Munca, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5772-5797)

1966-06-01 / nr. 5772

CONSFĂTUIREA PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI (Urmare din pag. 1-a) pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor ce revin con­structorilor de maşini în actualul cincinal, neajun­surile care s-au manifes­tat în unele domenii şi fe­lul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut nume­roase propuneri preţioase şi şi-au luat angajamente pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare între­prindere, pentru îmbună­tăţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării şi modernizării continue a producţiei de maşini-unel­­te în lumina sarcinii tra­sate de documentele Con­gresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace teh­nice al uzinelor, la auto­matizarea procesului de producţie al diferitelor ra­muri ale economiei naţio­nale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Fa­bricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, directo­rul întreprinderii mecani­ce din Roman, ing. Con­stantin Ionescu, directorul uzinei „înfrăţirea“ din Oradea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite, a noi maşini-unelte la nivelul tehnicii contemporane, tre­buie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capaci­tăţi ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea inte­grală a capacităţilor de producţie şi a forţelor de muncă existente. Darea în exploatare a noi capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea activităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie ur­mărirea atentă, organizată şi sistematică a comportă­rii în exploatare a maşini­­lor-unelte. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor mode­le de referinţă, ca şi anali­za comparativă a cataloa­gelor de produse ale dife­ritelor firme constructoare din lume — au arătat vor­bitorii — ar trebui să con­stituie, de asemenea, în­tr-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării şi îmbogăţirea documentării proiectanţilor şi executan­ţilor de maşini-unelte. Ing. Alexandru Roşea, directorul întreprinderii „Electromureş“-Tg. Mureş, ing. Sanda Popescu, con­­structor-şef al uzinei „E­­lectronica“, şi alţi partici­panţi la discuţii s-au ocu­pat de problemele indus­triei electrotehnice. Ei au arătat necesitatea ca in­vestiţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decît în cei 5 ani prece­denţi, să fie realizate în­­tr-un ritm accelerat. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila şi moderniza în 5 ani 2­000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanţial Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice. Se cere in­tensificarea cercetării pro­prii din partea specialişti­lor care lucrează în insti­tutele departamentale şi laboratoarele uzinale, pre­cum şi valorificarea de­plină şi cît mai operativă a licenţelor şi documenta­ţiilor tehnice procurate de peste hotare, în subramu­­ra radio-electronică, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găsească un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produse şi subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcţional, constructiv şi tehnologic. Ing. Emil Drăgănescu, ministrul energiei electri­ce, ing. Iosif Opriş, direc­torul general al Uzinei de construcţii de maşini din Reşiţa, şi alţii au adus în dezbatere unele probleme ale construcţiei de agrega­te destinate valorificării mai intense a potenţialului energetic al ţării, potrivit obiectivelor prevăzute în planul de dezvoltare a e­­nergeticii în următorii 10 ani elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. S-a arătat că industria