Munca, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 5646-5669)

1966-01-04 / nr. 5646

Pag. 2-a REVELION Intre Cătuşa şi Mălma­ tori împreună cu familiile ,lor tradi­ţionalul revelion. Sub cupola infrumusetata cu ser­pentine multicolore, în jurul meselor bogate, domneşte o atmosferă plă­cută. Arcuşurile viorilor şi clapele acordeoanelor nu cunosc răgazul. Cu fiecare clipă ce apropie noul an, veselia capătă un tot mai larg contur, la Recunoaştem printre meseni pe ■rieronui Nicolae Aftef, cel care a ■rervof în 1961 prima cupă de pă- Iminti semnînd astfel certificatul de fPaştere al marii cetăţi de oţel. In­­preajma lui se află montorul Octa­­vian Visting. Motoarele pe care le-a montat, laolaltă cu brigada sa, la laminorul de tablă groasă au intrat zilele trecute în rodaj. Ii întîlnim, de asemenea, pe sudorul Alexandru Velici, pe lăcătuşul Ştefan Popescu, pe maistrul Stan Bogdan, construc­tori cu faimă, talentaţi organiza­tori ai procesului de producţie. L-am surprins la fereastră pe elec­tricianul Nicolae Gavrilă, cum arăta sofiei încotro se află sala de ma­şini nr. 1 a laminorului, unde lu­crează în ultimele luni şi care deu­năzi a intrat în probe tehnologice. Mulţi dintre cei prezenţi aici au adus la Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galați experiența pe care au acu­mulat-o pe alte mari şantiere ale țării: Hunedoara, Săvineşti, Reşiţa, Bicaz. In curînd, acele ceasornicelor se vor împreuna în dreptul cifrei 12. Ca la un semn, peste sală se aş­terne o linişte emoționantă, apoi difuzoarele stafiei de radioficare transmit urările de Anul Nou ale conducătorului partidului nostru drag, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, și oamenii îl ascultă cu inimile cu­prinse de optimism. „La mulți ani, tovarăși !“ ’66 este anul cînd combinatul gălățean va dărui țării primele sale produse. „Pentru întîile tone de laminate, pentru viitoarele șarje de oţel, no­roc­­“ Toastul este rostit la fiecare masă. Își face apariția și un „întîrziat" : mentorul Valeriu lonescu. Este în­conjurat îndată de membrii echipei lui. lonescu venise direct de la ma­ternitate, unde sofia lui născuse la ora 2 noaptea un băiat, poate cel mai tînăr cetăţean al Galafiului. Felicitările sînt întărite cu ciocnirile de pahare. Dar iată începe Perinița... M. DORAŞ In frumoasa sală a cantinei, muncitorii de la Uzina „Griviţa Roşie" din Capitală, împreună cu familiile lor au petrecut revelionul 1966. Holul mare al Gării maritime. In mijlocul unui păienjeniş de serpentine şi ghirlande multicolore tronează un brad uriaş luminat de sute de beculeţe. Aici, ca şi pe navele aflate în port, a fost arborat Marele pavoaz. In acest cadru fee­ric s-au întîlnit în noaptea Revelionului marinarii, docherii şi constructorii noului port. Am recunoscut printre cei peste 400 de invitaţi pe Niculae Dragomir, ofiţer I pe cargoul „Bucureşti“, pe timonierul Dumitru Vultur, de pe „Bacău“, pe docherii Gheorghe Rusu şi Marin Chiriţă, pe constructorul hi­drotehnic Gheorghe Salu şi pe mulţi alţii, împreună cu familiile lor, marinarii şi mun­citorii portuari au pe­trecut pină la ziuă clipe de neuitat. S-a dansat şi s-a cîntat mult, s-au înălţat de multe ori paharele pentru că şi cei care au încheiat cu cinste anul 1965 au fost mulţi. S-au înălţat pa­harele pentru cei de faţă, dar n-au fost ui­taţi nici cei care în noaptea Revelionului se află la mii de mile în depărtări , în portu­rile străine sau în mij­locul mărilor şi ocea­nelor. După cum şi cei ple­caţi