Munca, decembrie 1965 (Anul 21, nr. 5619-5645)

1965-12-01 / nr. 5619

Pag. Zio Viaţa organizaţiilor sindicale Cifrele de pe fila din faţa mea vorbesc în graiul lor sec, concis: 101 la sută producţia globală, 116 la sută producţia marfă, 102 la sută productivitatea muncii, 2 908 000 lei economii şi mai mult de 13 500 000 lei beneficii peste plan. Oglindeşte fila hărnicia colectivului Şantieru­lui naval Brăila, infăţişînd bilanţul pe trei trimestre. Şi, totuşi, ea nu spune totul. Cum s-a ajuns la ase­menea realizări ? Care a fost contri­buţia organelor sindicale ? ...început de an, în încăperea caldă se strinseseră toţi membrii comitetu­lui sindicatului. Ginditon unii, ne­căjiţi alţii. S-au ciocnit păreri, s-au făcut propuneri. Concluzia­­ la condiţiile şantierului, organi­zaţiile sindicale pe secţii nu-şi justificaseră prezenţa. Ideea apro­pierii comitetului sindicatului de grupe, de masa membrilor de sindi­cat, s-a conturat, a fost împlinită cu argumente convingătoare. Biroul executiv al consiliului local a apro­bat-o. încă din iarnă, comitetele sin­dicale de secţie, dovedite aici ve­rigi intermediare neeficiente, au fost desfiinţate. Dar asta nu rezolva totul... S-a simţit acest lucru în momen­tul stabilirii măsurilor pentru a se asigura cuprinderea tuturor celor 37 de grupe sindicale de către membrii comitetului sindicatului. Unii au pro­pus ca fiecărui membru al comite­tului să-i fie repartizată o singură grupă sindicală, şi argumentau : în­drumarea şi controlul pot fi astfel mult mai operative, mai eficace. Dar nu sîntem decît 25 de membri. A­­tunci s-a făcut apel la „rezervă“. Ca pretutindeni, şi aici există un larg activ obştesc, care prin munca lui şi-a cîştigat o binemeritată preţuire a colectivului. Celor mai buni dintre ei, bine pregătiţi profesional şi po­litic, printre care Traian Constanti­­nescu, Marcel Vlăsceanu şi alţii, li s-a încredinţat sarcina ca, sub în­drumarea comitetului sindicatului, pe baza indicaţiilor lui, să sprijine activitatea la cite o grupă sindicală. Ajutorul lor s-a dovedit substanţial. Legătura directă a comitetului sin­dicatului cu grupele sindicale, des­făşurarea activităţii membrilor lui în mijlocul oamenilor, au dat roade. S-au putut cunoaşte astfel mai bine unele probleme ivite la locurile de muncă, luindu-se operativ măsuri pentru rezolvarea lor. Așa a fost cazul cînd s-a semnalat calitatea slabă a sudurii la unele îmbinări. S-a răspîndit activul sindical printre sudori, a discutat cu ei, le-a cerut părerea. Printre altele, sîrma de su­dură slab cu plata trimisă de cei de la „Industria sîrmei“ devenise o piedică serioasă în calea ridicării calităţii sudurii Urma să li se adre­seze o scrisoare acestora, dar pînă la primirea unui lot de bună cali­tate... A fost găsit însă şi remediul : confecţionarea unui dispozitiv care asigură un contact sigur şi perma­nent al sîrmei de sudură cu metalul. Discuţiile vii, de la om la om, le-au sugerat şi o altă idee, extrem de preţioasă, esenţială pentru asigu­rarea unei bune calităţi a produse­lor, obiectiv central al întrecerii so­cialiste : deplasarea centrului de greutate de la constatare la preve- A IN GRAIUL CIFRELOR­ nirea lipsurilor. A urmat un larg schimb de păreri, o consultare te­meinică a masei membrilor de sin­dicat. Şi ideea a fost dezvoltată, şi-a găsit sprijin preţios pentru aplicare intr-o serie de măsuri simple, dar eficace. Acum, încă de