Munca, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 5646-5669)
1966-01-04 / nr. 5646
Pag. 2-a REVELION Intre Cătuşa şi Mălma tori împreună cu familiile ,lor tradiţionalul revelion. Sub cupola infrumusetata cu serpentine multicolore, în jurul meselor bogate, domneşte o atmosferă plăcută. Arcuşurile viorilor şi clapele acordeoanelor nu cunosc răgazul. Cu fiecare clipă ce apropie noul an, veselia capătă un tot mai larg contur, la Recunoaştem printre meseni pe ■rieronui Nicolae Aftef, cel care a ■rervof în 1961 prima cupă de pă- Iminti semnînd astfel certificatul de fPaştere al marii cetăţi de oţel. Inpreajma lui se află montorul Octavian Visting. Motoarele pe care le-a montat, laolaltă cu brigada sa, la laminorul de tablă groasă au intrat zilele trecute în rodaj. Ii întîlnim, de asemenea, pe sudorul Alexandru Velici, pe lăcătuşul Ştefan Popescu, pe maistrul Stan Bogdan, constructori cu faimă, talentaţi organizatori ai procesului de producţie. L-am surprins la fereastră pe electricianul Nicolae Gavrilă, cum arăta sofiei încotro se află sala de maşini nr. 1 a laminorului, unde lucrează în ultimele luni şi care deunăzi a intrat în probe tehnologice. Mulţi dintre cei prezenţi aici au adus la Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galați experiența pe care au acumulat-o pe alte mari şantiere ale țării: Hunedoara, Săvineşti, Reşiţa, Bicaz. In curînd, acele ceasornicelor se vor împreuna în dreptul cifrei 12. Ca la un semn, peste sală se aşterne o linişte emoționantă, apoi difuzoarele stafiei de radioficare transmit urările de Anul Nou ale conducătorului partidului nostru drag, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, și oamenii îl ascultă cu inimile cuprinse de optimism. „La mulți ani, tovarăși !“ ’66 este anul cînd combinatul gălățean va dărui țării primele sale produse. „Pentru întîile tone de laminate, pentru viitoarele șarje de oţel, noroc“ Toastul este rostit la fiecare masă. Își face apariția și un „întîrziat" : mentorul Valeriu lonescu. Este înconjurat îndată de membrii echipei lui. lonescu venise direct de la maternitate, unde sofia lui născuse la ora 2 noaptea un băiat, poate cel mai tînăr cetăţean al Galafiului. Felicitările sînt întărite cu ciocnirile de pahare. Dar iată începe Perinița... M. DORAŞ In frumoasa sală a cantinei, muncitorii de la Uzina „Griviţa Roşie" din Capitală, împreună cu familiile lor au petrecut revelionul 1966. Holul mare al Gării maritime. In mijlocul unui păienjeniş de serpentine şi ghirlande multicolore tronează un brad uriaş luminat de sute de beculeţe. Aici, ca şi pe navele aflate în port, a fost arborat Marele pavoaz. In acest cadru feeric s-au întîlnit în noaptea Revelionului marinarii, docherii şi constructorii noului port. Am recunoscut printre cei peste 400 de invitaţi pe Niculae Dragomir, ofiţer I pe cargoul „Bucureşti“, pe timonierul Dumitru Vultur, de pe „Bacău“, pe docherii Gheorghe Rusu şi Marin Chiriţă, pe constructorul hidrotehnic Gheorghe Salu şi pe mulţi alţii, împreună cu familiile lor, marinarii şi muncitorii portuari au petrecut pină la ziuă clipe de neuitat. S-a dansat şi s-a cîntat mult, s-au înălţat de multe ori paharele pentru că şi cei care au încheiat cu cinste anul 1965 au fost mulţi. S-au înălţat paharele pentru cei de faţă, dar n-au fost uitaţi nici cei care în noaptea Revelionului se află la mii de mile în depărtări , în porturile străine sau în mijlocul mărilor şi oceanelor. După cum şi