au petrecut Reve­lionul între cer şi apă cu gîndul la cei rămaşi acasă. Iată una dintre radiogramele primite în noaptea de Anul Nou la staţia de radio­­coastă a portului. „Transmite echipajul navei „Dobrogea“. Na­­vigăm în Oceanul Pa­cific în drum spre Ja­ponia. Toţi marinarii din cortul liber vor în­­tîmpina Anul Nou în jurul bradului înălţat în careul echipajului. Astă seară, cînd vom ciocni paharele, gîndu­­rile noastre se­ vor în­drepta ca întotdeauna cu dragoste către Pa­tria noastră socialistă. Vă transmitem, cu a­­cest prilej, vouă celor dragi de acasă, sănă­tate şi tradiţionala urare „La mulţi ani!“ GH. DIMA MARELE PAVOAZ MUNKA 66 . Cu pahare­­ pline Vreo două sute de timişoreni au sărbătorit revelionul în sa­lonul restaurantului „Cina“. Ghir­landele de flori şi de brad, lampioanele, jocurile de lumini şi focurile de artificii, iată cadrul în care se petrece, se mănîncă şi se bea, se cîntă şi se dansează. Se apropie ora 24:00. Cu cupe pline cu vin sau şampanie, oa­menii ascultă atenţi cuvintele ro­stite la posturile noastre de radio şi televiziune de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Bilanţul anului ce se încheie cuprinde şi modesta, dar preţioasa contribuţie a celor aflaţi acum în jurul meselor, iar pers­pectivele luminoase ale anului vi­itor au la temelie şi năzuinţele şi angajamentele acestora. Iată de ce tradiţionala urare „La mulţi ani!“ este rostită cu veselie şi optimism. Iată de ce paharele se beau pînă la fund. In această atmosferă de voie bună am poposit la masa familii­lor Lia şi Mircea Cosma şi Angela şi Pavel Dinu. Soţii sînt ingineri iar soţiile tehniciene. Pentru ce ciocnesc paharele ? —• Pentru tot ce am realizat pînă acum şi mai ales pentru anul care vine şi pe care îl vrem mai plin în înfăptuiri şi în bucurii per­sonale şi profesionale! La o altă masă se pare că un tînăr şi o tînără sînt în centrul a­­tenţiei. Nu ne-am înşelat. — Poftiţi la sărbătoarea noastră, ne invită cineva. Facem cunoştin­ţă. P. Gloria, profesoară de muzică, şi G. Francisc, inginer, îşi sărbăto­resc în această noapte în mijlocul prietenilor dragi, logodna. La bu­curia generală o mare bucurie per­sonală. Am închinat în sănătatea tinerilor logodnici urîndu-le tot ce îşi pot dori doi tineri într-o ase­menea ocazie. La o altă masă, veselie asemănă­toare. Unul din comeseni, Ştefan Covaci, pictor scenograf, a împli­nit chiar în noaptea revelionului 40 de... primăveri. Bucurie, voie bună, optimism. Ambianţa aceasta s-a păstrat pînă la ziuă. Meniul bogat, bine asor­tat, cadourile făcute de direcţiunea localului fiecăruia dintre cei pre­zenţi (măşti, baloane, confeti, sa­­xofoane din masă plastică etc), tombola care a fericit pe şoferul H. Gherman cu un purcel, iar pe funcţionarul Vasile Burdea şi pe ",turistul iugoslav Zvetozar Crstici cu cite un miel, muzicile — două, dar... burîe, au fost numai cîteva din elementele care au creat a­­ceastă atmosferă. Elementul prin­cipal al veseliei generale l-a con­stituit însă bucuria şi mulţumirea de care era stăpînit fiecare din cei prezenţi în această noapte de cum­pănă dintre ani... IOANA CEZAR Toast­­a mare altitudine în zborul celor 75 de cai putere, echipajul nostru format din 2+1 a luat drept cap-compas, Valea Prahovei. Acelaşi peisaj autumnal pe care-l lăsasem în Bucureşti ne însoţeşte pînă dincolo de Ploieşti. Prin parbrizul maşinii căutăm să distingem munţii aflaţi în depăr­tare, dar ploaia ne readuce vizibi­litatea. Ar avea şi haz ! Anul Nou la munte, fără