la lansarea unei comenzi, tehnologia de fabri­caţie este discutată nu numai cu conducerile secţiilor, ci şi cu mai­ştrii, sunt verificate dinainte dese­nele de execuţie, trasajul, şablonul, a fost întărit controlul de calitate interfazic, s-au înmulţit controalele efectuate cu aparatul Roentgen. Ilu­strativ pentru eficienţa acestor mă­suri e faptul că şantierul nu a mai primit reclamaţii de la beneficiari. în primăvară, Dunărea a venit mare. A invadat cu oglinda opacă a apei sale vasele, şlepurile şi şalu­pele aflate în construcţie sau in re­paraţie. Condiţiile de muncă au de­venit neobişnuite. Conducerea şan­tierului a luat măsurile necesare pentru asigurarea unei depline se­curităţi a muncii. Pe baza hotărîrii comitetului sindicatului, activul sin­dical la rîndul său s-a răspîndit la locurie de muncă cu o sarcină pre­cisă , grijă neîntreruptă pentru con­trolarea aplicării şi respectării aces­tor măsuri. Locurile periculoase au fost semnalate permanent, muncito­rilor li s-a atras necontenit atenţia să lucreze cu prudenţă. S-au retras apoi apele, dar oamenii nu uită că nici unul dintre ei n-a avut de su­ferit de pe urma condiţiilor nepriel­nice în care lucraseră EL dar cîte acţiuni n-au fost în­treprinse la sugestia masei membri­lor de sindicat, cu sprijinul ei. Lupta pentru economii a căpătat un ca­racter mai concret prin stabilirea unor obiective precise in acest sens, munca de la om la om, întărirea controlului şi mai ales dezvoltarea opiniei publice au dus la întărirea disciplinei în muncă, la folosirea mai bună a timpului de lucru. în prezent, întregul colectiv este pre­ocupat de pregătirea în cît mai bune condiţii a producţiei pe anul viitor. Una dintre măsuri, aplicate încă de acum, o constituie respectarea gra­ficului de producţie pe comparti­mente. ...Omul de lingă mine a tăcut. Ci­frele îmi par acum mai limpezi, mai pline de semnificaţie. Cu gîndul la ele, pornesc însoţit de preşedinte, pe şantier. Schimbul I a luat sfîrşit. Oamenii se revarsă pe poartă, por­nesc spre alte treburi cotidiene. In şantier munca continuă. Preşedintele îmi arată totul. Din cînd în cînd îmi atrage atenţia : „Cel de colo e se­cretarul comitetului sindicatului. Zăboveşte puţin, căci are de rezol­vat o problemă cu cei din schimbul II. Tovarăşul acela slăbuţ e tehni­cianul Nistor Ion. Răspunde de grupa sindicală de la vopsitorie. Cei trei sunt Vasile Coceanu, Gheor­­ghe Roman şi Costel Dumitrescu, membri ai comisiei organizatorice. Studiază unele probleme pentru consfătuirea de producţie... Avem oameni buni, minunaţi, activişti ob­şteşti de nădejde, cunoscuţi şi pre­ţuiţi de mase. De pe acum prevăd că multora dintre ei li se va acorda cinstea de a fi propuşi şi aleşi în noile organe sindicale..." îl ascult cu interes şi în minte îmi apare imaginea activului sindical aflat permanent în mijlocul maselor. Aceasta este temelia de pe care co­mitetul sindicatului şi-a adus con­tribuţia la succesele obţinute de co­lectivul şantierului. O confirmă cele văzute aici, o spune toată fiinţa preşedintelui Dumitru Bălănescu­, omul de lîngă mine... NICOLAE GHEORGHIU Trofee vînătoreşti Trofeelor de cerb recoltate pînă în prezent în regiunea Suceava şi medaliate la expoziţiile interne şi internaţionale li se adaugă încă două deosebit de frumoase şi valoroase. Unul a fost recoltat de Longhin Totoescu din Rădăuţi, pe fondul de vînătoare Suceviţa şi cîntăreşte 13,1 kg, are 20 de raze impar şi a fost cotat cu 232,56 puncte. Celălalt a fost recoltat de pasionatul vinător Teodor Motrescu, preşedintele Filia­lei regionale Suceava a A.S.V.P.S., pe fondul Iacobeni cu o greutate de 11,700 kg, 14 raze impar. (Coresp .