cei plecaţi au petrecut Revelionul între cer şi apă cu gîndul la cei rămaşi acasă. Iată una dintre radiogramele primite în noaptea de Anul Nou la staţia de radiocoastă a portului. „Transmite echipajul navei „Dobrogea“. Navigăm în Oceanul Pacific în drum spre Japonia. Toţi marinarii din cortul liber vor întîmpina Anul Nou în jurul bradului înălţat în careul echipajului. Astă seară, cînd vom ciocni paharele, gîndurile noastre se vor îndrepta ca întotdeauna cu dragoste către Patria noastră socialistă. Vă transmitem, cu acest prilej, vouă celor dragi de acasă, sănătate şi tradiţionala urare „La mulţi ani!“ GH. DIMA MARELE PAVOAZ MUNKA 66 . Cu pahare pline Vreo două sute de timişoreni au sărbătorit revelionul în salonul restaurantului „Cina“. Ghirlandele de flori şi de brad, lampioanele, jocurile de lumini şi focurile de artificii, iată cadrul în care se petrece, se mănîncă şi se bea, se cîntă şi se dansează. Se apropie ora 24:00. Cu cupe pline cu vin sau şampanie, oamenii ascultă atenţi cuvintele rostite la posturile noastre de radio şi televiziune de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Bilanţul anului ce se încheie cuprinde şi modesta, dar preţioasa contribuţie a celor aflaţi acum în jurul meselor, iar perspectivele luminoase ale anului viitor au la temelie şi năzuinţele şi angajamentele acestora. Iată de ce tradiţionala urare „La mulţi ani!“ este rostită cu veselie şi optimism. Iată de ce paharele se beau pînă la fund. In această atmosferă de voie bună am poposit la masa familiilor Lia şi Mircea Cosma şi Angela şi Pavel Dinu. Soţii sînt ingineri iar soţiile tehniciene. Pentru ce ciocnesc paharele ? —• Pentru tot ce am realizat pînă acum şi mai ales pentru anul care vine şi pe care îl vrem mai plin în înfăptuiri şi în bucurii personale şi profesionale! La o altă masă se pare că un tînăr şi o tînără sînt în centrul atenţiei. Nu ne-am înşelat. — Poftiţi la sărbătoarea noastră, ne invită cineva. Facem cunoştinţă. P. Gloria, profesoară de muzică, şi G. Francisc, inginer, îşi sărbătoresc în această noapte în mijlocul prietenilor dragi, logodna. La bucuria generală o mare bucurie personală. Am închinat în sănătatea tinerilor logodnici urîndu-le tot ce îşi pot dori doi tineri într-o asemenea ocazie. La o altă masă, veselie asemănătoare. Unul din comeseni, Ştefan Covaci, pictor scenograf, a împlinit chiar în noaptea revelionului 40 de... primăveri. Bucurie, voie bună, optimism. Ambianţa aceasta s-a păstrat pînă la ziuă. Meniul bogat, bine asortat, cadourile făcute de direcţiunea localului fiecăruia dintre cei prezenţi (măşti, baloane, confeti, saxofoane din masă plastică etc), tombola care a fericit pe şoferul H. Gherman cu un purcel, iar pe funcţionarul Vasile Burdea şi pe ",turistul iugoslav Zvetozar Crstici cu cite un miel, muzicile — două, dar... burîe, au fost numai cîteva din elementele care au creat această atmosferă. Elementul principal al veseliei generale l-a constituit însă bucuria şi mulţumirea de care era stăpînit fiecare din cei prezenţi în această noapte de cumpănă dintre ani... IOANA CEZAR Toasta mare altitudine în zborul celor 75 de cai putere, echipajul nostru format din 2+1 a luat drept cap-compas, Valea Prahovei. Acelaşi peisaj autumnal pe care-l lăsasem în Bucureşti ne însoţeşte pînă dincolo de Ploieşti. Prin parbrizul maşinii căutăm să distingem munţii aflaţi în depărtare, dar ploaia ne readuce vizibilitatea. Ar avea şi haz ! Anul Nou la munte, fără