zăpadă ? La Cîmpi­­na lăsăm în urmă o coloană de autocare ale O.N.T. Comarnicul ne primeşte cu... bariera pusă şi la­­poviţă. Un tren special cu inscrip­ţia „Revelion 1966“ urcă spre munte. De la ferestrele vagoane­lor ni se fac semne voioase. Răs­pundem. Numitorul comun e ve­selia ! Intrăm în Sinaia, în plin decor de iarnă. Ninge. Imaginea e feeri­că, tulburătoare. Pe străzi o ani­maţie neobişnuită. Oameni purtînd pe umeri schiuri, rucsacuri se în­dreaptă spre locurile unde vor pe­trece revelionul. Să deschidem o fereastră spre sălite inundate în lumini, în aceas­tă încîntătoare perlă a Carpaţilor, cu cîteva ore înaintea celor 12 bătăi ale orologiului. Cabana Furnica. Intr-o sală unde tronează un uriaş pom de iarnă, se fac ultimele pregătiri. Aici au venit să-şi petreacă reve­lionul tinerii Marin Rădulescu­ şi Paul Dragomir de la Rafinăria Teleajen — Ploieşti în tovărăşia altor 70 de muncitori de la I.O.R. Bucureşti. Totul era pregătit Me­niuri bogate din care nu lipseau friptura de curcan şi sărmăluţele cu mămăliguţă. Orchestră, răvaşe şi programe artistice aşteptau sem­nalul de începere. La Poiana Stînii tocmai se aşeza la tombolă, la un loc cit mai vi­zibil, tradiţionalul purcel pe tavă în aşteptarea unui fericit cîşt­igă­­tor. Le-am urat prin intermediul organizatorilor petrecere plăcută şi celor 60 de muncitori de la uzi­nele „Electronica“ din Capitală, precum şi f­amiliilor lor şi am por­nit mai departe la drum. Din goa­na maşinii, cabanele şi vilele căţă­rate pe înălţimi, sub streşini de brad în stingă şi în dreapta învol­buratei Prahove, te întîmpină cu aceeaşi imagine a bucuriei şi cîn­­tecelor de petrecere. Sus, la Cota 1 400, un brad uriaş, un pom de iarnă învăluit într-o constelaţie multicoloră. Cită viaţă şi veselie e în jurul lui. Trecem încet pe sub geamuri. Se rostogoleşte afară clo­cotul veseliei unui grup de tineri. Aleargă, se joacă, se bat cu zăpa­dă. Un rîs de fată străpunge ră­coarea nopţii. Timpul care gonea vijelios spre 1966 ne-a obligat să coborîm în oraş. Oprim la Cazinoul scăldat în lumină. Aici, în superba sală de marmură şi in „Sala roşie", sub candelabrele strălucitoare, şi-au dat întîlnire să sărbătorească re­velionul sute şi sute de oameni ai muncii. Voia bună şi entuziasmul, bucuria şi optimismul sînt pre­zente la toate mesele. Programe bogate cu pluguşoare şi răvaşe, cu recitări, cîntece şi dansuri. In ritmul muzicii sub cupola împodo­bită se valsează, se toastează, se string mîini prieteneşti, îmbrăţi­şări. Intr-un grup de tineri recunoaş­tem pe muncitorul Gheorghe Kal­man, de la întreprinderea „Elec­tromotor“ din Timişoara. Curiozi­tatea ne-a îndemnat să aflăm de la el cîteva gînduri de viitor. — Doresc să-mi întemeiez un cămin fericit. Cei 12 prieteni din grup i-au urat îndeplinirea aces­tei dorinţi, cu atît mai mult cu cit între ei au mai rămas doar doi burlaci. Părăsim Cazinoul şi ne îndrep­tăm spre alte revelioane. Acele ceasornicului înaintau vertiginos ca o rachetă spre mult aşteptata oră­­. Nu în spaţiu, ci în timp, nu spre stele, ci în viitor. Din goana maşinii, la cabanele şi vi­lele de la Azuga şi Buşteni ne-a însoţit pretutindeni aceeaşi atmos­feră sărbătorească. Cele 12 lovituri de gong care au deschis biografia anului 1966 ne-au găsit la vila „9 Mai“ din Predeal. Aici, ca şi în întreaga ţară, se toasta pentru sesenatul încheiat cu succes, pentru cincinalul menit să facă ţara mai mîndră, mai bogată pentru viaţa noastră îmbelşugată, în toate inimile vibrează încă cuvintele