con­structoare de maşini a asigurat o serie de echipamente, utilaje şi aparataje energetice, sub­­liniindu-se că pe viitor a­­tenţia constructorilor tre­buie să se concentreze spre asimilarea hidroagre­­gatelor necesare importan­telor obiective aflate în construcţie, printre care hidrocentralei de la Por­ţile de Fier, a grupurilor turbogeneratoare mari, a turbinelor de termoficare, a staţiilor de transformare pentru tensiuni ridicate etc. Posibilităţile de a asigu­ra, în tot mai bune condi­ţii, piesele de schimb ne­cesare întreprinderilor din diferite ramuri ale econo­miei au fost analizate de ing. Mircea Bilă, director general al uzinei „Steagul roşu“-Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb con­stituie un produs care nu trebuie subapreciat. Spo­rirea cantităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin darea în exploa­tare a noi capacităţi, dar mai cu seamă prin utiliza­rea raţională a capacităţilor de producţie existente. Este imperios necesar, totodată, ca utilajele să fie exploa­tate şi întreţinute corect de către beneficiari, încît să nu se uzeze şi să nu aibă nevoie de reparaţii decît după o îndelungată func­ţionare. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzinei mecanice-Sinaia, şi Cornel Berian, muncitor la Uzina mecanică-Cugir, s-au ocupat, în interven­ţiile lor, de necesitatea dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţii sculăriilor şi al­tor secţii auxiliare. Ei au arătat că există încă sufi­ciente posibilităţi de îm­bunătăţire a organizării producţiei, de introducere a unor tehnologii moderne, specifice fabricaţiei de scule. Referindu-se la ex­perienţa proprie în acest domeniu, ei au relevat o seamă de metode de lucru moderne şi au propus stu­dierea posibilităţii ca scu­lele standardizate să fie produse exclusiv în uzine­le specializate, încît să poată fi procurate cu uşu­rinţă, iar uzinele să nu mai fie nevoite să-şi con­fecţioneze singure şi ase­menea scule. Constantin Scarlat, mini­strul industriei chimice, Ion Tudose, adjunct al mi­nistrului petrolului, Ion Căpăţînă, directorul uzine­lor „Semănătoarea" din Ca­pitală, Petre Moldovan, prim-vicepreşedinte al Con­siliului Superior al Agricul­turii, Ioan Cristea, directo­rul Şantierului naval din Olteniţa, Mihai Mihăiţă, ad­junct al ministrului căilor ferate, Pavel Ştefan, ad­­junct al ministrului trans­porturilor auto, navale şi aeriene, Chiriţă Apostol, adjunct al ministrului in­dustriei construcţiilor, Pa­­nait Melisaratos, director general al Şantierului na­val din Galaţi, şi alţii, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de industria constructoare de maşini la dotarea celorlal­te ramuri ale economiei naţionale cu maşini, utila­je şi instalaţii de înaltă tehnicitate. Modernele instalaţii de foraj, utilajele şi instalaţiile pentru prelucrarea ţiţeiu­lui, cunoscute şi apreciate atît în ţară, cît şi în stră­inătate, au permis petroliş­tilor să introducă noi me­tode de lucru şi tehnologii, care au dus la sporirea producţiei, la valorificarea superioară a ţiţeiului. Con­structorilor de utilaj petro­lier li s-a cerut să contri­buie şi mai mult în viitor la creşterea producţiei de instalaţii de foraj de mare adîncime. In ce priveşte dotarea industriei chimice, s-a sub­liniat că specialiştii din această ramură şi con­structorii de maşini sunt chemaţi să-şi intensifice eforturile pentru asimila­rea într-un timp cît mai scurt a unor linii comple­te de fabricare a amonia­cului, îngrăşămintelor cu azot şi fosfor, produselor sodice, maselor plastice şi altor produse de mare în­semnătate pentru econo­mia naţională. Realizarea importantu­lui volum de investiţii pre­văzut în actualul cincinal cere din partea industriei constructoare de maşini să sporească producţia de uti­laje pentru mecanizarea lucrărilor de construcţii şi montaj, să fie lărgită gama de tipuri de utilaje îndeosebi pentru manipu­larea şi transportul piese­lor de greutăţi şi lungimi mari şi a celor cu func­ţiuni multiple. înzestrarea într-o măsu­ră tot mai mare a secto­rului minier cu numeroa­se tipuri de maşini şi uti­laje a permis mecaniza­rea unor importante lu­crări în subteran. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal aces­tei ramuri, se impune asi­milarea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini şi utilaje pentru extinde­rea mecanizării lucrărilor de susţinere în abataje, a operaţiilor de tăiere şi în­cărcare, mărirea capacită­ţii de transport în subte­ran, sporirea securităţii prin fabricarea de noi aparate antigrizutoase. A fost relevat faptul că în ultimii şase ani con­structorii de maşini au tri­mis oamenilor muncii de pe ogoare peste 100 de ti­puri de maşini agricole di­verse, patru tipuri de tractoare, peste 80 000 combine de cereale şi de recoltat porumb, semănă­tori şi alte utilaje, dintre care multe la nivelul reali­zărilor tehnice pe plan mondial, îndeplinirea sar­cinilor trasate de­ partid pentru dezvoltarea multi­laterală a agriculturii, lăr­girea şi modernizarea con­tinuă a bazei sale tehnico­­materiale necesită diversi­ficarea producţiei de trac­toare, sporirea producţiei şi a sortimentului de in­stalaţii şi utilaje, îndeosebi a celor pentru lucrările de hidroamelioraţii, o mai bună aprovizionare a uni­tăţilor agricole cu piese de schimb. A fost subliniată, de asemenea, contribuţia în­treprinderilor producătoa­re de material rulant, de autovehicule şi nave la do­tarea ramurii transportu­lui. S-a arătat, totodată, necesitatea luării unor mă­suri pentru asimilarea şi omologarea într-un timp mai scurt a noilor produse, pentru îmbunătăţirea în continuare a calităţii va­goanelor, producerea de noi tipuri de instalaţii de auto­matizare şi telecomunicaţii şi ridicarea performanţe­lor celor existente. Referindu-se la proble­mele exportului de maşini, utilaje şi instalaţii, o sea­mă de vorbitori au relie­fat progresele obţinute în acest domeniu şi au dezbă­tut metodele pentru men­ţinerea şi creşterea presti­giului produselor româ­neşti pe piaţa mondială. Vasile Abrudan, director general al Uzinei de va­goane din Arad, Dumitru Butuc, maistru la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, şi alţii s-au declarat de a­­cord cu sublinierea făcu­tă în raport cu privire la faptul că stabilitatea şi sporirea volumului produ­selor noastre pe pieţ­ele externe depind de ridica­rea permanentă a perfor­manţelor tehnico-economi­­ce ale produselor, de adap­tarea operativă a produc­ţiei la particularităţile pie­ţei şi cerinţele beneficiari­lor externi. In legătură cu aceasta, ei au arătat im­portanţa unei mai strînse colaborări între Ministe­rul Industriei Construc­ţiilor de Maşini şi Ministe­rul Comerţului Exterior pentru stabilirea şi lansa­rea din timp a comenzilor pentru export, pentru pros­pectarea pieţelor externe, ca şi necesitatea organiză­rii unor servicii de docu­mentaţie şi asistenţă teh­nică ale întreprinderilor furnizoare în ţările unde se exportă produsele aces­tora. Numeroşi reprezentanţi ai întreprinderilor produ­cătoare şi beneficiare au abordat multilateral pro­blemele îmbunătăţirii con­tinue a calităţii produse­lor, care constituie — aşa cum s-a subliniat şi în ra­portul prezentat la­ con­sfătuire — o sarcină cen­trală. Ion Rusaliu, maistru la Uzina „Electroprecizia“­­Săcele, Vasile Szilaghi, maistru la Uzina „Unirea“­­Cluj, au scos în