice şi tehnice a lucrărilor industriale, ridică multiple probleme. Greutăţile care mai există în acest domeniu trebuie privite cu mult simţ de răspundere şi rezolvate cit se poate de operativ. De aceea, un prim pas ce trebuie făcut in această direcţie este străduinţa pentru a asigura în anul viitor o colaborare cit mai perfectă, o înţelegere şi ajutorare reciprocă a tuturor celor care concură la realizarea edificiilor industriale. Numai în acest fel intrarea în producţie a noilor instalaţii, chiar şi cu o zi mai devreme, îşi poate aduce realmente contribuţia la creşterea eficienţei investiţiilor. CINEMATOGRAFE OLD SHATTERHAND, film pentru ecran panoramic rulează la Patria (tel. 11.86.25) orele : 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45. 21. ULTIMA VACANTA, rulează la Griviţa (tel 17.08.86) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,15. ÎNDRĂZNEŢUL PARDAILLAN, rulează la Luceafărul (tel. 15.87.67) orele : 9,00; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. Festival (tel. 15.63.84) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,45; 19,00; 21,00. Excelsior (tel. 18.10.86) orele : 10,00; 12,15; 14,15; 16,30; 18,15; 21.00. Feroviar (tel. 16.22.73) orele : 9,00; 11,15; 13,30; 15,45; 18,00; 20,15. Tomis (tel. 21.49.46) orele : 8,15; 10,15; 12,30; 14,45; 17,00; 19,15; 21,15 Melodia (tel. 12.06.88) orele : 9,00; 11,15; 13,30; 15,45; 18,00; 20,15. Flamura (tel. 23.07.40) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. DE-AȘ FI... HARAP ALB, rulează la Floreasca (tel. 12.28.30) orele : 10,00; 12,00- 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. București, (tel. 15.61.54) orele : 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. Modern (tel. 23.71.01) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. CAMERA IN FORMA DE „L“, rulează la Central (tel. 14.12.24) orele : 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15. VESELIE LA ACAPULCO. rulează la Doina (tel. 16.35.38) orele : 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20.30. RUNDA 6. rulează la Union (tel. 13.49.04) orele 15,30; 18,00; 20,30. Crîngași (tel. 17.38.81) orele : 16,00; 18,15; 20.30. A FOST ODATA UN MOȘ ȘI O BABA, rulează la Victoria (tel. 16.28.79) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. WINNETOU, rulează la Arta (tel. 21.31.86) orele: 9,00; 16,00; 20,00. JUDEX, rulează la Rahova (tel. 23.91.00) orele : 10,30; 16,00; 18,15; 20,30. O CĂLĂTORIE EXPERIMENTALĂ IN MAREA ROŞIE, rulează la Timpuri Noi, (tel. 16.61.10) orele : 10—21 (continuare). CARTIERUL VESELIEI, rulează la Giuleşti (tel. 17.55.46) orele : 15,30; 18,00; 20,30. Dacia (tel. 16.26.10) orele : 9,00; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. FURTUNĂ DEASUPRA ASIEI, rulează la înfrăţirea între popoare (tel. 16.31.64) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. FEMEIA NECUNOSCUTĂ, rulează la Cultural (tel. 16.35.29) orele : 10,30; 15,00; 17,45; 20,30. ŞOARECELE din AMERICA, rulează la Buzeşti (tel. 15.62.79) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,15; 18,30; 20,30. LALEAUA NEAGRA, rulează la Bucegi (tel. 17.05.47) orele : 10,00; 12,30; 15,00; 17,45; 20,30. MISTERELE PARISULUI, rulează la Unirea (tel. 17.10.21) orele : 11,00; 16,00; 18,15; 20,30. BOCCELUTA, rulează la Flacăra (tel. 21.35.40) orele : 10,0; 15,30; 17,45; 20,00. LA ORA 5 DUPAAMIAZA, rulează la Vitan (tel. 21.39.82) orele : 16,00; 18,15; 20,30. MARILYN, rulează la Miorita (tel. 14.27.14) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. Volga (tel. 11.91.26) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. PINA LA ORAS NU E DEPARTE, rulează la Munca (tel. 21.50.97) orele : 16,00; 18,00; 20,00. 800 DE LEGHE PE AMAZOANE, rulează la Popular (tel. 35.15.17) orele : 10,30; 16,00; 18,30; 21,00. Ferentari (tel. 23.17.50) orele: 10,00; 16,00; 18,15; 20,30. UNCHIUL MEU, rulează la Moşilor (tel. 12.52.93) orele : 15,30; 18,00; 20,30. PRIMA ZI DE LIBERTATE, rulează la Viitorul (tel. 11.48.03) orele : 16,00; 18,15; 20,30. CINE EȘTI DUMNEATA DOMNULE SORGE, rulează la Colentina (tel. 35.07.09) orele : 15,30; 18,00; 20,30. JOE LIMONADA, rulează la Progresul (tel. 23.94.10) orele : 15,30; 18,00; 20,15. CĂPITANUL ZERO, rulează la Lira (tel. 31.71.71) orele : 15,30; 18,00; 20,30. DUMINICA LA NEW YORK, rulează la Drumul sării. (tel. 31.28.13) orele : 15,30; 17,45 ; 20,00. ONORABILUL STANISLAS AGENT SECRET, rulează la Cotroceni (tel. 13.62.56) orele : 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. CEI MAI FRUMOȘI ANI, rulează la Pacea (tel. 31.32.53) orele: 16; 18,15; 20,30. SASA, rulează la Capitol (tel. 16.29.17) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. PRIMII ANI, rulează la Lumina (tel. 16.23.35) orele : 9,45; 11,45; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30 DINCOLO DE BARIERA, rulează la Republica (tel. 11.03.72) orele: 9,30; 11,30; 14,00; 16,30; 18,45 ; 21,15. CARTOUCHE, rulează la Cosmos (tel. 35;19.15) orele : 15,45; 18,00; 20,15.