secretarului general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostite la pos­turile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou, care a urat întregului nostru popor în­deplinirea dorinţelor şi năzuinţe­lor de mai bine, sănătate şi viaţă lungă, un nou an rodnic şi fericit. ★ Suntem­ tot la Predeal. De data asta la vila „23 August“. Anul nou este acum în vîrstă de... 10 mi­nute. — Ba nu, răspunde Viorel Ma­tei, chimist la Combinatul chimic din Tîrnăveni. La noi în brigadă e în vîrstă de o lună şi zece mi­nute, deoarece atunci cînd ne-am îndeplinit sarcinile de plan pe 1965, am făcut cunoştinţă şi cu noul an. — Ce-mi doresc pentru anul 1966? Multe. In primul rînd — ne spune colegul său, sudorul Du­mitru Mitu, să urmez școala de maiștri în specialitatea mea. Pînă acum am muncit bine, dar vreau ca în anii viitori să mun­cesc și mai bine. Pentru asta am nevoie de o calificare mai înaltă... ★ A trecut de mult de miezul nop­ţii. Cînd am ajuns la „Cerbul Car­patin“ din Braşov, mulţi meseni s-au adunat în jurul lui Vasile Fînacă, de la uzina „Metrom“ din localitate şi a soţiei sale, care-şi serbau prima lor zi de căsnicie. Li se ura „casă de piatră“. In pri­viri, pe feţele lor îmbujorate, le citeam bucuria. Cîntecul, glumele şi dansul i-au însoţit pînă în zori şi pe Gheorghe Zidaru, de la Fabrica de cărămidă „1 Mai“ din Bucov — Ploieşti, pe tractoristul Constantin Constantin, de la S.M.T. Corabia — Oltenia, ca şi pe ceilalţi excursionişti din întreaga ţară Care şi-au dat întîl­nire la renumitul hotel „Carpaţi“ din Braşov. ★ Aşa au petrecut revelionul mii şi mii de oameni ai muncii care au venit pe Valea Prahovei şi la Braşov să încheie cu bucuria muncii împlinite, un an de rodni­ce înfăptuiri şi să păşească în noul an cu sănătos optimism, cu încre­dere în forţele lor, în puterea creatoare a întregului nostru popor. VASILE ANDREI IOAN BICA­ Rl —însemnări dintr-o călătorie — Comecenii de la restaurantul „Cerbul Carpatin“ an­toastat pentru succesele anului 1966 A apărut nr. 6/1965 al revistei Analele Institutului de istorie a partidului de pe lingă C. C. al P. C. R. La rubrica Articole revista pu­blică : N. COPOIU : „Congresul de re­constituire a Partidului Social- Democrat din România (1910)“; N. G. MUNTEANU : „Organizaţii profesionale de clasă ale muncito­rilor din România în a doua jumă­tate a veacului al XIX-lea“. Rubrica Memorii-Comunicări în­serează : „Momente din timpul do­­borîrii dictaturii militare fasciste“, general-maior în rezervă EMI­LIAN IONESCU ; „Bucureştiul în zilele insurecţiei din august 1944”: general-colonel în rezervă VIC­TOR DOMBROWSKI­­ .Manifes­tări ale stării de spirit antifasciste şi antihitleriste a Armatei române în timpul războiului hitlerist“, co­lonel A. PETRI, colonel D. TUŢU, locotenent-colonel P. ILIE ; „Unele consideraţii cu privire la capul de pod de la nord şi vest de Carpaţi­ Meridionali (23 august — 18 sep­tembrie 1944)“, colonel C. NICO­LAE, colonel rez. G. DAVID , „Ex­ploatarea şi tratamentul inuman al muncitorilor români In întreprin­derile din Germania hitleristă în anii 1941—1943“ , TUDOR PAUL. In cadrul rubricii Pentru cei care studiază istoria P.C.R. sunt cuprin­se următoarele materiale: „Pri­mele gazete muncitoreşti şi înce­putul organizării clasei munci­toare“ . A. DEAC : „Raportul din­tre cercurile socialiste şi asociaţiile muncitoreşti, începutul unirii miş­cării muncitoreşti cu socialismul ştiinţific“ : DORIN SORESCU; „P.S.D.M.R. — partidul cel mai înaintat