evidenţă experienţa şi preocupările colectivelor de muncă în ridicarea performanţelor tehnico - funcţionale ale produselor, sporirea dura­bilităţii lor şi siguranţei în exploatare. Ei au arătat că realizarea unor produse care să satisfacă deplin cerinţele diverşilor bene­ficiari implică adoptarea de măsuri eficiente pe toa­te treptele de fabricaţie, pînă la realizarea şi expe­dierea produsului finit. Bujor Almăşan, minis­trul minelor, Victor Chiri­­bău, adjunct al ministrului economiei forestiere, Con­stantin Tuzu, director ge­neral al Direcţiei generale de metrologie, standarde şi invenţii, şi alţi reprezen­tanţi ai unor instituţii şi organizaţii economice cen­trale au prezentat o serie de propuneri valoroase privind ridicarea calită­ţii produselor la nive­lul cerinţelor şi exigenţe­lor diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ei au subliniat că sunt necesare intensificarea activităţii de cercetare în vederea stabi­lirii parametrilor optimi ai maşinilor, adaptarea documentaţiei tehnice la progresele înregistrate pe Plan mondial, ridicarea ni­velului tehnic al proiecte­lor de execuţie, stabilirea, pentru fiecare grupă de produse şi fiecare produs în parte, a criteriilor de determinare a calităţii şi îmbunătăţirea, pe această bază, a standardelor şi normelor. Problemele cercetării ştiinţifice, ale proiectării şi asimilării de noi maşini şi utilaje, în lumina măsu­rilor luate de conducerea partidului şi statului, pen­tru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la creşterea contribuţiei ştiinţei şi tehnicii în ope­ra de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste, au fost abordate de acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Academiei Republicii So­cialiste România, prof. ing. Constantin Dinculescu, pre­şedintele Consiliului Na­ţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, dr. ing. Va­sile Chiriţă, vicepreşedin­te al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, dr. ing. Ion Roman, direc­torul Institutului de cerce­tări tehnologice pentru construcţia de maşini, ing. Ion Crişan, director gene­ral al Direcţiei generale tehnice din M.I.C.M., Ale­xandru Heinrich, director tehnic al Uzinelor „Elec­­troputere“ - Craiova, ing. Ion Barbu, de la Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice, ing. Gheor­­ghe Tănăsoiu, director ge­neral al Uzinei de utilaj petrolier-Tîrgovişte, şi de alţi vorbitori. Evocînd creaţiile unor iscusiţi meşteri, contribu­ţia unor personalităţi ilus­tre ale ştiinţei şi tehnicii româneşti, vorbitorii au a­­rătat că acestea sunt măr­turii ale capacităţilor creatoare ale poporului nostru, cărora li se deschid largi posibilităţi de valori­ficare în condiţiile indus­trializării ţării. In legătură cu cercetă­rile din unităţile secţiei de ştiinţe tehnice a Acade­miei, s-a arătat că, printr-o colaborare strînsă cu uni­tăţile de cercetare departa­mentale şi catedrele din învăţămmtul superior, tre­buie acordată o atenţie sporită finalizării şi apli­cării în producţie a rezul­tatelor cercetărilor. Cola­borarea dintre cercetători, proiectanţi şi constructori va trebui să se materiali­zeze în abordarea şi rezol­varea operativă a unor probleme majore de interes acut pentru economia na­ţională. Chiar şi în cazu­rile cînd, pentru a se cîş­­tiga timp, se achiziţionează licenţe, este necesar să se dezvolte activitatea de cer­cetare proprie. A fost rele­vat exemplul pozitiv al co­lectivului Uzinei „Electro­­putere“, care a adus im­portante îmbunătăţiri lo­comotivei Diesel electrice de 2 100 CP, ridicînd per­formanţele sale tehnico­­funcţionale şi siguranţa în exploatare. Totodată, a fost criticat faptul că în