„Munca") NOTĂ Un „alchimist“ la Govora In ziua de 3 noiembrie 1965, în faţa pavilionului central din Go­vora, a apărut un tînăr înalt, bru­net şi cu mustăţi în furcă. Dacă nu golea conţinutul geamantanu­lui său pe o mică masă, aflată la Punctul cultural nr. 2, îl puteai lua drept un muncitor venit la tratament. Omul scoase din valiză cîteva bucăţele de săpun, de mărimea u­­nor bomboane împachetate în sta­niol, o sticluţă cu apă, o alta cu apă tare, o perie de dinţi şi un pahar. Toate astea pentru prima experienţă. Pentru cea de a doua: cîteva bucăţi de metal, un ciocă­­naş, două luminări de ceară şi o oală spartă. Toate aceste instru­mente n-ar fi atras atenţia dacă n-ar fi existat şi talentul oratoric al tînărului („care mai vine să vadă minunea ?“) şi „demonstra­ţia“ practică. De pe urma experienţelor, „al­chimistul“ nu obţine aur, dar cîştigă destul de bine. El ia trei lei pentru o bucăţică de săpun de cî­teva grame şi cinci lei pentru două bucăţele, cînd „societatea“ (după propria-i expresie) face concesii. Şi amatori se găsesc — din păcate — mai ales cînd văd cum dispar petele de ulei de pe stofe. Soluţia cu care lucrează „alchimistul“ este o soluţie de... apă tare. Petele de grăsime dispar, dar peste cîteva zile dispare şi porţiunea de stofă mîncată de acid, ba chiar şi... „al­chimistul“ ! Pentru că el nu stă într-un loc decît o zi, două. (şi bine face!) N-ar trebui oare, ca sfaturile populare să se intereseze mai în­deaproape de „minunile“ ce au loc pe străzile staţiunilor din regiune ? CAROL ANDRAS corespondent voluntar Justificări... nejustif Dacă aţi avea curiozitatea să răsfoiţi registrele în care se în­scriu cei veniţi în staţiunile bal­­neo-climaterice nu se poate să nu întîlniţi nume ale siderurgiştilor, constructorilor şi ale altor salariaţi de pe cuprinsul regiunii Hunedoa­ra. 18 660 de oameni ai muncii din regiune au populat vremelnic, pînă în mijlocul lunii noiembrie, diferite astfel de localităţi petre­­cîndu-şi concediul de odihnă sau îngrijindu-şi sănătatea. Pînă la sfîrşitul anului cifra aceasta se va rotunji ajungînd pînă la 20 400. Multă răspundere implică gospo­dărirea unui număr atît de impor­tant de bilete ! Acest simţ de răs­pundere se vădeşte în activitatea multor organe şi organizaţii sindi­cale din regiunea Hunedoara. Aşa se poate califica modul cum s-a îngrijit Consiliul local al sindicate­lor Hunedoara de repartizarea ce­lor 5 442 de bilete de odihnă şi tratament. Şi cum planificarea concediilor proporţional, pe întreg cuprinsul anului, este o condiţie esenţială, primul lucru de care s-a ocupat biroul executiv a fost să îndrume comitetele sindicatelor ca să controleze şi să sprijine condu­cerile tehnico-administrative să facă acest lucru cît mai chibzuit, criteriile în stabilirea datelor fiind interesele producţiei, cerinţele sa­lariaţilor, recomandările medicilor. Ghidul în folosirea raţională a bi­letelor , respectarea instrucţiunilor C.C.S., grija faţă de cei sufe­rinzi, pentru stimularea celor mai destoinici salariaţi. Faptul că activiştii Consiliului local s-au interesat îndeaproape — ori de cîte ori mergeau pe te­ren cu diferite probleme — şi de modul