dintre anii 1893—1899“ : I. FELEA ; „Mişcarea sindicală din România pînă la primul răz­boi mondial“ : N.G.M. La rubrica Discuţii revista pu­blică : „Cu privire la unele trăsă­turi economico-sociale ale Româ­niei în primele două decenii ale secolului al XX-lea“: V. AXEN­­CIUC ; „Din activitatea P.C.R. pri­vind problema ţărănească în anii 1922—1928“ : M. C. STANESCU. Revista mai cuprinde rubricile „Evocări“ şi „Informaţii ştiinţi­fice“. CINEMATOGRAFE OLD SHATTERHAND, rulează la Patria, (tel. 11 86 25) orele: 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,30. CAMERA ALBA, rulează la Victoria (tel. 16 28 79) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Feroviar (tel. 16 22 73) orele : 9,30; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. CA­TIFEAUA NEAGRĂ, rulează la Lucea­fărul (tel. 15 87 67) orele : 9,30; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. Festival (tel. 15 03 84) orele: 10,00; 12,15; 14,30; 16,45; 19,00; 21,00. TATĂL SOLDATULUI, rulează la Excelsior (tel. 18 10 88) ore­le : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Republica (tel. 11 03 72) orele: 10,00; 12,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. Capitol (tel. 16 29 17) orele: 9,30; 11,45; 14,00; 16,30; 18,45; 21,00. COPIII ÎNDRĂZ­NEȚI, rulează la Central (tel. 14 12 24) orele : 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. AMINTIRI DIN COPILĂRIE, ru­lează la Lumina (tel. 16 23 35) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00- 18,15; 20,30. Munca (tel. 21 50 97) orele : 16,30; 18,30; 20.30. Pacea (tel. 31 32 52) orele 16,00; 18,00; 20,00. FATA LUI BUBE, rulează la Union (tel. 13 49 04) orele 15,30; 18,00; 20.45. Mioriţa (tel. 14 27 14) orele: 9,45; 12,30; 15,15; 18,00; 20,45. IN COMPANIA LUI MAX LINDER, rulează la Doina (tel. 16 35 38) orele: 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. Dacia (tel. 16 26 10) orele: 9,15; 17,00; 19,00; 21,15. ULTIMA CA­VALCADĂ SPRE SANTA CRUZ, ru­lează la Giulești (tel. 17 55 46) orele : 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Rahova (tel. 23 91 00) orele: 10,30; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. ÎNDRĂZNEŢUL PARDAILLAN, rulează la Buzești (tel. 15 30 89) orele : 11,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. Ferentari (Ml. *8IV«» orei* 10,00; 18,00; 18,15; 30,30. JUDEX, rulează la Cringași (tel. 17 38 81) orele 10,30; 16,00; 18,15; 20,30. Unirea (tel. 17 10 21) orele: 16,00; 18,15; 20,30. DINCOLO DE BARIERĂ, rulea­ză la Volga (tel. 119126) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. PRIMA ZI — SUITA BĂNĂŢEANĂ — ŞTIAŢI CĂ... MAEŞTRII ARTEI CIRCULUI — PRIZONIERUL PLANETEI AL­BASTRE — PICIOARE UŞOARE — ARIPI ZBURĂTOARE — MECIUL DE FOTBAL : ROMÂNIA-PORTUGALIA — NIMIC DESPRE ARHIMEDE, ru­lează la Timpuri Noi (tel. 15 68 10) ore­le : 10,00 — 21,00 în continuare. MUN­CILE LUI HERCULE, rulează la Gri­viţa (tel. 17 08 58) orele : 10,00; 12,15; 16,00; 18,15; 20,30. Arta (tel. 213186) o­­rele : 9,00; 11,15; 13,30; 15,45; 18,00; 20,15. Floreasca (tel. 12 28 30) orele : 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. EX­PRESUL PARIS-MÜ­CHEN, rulează la Bucegî (tel. 17 05 47) orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Drumul Sării (tel. 31 2813) orele : 16,00; 18,00; 20.00. COLINA, rulează la Tomis (tel. 21 49 46) orele: 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20.30. Flamura (tel. 23 07 40) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. CRE­­DEȚI-MĂ, OAMENI !, rulează