asimilarea fabricaţiei unor produse pentru care s-au achiziţionat licenţe, ca de pildă frînele „Knorr“ (la Uzinele „23 August“), s-au manifestat întîrzieri care implică cheltuieli nejusti­ficate de devize. Pe baza experienţei de pînă acum, vorbitorii au făcut propu­neri privind scurtarea ci­clurilor de asimilare, în­tocmirea pentru fiecare obiectiv în parte a unor grafice detaliate de progra­mare a pregătirii tehnice, precizarea atribuţiilor şi stimularea materială a uzi­nelor în stabilirea şi înde­plinirea sarcinilor de asi­milare a produselor noi. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ile Şerbă­­nuţ, directorul Grupului şcolar „Unirea“ din Bucu­reşti, Vasile Vazul, strun­gar la Uzina mecanică din Cîmpina, şi alţii au abor­dat problema asigurării ca­drelor necesare industriei construcţiilor de maşini. Ei au arătat că fondurile alo­cate în cincinal şcolilor aparţinînd Ministerului In­dustriei Construcţiilor de Maşini vor fi de peste opt ori mai mari decît în anii şesenatului, că fiecare leu trebuie gospodărit cu cea mai mare chibzuinţă şi, în acelaşi timp, trebuie va­lorificate, în mai mare mă­sură, posibilităţile locale de dotare a şcolilor cu material didactic, prin contribuţia întreprinderilor. Au fost făcute propuneri privind organizarea şi îndrumarea mai competentă a practicii în producţie a elevilor, în­tărirea colaborării cu Mi­nisterul Învăţămîntului în vederea îmbunătăţirii pla­nurilor şi programelor în învăţămîntul profesional de zi şi seral, organizarea viitoarelor licee de specia­litate în strînsă corelaţie cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale producţiei din diferite sectoare. Reluînd ideea formulată în raportul prezentat la Consfătuire, vorbitorii au subliniat că în unele în­treprinderi inginerii tre­buie folosiţi mai raţional, repartizaţi în locurile­­cheie, orientaţi spre pro­blemele esenţiale ale orga­nizării ştiinţifice a produc­ţiei, asigurînd stabilitatea lor şi degrevîndu-i de dife­rite sarcini administrative. Realizarea la timp şi în condiţii de eficienţă spo­rită a programului de in­vestiţii a stat în atenţia multor vorbitori, printre care Dumitru Fuiorea, di­rectorul Şantierelor navale Constanţa, Ion Fătăceanu, directorul Institutului de proiectări pentru construc­ţii de maşini, şi ing. Con­stantin Nicu, directorul general al Uzinei „Progre­­sul“-Brăila. Ei au analizat sarcinile ce le revin pentru scurtarea timpului de exe­cuţie şi pentru reducerea costului lucrărilor şi au a­­rătat modul în care noile capacităţi de producţie, înaltul nivel tehnic la care sunt realizate vor influenţa calitatea şi performanţele tehnice ale produselor, le vor spori gradul de compe­titivitate pe pieţele exter­ne. A fost subliniată nece­sitatea unei colaborări strînse între beneficiari şi proiectanţi în alegerea ce­lor mai bune soluţii şi rea­lizarea practică a acestora la un înalt nivel calitativ. S-a propus, printre al­tele, ca la fiecare obiectiv important să fie stabilit un colectiv permanent, format din proiectant, constructor, beneficiar, care să răspun­dă pînă la atingerea para­metrilor proiectaţi ai noi­lor obiective intrate în funcţiune. Emil Oniga, directorul general al Uzinelor „Trac­­torul“-Braşov, Ion Con­stantin, muncitor la uzinele „Griviţa Roşie“, ing. Niţă Constantin, vicepreşedin­te al Comitetului de Stat pentru Protecţia Mun­cii, Eugen Zarcula, inginer­­şef al Uzinelor de pompe din Bucureşti, şi alţi vorbi­tori s-au referit la realiză­rile obţinute şi preocupă­rile de viitor în organiza­rea ştiinţifică a producţiei, în creşterea, pe această cale, a eficienţei economice a activităţii întreprinderi­lor respective. Au fost