în care sunt repartizate biletele de odihnă şi tratament, ajutînd, intervenind, atunci cînd era cazul, pentru remedierea din timp a unor carenţe, a avut efec­tul dorit. Multe din comitetele sin­dicatelor din regiune au acum o experienţă bună în acest domeniu, faptele concrete dovedind că nici anotimpul, nici lipsa solicitanţilor, nici un fel de alte scuze, care se invocă deseori spre justificarea re­­turnării biletelor, nu stau în calea folosirii lor. „­Nu avem dificultăţi în acea­stă privinţă,ne spune Ioan Dudaş, preşedintele comitetului sindicatu­lui de la uzinele „Victoria“-Călan. Aceasta pentru că veghem la pla­nificarea concediilor, pentru că biletele le cerem şi le repartizăm în funcţie de necesităţi (pe specific de afecţiuni şi profile de staţiuni) după ce ne-am consultat cu medi­cii şi avem o evidenţă clară, pe mai mulţi ani în urmă a celor care au beneficiat de bilete. La ce ne foloseşte această evidenţă ? Pe de o parte pentru a-i ajuta pe oameni să-şi efectueze o cură completă. Pe de altă parte avem astfel posi­bilitatea să evităm greşeala de a-i trimite pe unii oameni numai vara, iar pe alţii numai în ano­timpul friguros şi deci să realizăm o rotaţie care se bucură de apro­bare unanimă. Popularizarea staţiunilor, discu­ţiile în cadrul grupelor sindicale asupra repartizării biletelor, lămu­rirea oamenilor asupra posibilită­ţilor de tratament şi a eficacităţii acestuia — mai ales în unele afec­ţiuni — şi în anotimpul rece, au dus întîi la înlăturarea reţinerilor, la convingerea — la faţa locului — că în adevăr aşa este. Urmarea ? Toate biletele primite au fost utilizate, în tot cursul anu­lui“. Asemenea aspecte găsim şi la Combinatul siderurgic, întreprin­derea de construcţii siderurgice din Hunedoara etc. Alta e situaţia la comitetele sin­dicatelor din raza de activitate a Consiliilor locale ale sindicatelor Petroşani, Deva, Alba Iulia sau Brad. In timpul verii, în Valea Jiului biletele au fost folosite în întregime. Acum nici nu s-a ter­minat trimestrul IV şi 21 bilete — cele mai multe de la mina Dîlja şi Exploatarea minieră Lonea — au şi fost restituite ca inutilizabile. Motivarea ? Cică biletele sunt pen­tru munte şi deci n-au căutare. Dar oare s-a discutat cu oamenii şi mai ales cu medicii care cunosc situaţia celor suferinzi şi cărora era nevoie să li se facă recoman­dări de tratament ? Asta fără a mai pomeni că şi numai aşa, în concediu de odihnă — schimbarea localităţii, a mediului — are un mare efect asupra organismului omului. toate Comitetele sindicatelor de la sucursala Băncii Naţionale, între­prinderea de explorări miniere, întreprinderea regională pentru valorificarea produselor agricole — toate din Deva — cele de la G.A.S. Bîrcea, I.G.O., I.R.E.H. şi O.L.F. din Petroşani nu au folosit nici unul din biletele de odihnă şi tratament repartizate pentru tri­mestrul IV. Justificarea sună cam aşa : „La noi toţi oamenii şi-au efec­tuat concediile înainte de trimes­trul III — spunea Maria Grigoroiu — preşedinta comitetului sindica­tului de la sucursala Băncii Naţio­nale din Deva. „Noi avem 120 de membri de sindicat, ne-a informat secretarul comitetului sindicatului de la întreprinderea de exploa­tări miniere, Ludovic Călinaş, şi majoritatea au plecat în concediu astă vară“. De ce în trimestrul I au fost foarte puţini oameni în concediu, iar în ultimul nu s-a folosit nici un bilet ? Aici tovarăşul Călinaş a cam şovăit cu răspunsul: „în primul trimestru nu am avut o planificare clară a concediilor, iar în trimestrul IV... ştiţi cum e... noi executăm lucrări urgente... e sfîrşit de an şi planul trebuie înde­plinit...