zăpadă ? La Cîmpina lăsăm în urmă o coloană de autocare ale O.N.T. Comarnicul ne primeşte cu... bariera pusă şi lapoviţă. Un tren special cu inscripţia „Revelion 1966“ urcă spre munte. De la ferestrele vagoanelor ni se fac semne voioase. Răspundem. Numitorul comun e veselia ! Intrăm în Sinaia, în plin decor de iarnă. Ninge. Imaginea e feerică, tulburătoare. Pe străzi o animaţie neobişnuită. Oameni purtînd pe umeri schiuri, rucsacuri se îndreaptă spre locurile unde vor petrece revelionul. Să deschidem o fereastră spre sălite inundate în lumini, în această încîntătoare perlă a Carpaţilor, cu cîteva ore înaintea celor 12 bătăi ale orologiului. Cabana Furnica. Intr-o sală unde tronează un uriaş pom de iarnă, se fac ultimele pregătiri. Aici au venit să-şi petreacă revelionul tinerii Marin Rădulescu şi Paul Dragomir de la Rafinăria Teleajen — Ploieşti în tovărăşia altor 70 de muncitori de la I.O.R. Bucureşti. Totul era pregătit Meniuri bogate din care nu lipseau friptura de curcan şi sărmăluţele cu mămăliguţă. Orchestră, răvaşe şi programe artistice aşteptau semnalul de începere. La Poiana Stînii tocmai se aşeza la tombolă, la un loc cit mai vizibil, tradiţionalul purcel pe tavă în aşteptarea unui fericit cîştigător. Le-am urat prin intermediul organizatorilor petrecere plăcută şi celor 60 de muncitori de la uzinele „Electronica“ din Capitală, precum şi familiilor lor şi am pornit mai departe la drum. Din goana maşinii, cabanele şi vilele căţărate pe înălţimi, sub streşini de brad în stingă şi în dreapta învolburatei Prahove, te întîmpină cu aceeaşi imagine a bucuriei şi cîntecelor de petrecere. Sus, la Cota 1 400, un brad uriaş, un pom de iarnă învăluit într-o constelaţie multicoloră. Cită viaţă şi veselie e în jurul lui. Trecem încet pe sub geamuri. Se rostogoleşte afară clocotul veseliei unui grup de tineri. Aleargă, se joacă, se bat cu zăpadă. Un rîs de fată străpunge răcoarea nopţii. Timpul care gonea vijelios spre 1966 ne-a obligat să coborîm în oraş. Oprim la Cazinoul scăldat în lumină. Aici, în superba sală de marmură şi in „Sala roşie", sub candelabrele strălucitoare, şi-au dat întîlnire să sărbătorească revelionul sute şi sute de oameni ai muncii. Voia bună şi entuziasmul, bucuria şi optimismul sînt prezente la toate mesele. Programe bogate cu pluguşoare şi răvaşe, cu recitări, cîntece şi dansuri. In ritmul muzicii sub cupola împodobită se valsează, se toastează, se string mîini prieteneşti, îmbrăţişări. Intr-un grup de tineri recunoaştem pe muncitorul Gheorghe Kalman, de la întreprinderea „Electromotor“ din Timişoara. Curiozitatea ne-a îndemnat să aflăm de la el cîteva gînduri de viitor. — Doresc să-mi întemeiez un cămin fericit. Cei 12 prieteni din grup i-au urat îndeplinirea acestei dorinţi, cu atît mai mult cu cit între ei au mai rămas doar doi burlaci. Părăsim Cazinoul şi ne îndreptăm spre alte revelioane. Acele ceasornicului înaintau vertiginos ca o rachetă spre mult aşteptata oră. Nu în spaţiu, ci în timp, nu spre stele, ci în viitor. Din goana maşinii, la cabanele şi vilele de la Azuga şi Buşteni ne-a însoţit pretutindeni aceeaşi atmosferă sărbătorească. Cele 12 lovituri de gong care au deschis biografia anului 1966 ne-au găsit la vila „9 Mai“ din Predeal. Aici, ca şi în întreaga ţară, se toasta pentru sesenatul încheiat cu succes, pentru cincinalul menit să facă ţara mai mîndră, mai bogată pentru viaţa noastră îmbelşugată, în toate inimile vibrează încă