la Fla­căra (tel. 21 35 40) orele 16,00; 18,00; 20.00. Moşilor (tel. 12 59 93) orele 15,30; 18,00; 20,30. HATARI (Ambele serii), rulează la Vitan (tel. 21 39 82) orele : 11,00; 16,00; 19,15­. BOCCELUTA, rulea­ză la Popular (tel. 35 15 17) orele : 10,30; 16,00; 18,15; 20,30. FURTUNĂ DEASU­PRA ASIEI, rulează la Cosmos (tel. 35 19 15) orele 16,00; 18,00; 20,00. A FOST ODATĂ UN MOŞ ŞI O BABĂ, rulea­ză la Viitor (tel. 11 48 03) orele : 15,30; 18,00; 20,90. FEMEIA NECUNOSCUTA, rulează la Colentina (tel. 35 07 09) ore­le : 15,30; 18,00; 20,30. DE-AȘ FI... HA­RAP ALB, rulează la Progresul (tel. 23 94 10) orele : 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. SAMBA, rulează la Cotroceni (tel. 13 62 56) orele: 10,00; 13,45; 18,15; 18,45; 21,15. OAMENI ŞI DRAPELE, rulează la Lira (tel. 317171) orele 15,30; 19,00- TRAGETI IN STANISLAS !, rulează la Bucureşti (tel. 15 61 64) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21,00. Melodia (tel. 12 06 88) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45 - 21,00. Modern (tel. 23 71 01) orele : 10,00; 12,00; 14,15; 16,30, 18,45; 21,00. Nr. 5 646 Mîine sosesc oaspeţii, sînteţi pregătiţi? Ca una din cele mai mari şi mai frumoase staţiuni balneo­climaterice din ţară, Sinaia, această perlă a Văii Prahovei, este mult căutată şi îndrăgită de vizitatori. Anual vin aici zeci şi zeci de mii de oaspeţi, unii pentru un popas mai lung, alţii pentru o zi, două, iar alţii, care urcă la cabane, tot în ospeţie la aceeaşi gazdă. Dar întreprinderea regională de organizare a spaţiului de odihnă şi turism (I.R.O.S.O.T.) Sinaia, aşa cum este denumită, nu gospodăreşte numai vilele şi cabanele din această locali­tate. Din cuprinsul ei fac parte staţiunile Sinaia, Buşteni, Pucioasa şi Cheia, cu toate cabanele din masivele respective. Deci, un teritoriu întins, cu o gamă variată şi complexă de deservire — odihnă, tratament, turism. Cunoscînd aceasta un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări, acum la început de an nou, tovarăşului ION RÃDULESCU, di­rectorul întreprinderii. — Cu ce bagaj de realizări aţi trecut pragul anului 1966 ? — După cum se ştie întreprin­derea noastră, prin specificul ei, a avut sarcina să asigure oameni­lor muncii trimişi aici de sindi­cate sau veniţi prin intermediul O.N.T. „Carpaţi“ găzduire, trata­ment şi condiţii optime pentru pe­trecerea unui concediu cit mai plăcut. Ca şi în anii precedenţi, în 1965 preocuparea noastră principală a fost aceea de a asigura un grad înalt de confort în vile şi cabane. Cei 189 000 de oaspeţi care ne-au vizitat şi pe care i-am găzduit au avut satisfacţia să constate că ma­joritatea camerelor au fost înzes­trate cu mobilier nou. Intr-un nu­măr de nouă vile din staţiunea Buşteni, încăperile mari, cu mai multe paturi, au fost recom­­partimentate, creîndu-se came­re mici, cu două şi trei paturi, cu băi şi duşuri pe fiecare palier. Asemenea reparaţii şi recomparti­­mentări s-au făcut şi la alte vile din Sinaia, Pucioasa şi Cheia. O cantină nouă s-a amenajat în sec­torul Cumpătul din Sinaia, iar vila şi cantina Caraimanul au fost re­novate, creîndu-se astfel condiţii bune de deservire. Cum aproape jumătate din oa­speţii noştri au fost găzduiţi în ca­bane, am acordat aceeaşi atenţie ridicării gradului de confort şi în acest sector. Cabanele Peştera, Pa­dina, Babele, Piatra Arsă, Poiana Izvoarelor, Poiana Stînii şi altele întrunesc, prin amenajările şi repa­raţiile făcute, condiţii bune de găz­duire şi deservire a turiştilor. De