“. Aici comentariile sînt de prisos. Dar nu-i mai puţin adevărat că şi consiliile locale respective au fost indulgente acceptînd astfel de justificări cînd ar fi trebuit să ajute din timp comitetele sindica­telor pentru ca astfel de lucruri să nu se întîmple. S-ar putea ca unii tovarăși din Consiliile locale ale sindicatelor din Petroșani, Deva, Alba Iulia, din comitetele sindicatelor amintite mai sus să nu fie de acord cu a­­ceste observaţii. în acest caz nu au decît să solicite Consiliului re­gional al sindicatelor să le înles­nească cunoaşterea experienţei celor din Hunedoara, Orăştie, Călan, Sebeş şi nu încape îndoială că vor avea multe de învăţat şi poate vor căuta să înlocuiască justificările fără suport real, cu fapte concrete. SABIN IONESCU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara MUNKA Privind în zare... Foto : A. ŞTEFAN Nr. 5­619 Poşta redacţiei ALEXA­NDRU CIUCILIN, din Bucureşti, întreabă cum se stabileşte vechimea neîntreruptă în muncă în vederea acordării concediului suplimentar. RĂSPUNS : Legea prevede că in afara concediului de bază de 12 zile lucrătoare şi a concediului suplimentar pentru muncă prestată în condiţii deosebite muncitorii mai au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar plătit în raport cu vechimea neîn­treruptă în muncă. Concediul suplimentar pentru vechime neîn­treruptă în muncă se acordă numai muncitorilor, adică acelora care potrivit vechiului sistem de salarizare erau încadraţi în­­tr-una din cele 4 grupe de salarizare. în ceea ce priveşte durata concediului suplimentar, aceasta variază în raport cu grupa de salarizare şi bineînţeles de vechimea neîntreruptă. In situaţia cînd un muncitor a prestat munci diferite, care se încadrează în grupe deosebite de salarizare, dispoziţiile legale prevăd că la stabilirea concediului suplimentar se va ţine seama de grupa în care se încadrează munca ce o prestează la data cînd primeşte concediul de odihnă sau pe care a îndeplinit-o cel mai mult timp din această perioadă, în cazul cînd şi-a schimbat funcţia, în ulti­mele 12 luni. De exemplu, un muncitor avînd o vechime neîntreruptă în muncă de peste 10 ani din care 8 ani într-o muncă ce se înca­drează în grupa a IlI-a şi actualmente 3 ani intr-o muncă din grupa a II-a, la stabilirea concediului suplimentar se va ţine seama, aşa după cum am arătat, de grupa în care se încadrează munca ce o prestează respectivul în momentul acordării concediului supli­mentar, adică în cazul nostru grupa a II-a. In această situaţie con­cediul suplimentar cuvenit va fi de 4 zile lucrătoare corespunză­toare unei vechimi de 10—15 ani în grupa a II-a. ŞERBAN MREGEANU, din Bucureşti, arată că are în îngrijirea sa 5 persoane şi întreabă dacă benefi­ciază de vreo reducere a impozitului pe salariu. RĂSPUNS : Legea prevede că impozitul datorat de muncitori şi funcţionari se reduce cu 30 la sută dacă aceştia au în întreţi­nerea lor mai mult de 3 persoane. Persoanele întreţinute, pentru care se acordă reducerea impozitului cu 30 la sută, sunt acelea care trăiesc exclusiv din mijloacele muncitorului sau funcţionarului şi care, indiferent că sunt sau nu rude cu acesta, nu au surse pro­prii de venituri. Pentru rudele