cuvintele secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostite la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou, care a urat întregului nostru popor îndeplinirea dorinţelor şi năzuinţelor de mai bine, sănătate şi viaţă lungă, un nou an rodnic şi fericit. ★ Suntem tot la Predeal. De data asta la vila „23 August“. Anul nou este acum în vîrstă de... 10 minute. — Ba nu, răspunde Viorel Matei, chimist la Combinatul chimic din Tîrnăveni. La noi în brigadă e în vîrstă de o lună şi zece minute, deoarece atunci cînd ne-am îndeplinit sarcinile de plan pe 1965, am făcut cunoştinţă şi cu noul an. — Ce-mi doresc pentru anul 1966? Multe. In primul rînd — ne spune colegul său, sudorul Dumitru Mitu, să urmez școala de maiștri în specialitatea mea. Pînă acum am muncit bine, dar vreau ca în anii viitori să muncesc și mai bine. Pentru asta am nevoie de o calificare mai înaltă... ★ A trecut de mult de miezul nopţii. Cînd am ajuns la „Cerbul Carpatin“ din Braşov, mulţi meseni s-au adunat în jurul lui Vasile Fînacă, de la uzina „Metrom“ din localitate şi a soţiei sale, care-şi serbau prima lor zi de căsnicie. Li se ura „casă de piatră“. In priviri, pe feţele lor îmbujorate, le citeam bucuria. Cîntecul, glumele şi dansul i-au însoţit pînă în zori şi pe Gheorghe Zidaru, de la Fabrica de cărămidă „1 Mai“ din Bucov — Ploieşti, pe tractoristul Constantin Constantin, de la S.M.T. Corabia — Oltenia, ca şi pe ceilalţi excursionişti din întreaga ţară Care şi-au dat întîlnire la renumitul hotel „Carpaţi“ din Braşov. ★ Aşa au petrecut revelionul mii şi mii de oameni ai muncii care au venit pe Valea Prahovei şi la Braşov să încheie cu bucuria muncii împlinite, un an de rodnice înfăptuiri şi să păşească în noul an cu sănătos optimism, cu încredere în forţele lor, în puterea creatoare a întregului nostru popor. VASILE ANDREI IOAN BICA Rl —însemnări dintr-o călătorie — Comecenii de la restaurantul „Cerbul Carpatin“ antoastat pentru succesele anului 1966 A apărut nr. 6/1965 al revistei Analele Institutului de istorie a partidului de pe lingă C. C. al P. C. R. La rubrica Articole revista publică : N. COPOIU : „Congresul de reconstituire a Partidului Social- Democrat din România (1910)“; N. G. MUNTEANU : „Organizaţii profesionale de clasă ale muncitorilor din România în a doua jumătate a veacului al XIX-lea“. Rubrica Memorii-Comunicări înserează : „Momente din timpul doborîrii dictaturii militare fasciste“, general-maior în rezervă EMILIAN IONESCU ; „Bucureştiul în zilele insurecţiei din august 1944”: general-colonel în rezervă VICTOR DOMBROWSKI .Manifestări ale stării de spirit antifasciste şi antihitleriste a Armatei române în timpul războiului hitlerist“, colonel A. PETRI, colonel D. TUŢU, locotenent-colonel P. ILIE ; „Unele consideraţii cu privire la capul de pod de la nord şi vest de Carpaţi Meridionali (23 august — 18 septembrie 1944)“, colonel C. NICOLAE, colonel rez. G. DAVID , „Exploatarea şi tratamentul inuman al muncitorilor români In întreprinderile din Germania hitleristă în anii 1941—1943“ , TUDOR PAUL. In cadrul rubricii Pentru cei care studiază istoria P.C.R. sunt cuprinse următoarele materiale: „Primele gazete muncitoreşti şi începutul organizării clasei muncitoare“ . A. DEAC : „Raportul dintre cercurile socialiste şi asociaţiile muncitoreşti, începutul unirii mişcării muncitoreşti cu socialismul ştiinţific“ : DORIN SORESCU; „P.S.D.M.R. — partidul cel mai înaintat dintre anii 1893—1899“ : I. FELEA ; „Mişcarea sindicală din România pînă la primul război mondial“ : N.G.M. La rubrica Discuţii revista publică : „Cu privire la unele trăsături economico-sociale ale României în primele două decenii ale secolului al XX-lea“: V. AXENCIUC ; „Din activitatea P.C.R. privind problema ţărănească în anii 1922—1928“ : M. C. STANESCU. Revista mai cuprinde rubricile „Evocări“ şi „Informaţii ştiinţifice“. CINEMATOGRAFE OLD SHATTERHAND, rulează la Patria, (tel. 11 86 25) orele: 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,30. CAMERA ALBA, rulează la Victoria (tel. 16 28 79) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Feroviar (tel. 16 22 73) orele : 9,30; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. CATIFEAUA NEAGRĂ, rulează la Luceafărul (tel. 15 87 67) orele : 9,30; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. Festival (tel. 15 03 84) orele: 10,00; 12,15; 14,30; 16,45; 19,00; 21,00. TATĂL SOLDATULUI, rulează la Excelsior (tel. 18 10 88) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Republica (tel. 11 03 72) orele: 10,00; 12,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. Capitol (tel. 16 29 17) orele: 9,30; 11,45; 14,00; 16,30; 18,45; 21,00. COPIII ÎNDRĂZNEȚI, rulează la Central (tel. 14 12 24) orele : 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. AMINTIRI DIN COPILĂRIE, rulează la Lumina (tel. 16 23 35) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00- 18,15; 20,30. Munca (tel. 21 50 97) orele : 16,30; 18,30; 20.30. Pacea (tel. 31 32 52) orele 16,00; 18,00; 20,00. FATA LUI BUBE, rulează la Union (tel. 13 49 04) orele 15,30; 18,00; 20.45. Mioriţa (tel. 14 27 14) orele: 9,45; 12,30; 15,15; 18,00; 20,45. IN COMPANIA LUI MAX LINDER, rulează la Doina (tel. 16 35 38) orele: 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. Dacia (tel. 16 26 10) orele: 9,15; 17,00; 19,00; 21,15. ULTIMA CAVALCADĂ SPRE SANTA CRUZ, rulează la Giulești (tel. 17 55 46) orele : 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Rahova (tel. 23 91 00) orele: 10,30; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. ÎNDRĂZNEŢUL PARDAILLAN, rulează la Buzești (tel. 15 30 89) orele : 11,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. Ferentari (Ml. *8IV«» orei* 10,00; 18,00; 18,15; 30,30. JUDEX, rulează la Cringași (tel. 17 38 81) orele 10,30; 16,00; 18,15; 20,30. Unirea (tel. 17 10 21) orele: 16,00; 18,15; 20,30. DINCOLO DE BARIERĂ, rulează la Volga (tel. 119126) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. PRIMA ZI — SUITA BĂNĂŢEANĂ — ŞTIAŢI CĂ... MAEŞTRII ARTEI CIRCULUI — PRIZONIERUL PLANETEI ALBASTRE — PICIOARE UŞOARE — ARIPI ZBURĂTOARE — MECIUL DE FOTBAL : ROMÂNIA-PORTUGALIA — NIMIC DESPRE ARHIMEDE, rulează la Timpuri Noi (tel. 15 68 10) orele : 10,00 — 21,00 în continuare. MUNCILE LUI HERCULE, rulează la Griviţa (tel. 17 08 58) orele : 10,00; 12,15; 16,00; 18,15; 20,30. Arta (tel. 213186) orele : 9,00; 11,15; 13,30; 15,45; 18,00; 20,15. Floreasca (tel. 12 28 30) orele : 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. EXPRESUL PARIS-MÜCHEN, rulează la Bucegî (tel. 17 05 47) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Drumul Sării (tel. 31 2813) orele : 16,00; 18,00; 20.00. COLINA, rulează la Tomis (tel. 21 49 46) orele: 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20.30. Flamura (tel. 23 07 40) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. CREDEȚI-MĂ, OAMENI !, rulează la Flacăra (tel. 21 35 40) orele 16,00; 18,00; 20.00. Moşilor (tel. 12 59 93) orele 15,30; 18,00; 20,30. HATARI (Ambele serii), rulează la Vitan (tel. 21 39 82) orele : 11,00; 16,00; 19,15. BOCCELUTA, rulează la Popular (tel. 35 15 17) orele : 10,30; 16,00; 18,15; 20,30. FURTUNĂ DEASUPRA ASIEI, rulează la Cosmos (tel. 35 19 15) orele 16,00; 18,00; 20,00. A FOST ODATĂ UN MOŞ ŞI O BABĂ, rulează la Viitor (tel. 11 48 03) orele : 15,30; 18,00; 20,90. FEMEIA NECUNOSCUTA, rulează la Colentina (tel. 35 07 09) orele : 15,30; 18,00; 20,30. DE-AȘ FI... HARAP ALB, rulează la Progresul (tel. 23 94 10) orele : 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. SAMBA, rulează la Cotroceni (tel. 13 62 56) orele: 10,00; 13,45; 18,15; 18,45; 21,15. OAMENI ŞI DRAPELE, rulează la Lira (tel. 317171) orele 15,30; 19,00- TRAGETI IN STANISLAS !, rulează la Bucureşti (tel. 15 61 64) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21,00. Melodia (tel. 12 06 88) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45 - 21,00. Modern (tel. 23 71 01) orele : 10,00; 12,00; 14,15; 16,30, 18,45; 21,00. Nr. 5 646 Mîine sosesc oaspeţii, sînteţi pregătiţi? Ca una din cele mai mari şi mai frumoase staţiuni balneoclimaterice din ţară, Sinaia, această perlă a Văii Prahovei, este mult căutată şi îndrăgită de vizitatori. Anual vin aici zeci şi zeci de mii de oaspeţi, unii pentru un popas mai lung, alţii pentru o zi, două, iar alţii, care urcă la cabane, tot în ospeţie la aceeaşi gazdă. Dar întreprinderea regională de organizare a spaţiului de odihnă şi turism (I.R.O.S.O.T.) Sinaia, aşa cum este denumită, nu gospodăreşte numai vilele şi cabanele din această localitate. Din cuprinsul ei fac parte staţiunile Sinaia, Buşteni, Pucioasa şi Cheia, cu toate cabanele din masivele respective. Deci, un teritoriu întins, cu o gamă variată şi complexă de deservire — odihnă, tratament, turism. Cunoscînd aceasta un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări, acum la început de an nou, tovarăşului ION RÃDULESCU, directorul întreprinderii. — Cu ce bagaj de realizări aţi trecut pragul anului 1966 ? — După cum se ştie întreprinderea noastră, prin specificul ei, a avut sarcina să asigure oamenilor muncii trimişi aici de sindicate sau veniţi prin intermediul O.N.T. „Carpaţi“ găzduire, tratament şi condiţii optime pentru petrecerea unui concediu cit mai plăcut. Ca şi în anii precedenţi, în 1965 preocuparea noastră principală a fost aceea de a asigura un grad înalt de confort în vile şi cabane. Cei 189 000 de oaspeţi care ne-au vizitat şi pe care i-am găzduit au avut satisfacţia să constate că majoritatea camerelor au fost înzestrate cu mobilier nou. Intr-un număr de nouă vile din staţiunea Buşteni, încăperile mari, cu mai multe paturi, au fost recompartimentate, creîndu-se camere mici, cu două şi trei paturi, cu băi şi duşuri pe fiecare palier. Asemenea reparaţii şi recompartimentări s-au făcut şi la alte vile din Sinaia, Pucioasa şi Cheia. O cantină nouă s-a amenajat în sectorul Cumpătul din Sinaia, iar vila şi cantina Caraimanul au fost renovate, creîndu-se astfel condiţii bune de deservire. Cum aproape jumătate din oaspeţii noştri au fost găzduiţi în cabane, am acordat aceeaşi atenţie ridicării gradului de confort şi în acest sector. Cabanele Peştera, Padina, Babele, Piatra Arsă, Poiana Izvoarelor, Poiana Stînii şi altele întrunesc, prin amenajările şi reparaţiile făcute, condiţii bune de găzduire şi deservire a turiştilor. De