rele­vate, printre altele, succe­sele unor colective, ca cele de la Uzinele mecanice şi Uzina „Electromotor“ din Timişoara, în ridicarea in­dicilor de folosire a maşi­nilor şi utilajelor, expe­rienţa Uzinei „Infrăţirea“­­Oradea în organizarea de fluxuri tehnologice închise, simplificarea planificării şi urmărirea operativă a pro­ducţiei, metodele folosite într-o serie de unităţi pen­tru asigurarea asistenţei tehnice la locul de muncă, aprovizionarea ritmică teh­­nico-materială, folosirea din plin a timpului de lu­cru etc. Vorbitorii au ară­tat, totodată, unele lipsuri şi greutăţi ce mai persistă în activitatea de organizare a producţiei, în aprovizio­narea tehnico-materială şi au făcut propuneri pentru înlăturarea acestora. In le­gătură cu folosirea raţio­nală a capacităţii maşinilor şi utilajelor, s-a arătat că trebuie redus timpul de imobilizare a acestora pen­tru reparaţii şi asigu­rată programarea lor în trei schimburi de lu­cru. Vorbitorii s-au decla­rat de acord cu analiza fă­cută în raport problemelor stabilirii unor norme mai stimulatoare, cu o temei­nică fundamentare ştiinţi­fică, asigurării la timp a documentaţiei tehnologice, îndrumării tehnice compe­tente la fiecare loc de muncă. A fost arătată, de ase­menea, necesitatea ca or­ganizaţiile de cercetări şi proiectări, serviciile de concepţie din uzine şi con­siliile tehnico-ştiinţifice ale ministerului de resort, toţi cei care organizează şi con­duc procesele de muncă, să întreprindă, în continuare, măsuri pentru respectarea normelor de protecţia muncii, să se manifeste mai multă grijă pentru respectarea timpului legal de lucru. O serie de vorbitori s-au ocupat de cooperarea din­tre întreprinderi şi colabo­rarea dintre ministerele producătoare cu ing. Şte­fan Constantinescu, ad­junct al ministrului indu­striei metalurgice, Victor Nagy, directorul Uzinelor Mecanice din Cîmpulung- Muscel. Au fost înfăţişate preocupările întreprinderi­lor siderurgice de a pune la dispoziţia constructori­lor de maşini, la termenele stabilite şi conform con­tractelor, un sortiment mai larg de produse, de a îmbu­nătăţi necontenit calitatea acestora. S-a propus ca mi­nisterele să sincronizeze dezvoltarea capacităţilor de producţie ale uzinelor coordonatoare şi furni­zoare. Mai mulţi vorbitori, printre care ing. Vasile Trif, directorul Fabricii de şuruburi din Braşov, Maria Dumitrescu, şefă de briga­dă la întreprinderea Elec­­troaparataj din Bucureşti. Ion Purcărea, contabil şef la Uzinele de tractoare din Braşov, s-au ocupat de problema descoperirii şi valorificării unor noi re­zerve interne, în scopul sporirii productivităţii mun­cii, reducerii preţului de cost şi realizării de bene­ficii peste plan. Ei au sub­liniat că în această pri­vinţă au o mare importan­ţă ridicarea calificării şi specializarea personalului, folosirea de norme de con­sum stimulatoare, aprovi­zionarea cu materiale în­tr-o corelaţie mai strînsă cu nevoile producţiei. S-a relevat, printre altele, ne­cesitatea utilizării mai ra­ţionale a fondurilor aloca­te, a înlăturării unor cauze care duc la creşterea pre­ţului de cost, la nerealiza­­rea planului de beneficii : transporturi cu mijloace costisitoare, aprovizionări peste necesarul curent, mo­dificări dese în planul de producţie etc. S-a arătat Concluziile secţiei In­dustriei de autovehicule, tractoare, rulmenţi, vagoa­ne şi nave au fost prezen­tate de ing GHEORGHE OPREA, adjunct al minis­trului industriei construc­ţiilor de maşini. Partici­panţii au relevat contri­buţia întreprinderilor din acest sector la mecaniza­rea agriculturii, la dotarea transporturilor, perfor­manţele tehnice ridicate ale unor produse ca trac­toare, vagoane, cargouri