întreţinute de muncitor sau func­ţionar, reducerea se acordă chiar dacă aceste rude nu locuiesc împreună cu muncitorul sau funcţionarul. Persoanele străine în­treţinute de salariat trebuie să locuiască împreună cu acesta, pentru a se acorda reducerea. In special intră în categoria persoa­nelor întreţinute cele pentru care muncitorul sau funcţionarul primeşte sau plăteşte pensie de întreţinere. Persoanele care pri­mesc burse, pensii sau sunt întreţinute de stat, precum şi per­soanele care fac parte dintr-o cooperativă agricolă de producţie nu se includ în numărul celor întreţinuţi de muncitor sau func­ţionar- In cazul cind ambii soţi sunt salariaţi, reducerea se acordă numai unuia dintre ei, la alegerea lor. Creşterea eficienţei economice a investiţiilor Cunoscînd rezultatele obţinute prin industrializarea construcţiilor, care a determinat reducerea sub­stanţială a duratei de execuţie, ac­tualmente ne dezvoltăm preocupă­rile in acest domeniu. Pentru a fo­losi marile avantaje economice pe care ni le oferă, în 1966 vom extin­de folosirea elementelor prefabri­cate şi precomprimate din beton de la 78 la sută, în 1965, la peste 90 la sută în 1970. O greutate deosebită în desfăşu­rarea ritmică a lucrărilor de inves­tiţii o constituie caracterul de sezo­­nierat pe care încă îl mai are pe a­­locuri activitatea de construcţii. Experienţa din ultimul timp a do­vedit că atunci cînd centralele sau punctele termice sunt realizate încă de la începutul lucrărilor, activita­tea de construcţie pe timpul de iarnă se poate desfăşura normal. Spunem aceasta deoarece în condi­ţiile folosirii prefabricatelor, halele industriale pot fi închise într-un timp scurt iar asigurarea agentului termic numai pentru încălzire din primul an de execuţie contribuie la asigurarea productivităţii muncito­rului constructor, la păstrarea ran­damentului normal al maşinilor şi utilajelor de construcţii etc. Pină in prezent nu am reuşit ca in primul an de execuţie a investiţiilor să putem înjgheba, nici măcar in mod provi­zoriu, o centrală termică. Cu tot sprijinul pe care l-am solicitat pro­iectanţilor şi furnizorilor, acest lu­cru a rămas o simplă dorinţă, ma­terializată într-un fel, dar numai în găsirea şi folosirea unor rudimen­tare sisteme de încălzire (sobe cu cărbuni, locomotive închiriate de la C.F.R. etc.). Centralele termice au rămas ,,de regulă" ultimele o­­biective ce se realizează pe un şantier sau dacă sunt construite pentru zone industriale, ultimul o­­biectiv din zonă. Şi de la această „regulă" nu am avut pînă în pre­zent nici o execepţie. Urmările ne­gative ale acestei situaţii nu s-au răsfrînt numai asupra activităţii de construcţii, ci şi asupra probelor tehnologice. Ba mai mult, ele au influenţat negativ rezultatele din primele luni de producţie a multor obiective realizate, în vederea ridicării eficienţei eco­nomice a unei investiţii, considerăm necesar ca o dată cu avizarea sar­cinii de proiectare sau a proiectului de ansamblu să fie analizate şi con­diţiile de realizare a punctelor ter­mice atît de necesare, nu numai procesului de producţie a unităţii industriale, ci şi întregii activităţi de Investiţii. Cred că întreprinderile furnizoare de confecţii metalice — cazane, a­­parataje şi utilaje necesare centra­lelor termice — trebuie să pri­vească cu mai mult simţ de răspun­dere această situaţie Aş dori să susţin această afirmaţie cu un exem­plu ; dintr-un