altfel, planul în sectorul cabanelor, a fost îndeplinit încă de la începutul lunii decembrie. Acesta este un amănunt important care scoate în evidenţă faptul că acolo unde sunt create condiţii şi există o bună deservire, se opresc şi turiştii. La dispoziţia oaspeţilor, în vile şi cabane, există aproape 100 de aparate de radio şi 20 de televizoare. Şi pentru a încheia, vreau să subliniez un fapt important. In anul care a trecut numărul nemulţumirilor privind calitatea mesei, deservirea în vile şi cantine, atitudinea personalului, a fost infim de mic. Acest lucru este o urmare a gradului ridicat de calificare a ospătarilor, bucătarilor şi îngrijitoarelor de vile ca şi a educării acestora, problemă căreia conducerea şi comitetul sindicatului i-au acordat o deosebită importanţă. Un ajutor substanţial, pe care-l apreciem şi-l susţinem, este acela primit din partea echipelor de control obştesc. — Mîine sosesc primii oaspeţi din anul acesta. Cum v-aţi pregătit pentru primirea lor? — Pentru noi sezonul nu-i întrerupt. Ultima serie din 1965 face joncţiune cu prima serie din anul acesta. In plus, am mai avut ca oaspeţi aproape 2 000 de oameni din diferite colţuri ale ţării care şi-au petrecut la noi revelionul. Aşadar, cu pregătirile făcute în anul trecut îi întîmpinăm pe noii noştri oaspeţi. In plus, se mai poate adăuga că un număr de ~300 devile vor intra în reparaţii, iar sanatoriul de nevroză „Păltiniş“cu băile şi cantinele sale este înnoit, aproape gata să-şi deschidă porţiie.La staţiunea Pucioasa se va amenaja o nouă cantină. Ca şi pînă acum, prin aprovizionările făcute, asigurăm la cantina pregătirea a două meniuri, din care, după gust şi dorinţă, oaspeţii să-şi aleagă mîncarea preferată. Sprijiniţi de comitetul selicatului vom acorda aceeaşi atente ridicării şi pe mai departe a calificării personalului de la cantine. — Care sunt perspectivele şi ce surprize îi aşteaptă pe oaspeţi ? — Cit priveşte perspectivele, ţin să subliniez că ele sunt îndreptate spre asigurarea unui grad şi mai înalt de confort pentru oamenii muncii veniţi aici la odihnă şi tratament. De altfel şi suma de peste 8 milioane lei alocată de statul nostru în acest scop este edificatoare. Surpriza este însă alta. Alături de climatul sănătos şi priveliştile plăcute, odihnitoare, proprietăţile curative pe care le are staţiunea Sinaia, vor spori prin folosirea apelor minerale de la Piscul Cîinelui. Apa acestor izvoare, asemănătoare celei de la Căciulata, va fi transportată pe o conductă pînă la sanatoriul „Păltiniş“, unde, la recomandarea medicilor, cei suferinzi de anumite boli ale stomacului, ficatului, căilor biliare şi cu afecţiuni renale le vor putea folosi în cură internă. Un asemenea izvor cu apă minerală există şi la Buşteni. Aşadar, surpriza constă în aceea că Sinaia are toate posibilităţile şi mari respective să devină, pe lingă un important centru de odihnă, o puternică şi multilaterală bază de tratament. Sinaia — din prima zi a noului an zăpadă din belșug. I ------------------- Televiziune MIERCURI 8 IANUARIE 1966 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,10 Filmul documentar „Alexandru Ioan Cuza". 19,20 Pentru cei mici : „Căciuliţă cu ciuc roşu“. Pentru pionieri şcolari : „Fizica şi circul“. 20,00 Ser . de teatru : „Adam şi Eva" de Aurel Baranga. Transmisiune de la Teatrul naţional „I. Caragiale“. Itt pauze . Itinerar turistic. 23:00 Jurnalul televiziunii (II). Buletin meteorologic.