şi remorchere. Pentru ridicarea conti­nuă a nivelului tehnic al produselor, scurtarea peri­oadei de asimilare şi îm­bunătăţirea calităţii s-a propus să se urgenteze de­finitivarea de către minis­ter, împreună cu benefi­ciarii, a produselor care ur­mează a fi asimilate în ca­drul unei familii. S-a ară­tat că menţinerea calităţii produselor la cel mai înalt nivel poate fi realizată prin urmărirea durabilită­ţii pe perioade îndelunga­te, în paralel cu o docu­mentare permanentă asu­pra noutăţilor care apar la produsele similare exe­cutate în străinătate. Au fost subliniate sarcinile deosebite care revin uzinei de tractoare şi colaborato­rilor acesteia în vederea realizării gamei de trac­toare de 40 CP pentru me­canizarea lucrărilor în po­micultură, viticultură şi legumicultură. Pentru ridicarea activi­tăţii de cercetare, concep­ţie şi experimentare a produselor s-a propus în­fiinţarea institutelor de cercetare şi proiectare pen­tru autovehicule , trac­­toare şi pentru construcţii navale. Ţinînd seama de creşte­rea, în continuare, a com­plexităţii produselor s-au făcut propuneri de lărgire a cooperării şi adîncire a specializării unor între­prinderi, transferarea fa­bricaţiei de la o între­prindere la alta urmînd să se facă numai după o ana­liză temeinică, bazată pe criterii tehnice şi econo­mice. Au fost făcute, de ase­menea, numeroase propu­neri menite să asigure o bună aprovizionare a în­treprinderilor constructoa­re de maşini cu materii prime, materiale, necesare procesului de fabricaţie. In acest sens, s-a propus crearea unor baze de ma­teriale, cu o gamă variată de laminate, care să deţi­nă în permanenţă materia­lele necesare consumului uzinelor pe cel puţin un trimestru. O serie de propuneri se referă la îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sorti­mentului materialelor pe care le furnizează alte ministere: laminate, lacuri şi vopsele anticorosive, articole de cauciuc etc. De asemenea, au fost analiza­te posibilităţile de lărgire a producţiei de piese de schimb. Concluziile dezbaterilor din şedinţa secţiei pentru utilaje tehnologice şi echi­pament metalic au fost prezentate de către ing. că în uzinele constructoa­re de maşini s-ar putea economisi mari cantităţi de metal prin livrarea la­minatelor la toleranţe mi­nime şi la lungimi fixe. De asemenea, se impune îmbunătăţirea metodolo­giei de stabilire a norme­lor de consum de mate­riale. Abordînd problema îm­bunătăţirii stilului şi me­todelor de muncă Mihai Dumitraşcu, inginer şef la Uzina „Unic“ din Satu Mare, Constantin Anghel, secretarul comitetului de partid de la Uzina nr. 2 din Braşov, ing. Rovin Bustan, director general al Uzinei „Vulcan“ din Bucu­reşti, şi alţii au subliniat necesitatea adaptării ne­contenite a metodelor de conducere a întreprinderi­lor la schimbările interve­nite în tehnică, în proce­sul de producţie. Pentru a­­ceasta va trebui să se ma­nifeste o mai mare opera­tivitate în popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate, folosind mai larg una din metodele de mare eficienţă — organi­zarea periodică a schimbu­rilor de experienţă. Competenţa cu care ca­drele tehnice din între­prinderi au ştiut să rezol­iON AVRAM, adjunct al ministrului industriei con­strucţiilor de maşini. Dezbătînd în profunzime diversele aspecte ale activi­tăţii în acest domeniu, sar­cinile ce trebuie îndeplinite pentru satisfacerea cerin­ţelor ramurilor economiei naţionale, participanţii la discuţii au făcut numeroa­se propuneri preţioase. Ast­fel, pornind de la cerinţele actuale ale progresului teh­nic în industria chimică, s-a propus organizarea unei unităţi economice com­plexe, avînd funcţia de furnizor