calcul sumar reiese că, la fabricile de mobilă Constanţa şi Vaslui, asigurarea parţială a func­ţionării centralei termice încă din anul 1966 poate scurta termenul de punere în funcţiune cu cel puţin 3—4 luni. Or, aceasta nu este de neglijat. Un sprijin deosebit in desfăşura­rea activităţii de Investiţii ii dau constructorii de utilaje. Eforturile lor pentru a realiza utilajele la un înalt nivel calitativ au dat posibi­litatea ca, pe cea mai mare parte a creaţiei lor tehnice, marca fabrici­lor româneşti să ne umple inima de mîndrie şi încredere. Rolul uzinelor furnizoare de utilaje şi confecţii metalice in punerea în funcţiune la termen a unui obiectiv industrial este covîrşitor. Să ne gîndim numai la faptul că fiecare zi ciştigată pen­tru funcţionarea unei instalaţii se materializează in producţia supli­mentară pentru necesarul pieţei in­terne şi al exportului nostru. Au existat însă situaţii cind unii fur­nizori de utilaje nu s-au gindit cit de mult pot influenţa eficienţa economică a unei investiţii, neres­­pectarea termenului de livrare a unui singur utilaj sau a unei sin­gure confecţii metalice, ca şi ne­­respectarea termenului planificat pentru realizarea prototipurilor sau neremedierea constatărilor făcute cu ocazia probelor etc. Greutăţile provocate de maşinile de uscat che­restea, livrate de uzinele UNIC-Satu Mare, uscătoarele cu role ale căror piese erau neasamblate şi nefini­sate, trimise de Uzinele „Dr. P. Groza“, ventilatoarele pentru uscă­­torii, la care o parte din confecţii s-au desprins de la primele probe, furnizate de Fabrica de ventila­­toare­ Bucureşti, au avut influenţe defavorabile asupra calităţii lucră­rilor şi au produs întîrzieri în înce­perea producţiei în noile capacităţi. Desigur, în activitatea de investi­ţii lupta permanentă pentru creşte­rea eficienţei economice şi tehnice a lucrărilor industriale, ridică multi­ple probleme. Greutăţile care mai există în acest domeniu trebuie pri­vite cu mult simţ de răspundere şi rezolvate cit se poate de operativ. De aceea, un prim pas ce trebuie făcut in această direcţie este stră­duinţa pentru a asigura în anul vii­tor o colaborare cit mai perfectă, o înţelegere şi ajutorare reciprocă a tuturor celor care concură la reali­zarea edificiilor industriale. Numai în acest fel intrarea în producţie a noilor instalaţii, chiar şi cu o zi mai devreme, îşi poate aduce realmente contribuţia la creşterea eficienţei investiţiilor. CINEMATOGRAFE OLD SHATTERHAND, film pentru ecran panoramic rulează la Patria (tel. 11.86.25) orele : 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45. 21­. ULTIMA VACANTA, rulează la Griviţa (tel 17.08.86) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,15. ÎNDRĂZNEŢUL PARDAILLAN, rulează la Luceafărul (tel. 15.87.67) orele : 9,00; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. Festival (tel. 15.63.84) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,45; 19,00; 21,00. Excelsior (tel. 18.10.86) orele : 10,00; 12,15; 14,15; 16,30; 18,15; 21.00. Fe­roviar (tel. 16.22.73) orele : 9,00; 11,15; 13,30; 15,45; 18,00; 20,15. Tomis (tel. 21.49.46) orele : 8,15; 10,15; 12,30; 14,45; 17,00; 19,15; 21,15 Melodia (tel. 12.06.88) orele : 9,00; 11,15; 13,30; 15,45; 18,00; 20,15. Flamura (tel. 23.07.40) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. DE-AȘ FI... HARAP ALB, rulează la Floreasca (tel. 12.28.30) orele : 10,00; 12,00- 