altfel, planul în sectorul cabanelor, a fost îndeplinit încă de la începu­tul lunii decembrie. Acesta este un amănunt important care scoate în evidenţă faptul că acolo unde sunt create condiţii şi există o bună de­servire, se opresc şi turiştii. La dispoziţia oaspeţilor, în vile şi cabane, există aproape 100 de aparate de radio şi 20 de televi­zoare. Şi pentru a încheia, vreau să subliniez un fapt important. In a­­nul care a trecut numărul nemul­ţumirilor privind calitatea mesei, deservirea în vile şi cantine, ati­tudinea personalului, a fost infim de mic. Acest lucru este o urmare a gradului ridicat de calificare a ospătarilor, bucătarilor şi îngriji­toarelor de vile ca şi a educării a­cestora, problemă căreia conduce­rea şi comitetul sindicatului i-au acordat o deosebită importanţă. Un ajutor substanţial, pe care-l apre­ciem şi-l susţinem, este acela pri­mit din partea echipelor de control obştesc. — Mîine sosesc primii oas­peţi din anul acesta. Cum v-aţi pregătit pentru primirea lor? — Pentru noi sezonul nu-i în­trerupt. Ultima serie din 1965 face joncţiune cu prima serie din anul acesta. In plus, am mai avut ca oaspeţi aproape 2 000 de oameni din diferite colţuri ale ţării care şi-au petrecut la noi revelionul. Aşadar, cu pregătirile făcute în anul trecut îi întîmpinăm pe noii noştri oaspeţi. In plus, se mai poate adăuga că un număr de ~300­ de­­vile vor intra în reparaţii, iar sanatoriul de ne­vroză „Păltiniş­“­cu băile şi canti­nele sale este înnoit, aproape gata să-şi deschidă­ porţiie.­­La staţiunea Pucioasa se va amenaja o nouă cantină. Ca şi pînă acum, prin aprovizio­nările făcute, asigurăm la cantina pregătirea a două meniuri, din care, după gust şi dorinţă, oaspeţii să-şi aleagă mîncarea preferată. Sprijiniţi de comitetul se­licatului vom acorda aceeaşi atente ridică­rii şi pe mai departe a calificării personalului de la cantine. — Care sunt perspectivele şi ce surprize îi aşteaptă pe oaspeţi ? — Cit priveşte perspectivele, ţin să subliniez că ele sunt îndreptate spre asigurarea unui grad şi mai înalt de confort pentru oamenii muncii veniţi aici la odihnă şi tra­tament. De altfel şi suma de peste 8 milioane lei alocată de statul nostru în acest scop este edifica­toare. Surpriza este însă alta. Alături de climatul sănătos şi priveliştile plăcute, odihnitoare, proprietăţile curative pe care le are staţiunea Sinaia, vor spori prin folosirea ape­lor minerale de la Piscul Cîinelui. Apa acestor izvoare, asemănătoare celei de la Căciulata, va fi tran­sportată pe o conductă pînă la sa­natoriul „Păltiniş“, unde, la reco­mandarea medicilor, cei suferinzi de anumite boli ale stomacului, fi­catului, căilor biliare şi cu afecţi­uni renale le vor putea folosi în cură internă. Un asemenea izvor cu apă minerală există şi la Bu­şteni. Aşadar, surpriza constă în aceea că Sinaia are toate posibilităţile şi mari respective să devină, pe lingă un important centru de odihnă, o puternică şi multilaterală bază de tratament. Sinaia — din prima zi a noului an zăpadă din belșug. I -------------------­ Televiziune MIERCURI 8 IANUARIE 1966 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,10 Filmul documentar „Alexandru Ioan Cuza". 19,20 Pentru cei mici : „Căciu­liţă cu ciuc roşu“. Pentru pionieri şcolari : „Fizica şi circul“. 20,00 Ser . de teatru : „Adam şi Eva" de Aurel Baranga. Transmisiune de la Teatrul naţional „I. Caragiale“. Itt­ pauze . Itinerar turistic. 23:00 Jurnalul televi­ziunii (II). Buletin meteorologic.

Next