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. București, (tel. 15.61.54) orele : 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. Modern (tel. 23.71.01) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. CAMERA IN FORMA DE „L“, rulează la Central (tel. 14.12.24) orele : 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15. VESELIE LA ACAPULCO. rulează la Doina (tel. 16.35.38) orele : 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20.30. RUNDA 6. rulează la Union (tel. 13.49.04) orele 15,30; 18,00; 20,30. Crîngași (tel. 17.38.81) orele : 16,00; 18,15; 20.30. A FOST ODATA UN MOȘ ȘI O BABA, rulează la Victoria (tel. 16.28.79) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. WINNETOU, rulează la Arta (tel. 21.31.86) orele: 9,00; 16,00; 20,00. JUDEX, rulează la Rahova (tel. 23.91.00) orele : 10,30; 16,00; 18,15; 20,30. O CĂLĂTORIE EXPERIMENTALĂ IN MAREA ROŞIE, rulează la Timpuri Noi, (tel. 16.61.10) orele : 10—21 (continuare). CARTIERUL VESELIEI, rulează la Giuleşti (tel. 17.55.46) orele : 15,30; 18,00; 20,30. Dacia (tel. 16.26.10) orele : 9,00; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. FURTUNĂ DEASUPRA ASIEI, rulează la înfrăţirea între popoare (tel. 16.31.64) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. FEMEIA NECU­NOSCUTĂ, rulează la Cultural (tel. 16.35.29) orele : 10,30; 15,00; 17,45; 20,30. ŞOARECELE din AMERICA, rulează la Buzeşti (tel. 15.62.79) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,15; 18,30; 20,30. LALEAUA NEAGRA, rulează la Bucegi (tel. 17.05.47) orele : 10,00; 12,30; 15,00; 17,45; 20,30. MISTERELE PARISULUI, rulea­ză la Unirea (tel. 17.10.21) orele : 11,00; 16,00; 18,15; 20,30. BOCCELUTA, rulează la Flacăra (tel. 21.35.40) orele : 10,0; 15,30; 17,45; 20,00. LA ORA 5 DUPA­­AMIAZA, rulează la Vitan (tel. 21.39.82) orele : 16,00; 18,15; 20,30. MARILYN, rulează la Miorita (tel. 14.27.14) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. Volga (tel. 11.91.26) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. PINA LA ORAS NU E DEPARTE, rulează la Munca (tel. 21.50.97) orele : 16,00; 18,00; 20,00. 800 DE LEGHE PE AMAZOANE, rulează la Popular (tel. 35.15.17) orele : 10,30; 16,00; 18,30; 21,00. Ferentari (tel. 23.17.50) orele: 10,00; 16,00; 18,15; 20,30. UNCHIUL MEU, rulează la Moşilor (tel. 12.52.93) orele : 15,30; 18,00; 20,30. PRIMA ZI DE LIBER­TATE, rulează la Viitorul (tel. 11.48.03) orele : 16,00; 18,15; 20,30. CINE EȘTI DUMNEATA DOMNULE SORGE, ru­lează la Colentina (tel. 35.07.09) orele : 15,30; 18,00; 20,30. JOE LIMONADA, ru­lează la Progresul (tel. 23.94.10) orele : 15,30; 18,00; 20,15. CĂPITANUL ZERO, rulează la Lira (tel. 31.71.71) orele : 15,30; 18,00; 20,30. DUMINICA LA NEW YORK, rulează la Drumul sării. (tel. 31.28.13) orele : 15,30; 17,45 ; 20,00. ONO­RABILUL STANISLAS AGENT SE­CRET, rulează la Cotroceni (tel. 13.62.56) orele : 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. CEI MAI FRUMOȘI ANI, rulează la Pacea (tel. 31.32.53) orele: 16; 18,15; 20,30. SASA, rulează la Capitol (tel. 16.29.17) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. PRIMII ANI, rulează la Lumina (tel. 16.23.35) orele : 9,45; 11,45; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30 DINCOLO DE BARIERA, rulează la Republica (tel. 11.03.72) orele: 9,30; 11,30; 14,00; 16,30; 18,45 ; 21,15. CARTOUCHE, rulează la Cosmos (tel. 35;19.15) orele : 15,45; 18,00; 20,15.

Next