intern de utilaje, în care să se concentreze activitatea de cercetare, proiectare, însuşirea de procedee tehnologice mo­derne, contractarea şi li­vrarea de instalaţii com­plexe pentru nevoile inter­ne şi export şi acordarea de asistenţă tehnică pentru montaj. In vederea dotării secto­rului energiei electrice cu echipamente din producţia internă, a realizării progra­mului complex de dezvol­tare a fabricaţiei echipa­mentelor termoenergetice cu puteri ridicate, precum şi a centralelor termo-nu­­cleare în perioada 1966— 1975, M.I.C.M. va trebui să livreze, în afară de grupu­rile de 50 MW, grupuri de puteri mai mari pentru ter­mocentrale clasice şi nu­cleare. Pentru realizarea a­­cestei sarcini s-au propus măsuri legate atît de dez­voltarea unor capacităţi de producţie, cît şi de accele­rarea intrării în funcţiune a altor noi obiective. O serie de propuneri au fost prezentate în ce pri­veşte organizarea produc­ţiei de utilaje pentru in­dustria petrolieră, minieră, construcţii etc., dotarea a­­cestora cu utilaje speciali­zate şi instalaţii perfecţio­nate, de mare productivi­tate, asimilarea unor pro­duse cu performanţe supe­rioare. S-a accentuat necesitatea ca beneficiarii de investi­ţii să se preocupe cu mai multă atenţie de elabora­rea din timp a documenta­ţiei tehnice şi de emiterea, cu cel puţin un an înainte de perioada de plan, a co­menzilor către uzinele constructoare. In vederea specializării în domeniul reparaţiilor s-a propus cen­tralizarea sau gruparea re­paraţiilor capitale. Pentru îmbunătăţirea aprovizionă­rii tehnico-materiale s-a susţinut necesitatea înfiin­ţării unor baze la producă­tori, precum şi a altora profilate pe desfacerea or­ganelor de asamblare şi armături. In vederea rezolvării o­­perative a problemelor le­gate de avizarea ofertelor, contractarea și urmărirea realizării acestora, s-a pro­pus ca întreprinderile de comerț exterior să lucreze direct cu beneficiarii im­porturilor. S-a propus, de asemenea, acordarea unor recompense de vechime în vederea sta­bilităţii cadrelor tehnico­­inginereşti, crearea funcţiei de tehnician specialist, pen­tru a se utiliza mai cores­punzător un număr însem­nat de tehnicieni cu expe­re cu succes multe din problemele complexe ale asimilării unor produse noi — au spus vorbitorii , justifică propunerea făcu­tă în cadrul dezbaterilor de a se analiza posibilita­tea ca modernizarea pro­duselor curente, lărgirea gamelor de produse curent fabricate, asimilarea unor produse de mică complexi­tate să fie coordonate la nivelul uzinelor. în acest fel activitatea organelor aparatului central, a direc­ţiilor generale şi serviciilor din minister, ar putea fi mai mult axată pe proble­mele mai de ansamblu şi de perspectivă ale muncii de conducere şi îndrumare a uzinelor. Referindu-se la sarcini­le trasate de Congresul al IX-lea al partidului, pri­vind creşterea continuă a rolului şi competenţei or­ganelor şi organizaţiilor de partid în conducerea economiei, Viorel Metea, prim-secretar al Comitetu­lui orăşenesc Braşov al P.C.R., inginer Trandafir Cocîrlă, secretar al Comi­tetului regional Banat al P.C.R., şi alţi vorbitori au înfăţişat consfătuirii ex­perienţa unor organe de partid în acest domeniu. Organizarea de consfătuiri nienţă îndelungată în acti­vitatea de concepţie. In a­­fară de acestea s-au făcut numeroase alte propuneri, care vor face obiectul unei analize amănunţite în ca­drul ministerului, urmînd a se lua măsuri corespun­zătoare în vederea realiză­rii lor. Prezentînd concluziile secţiei de electrotehnică ing. CORNEL MIHULE­­CEA, adjunct al ministru­lui industriei construcţiilor de maşini, a arătat că par­ticipanţii la discuţii au ex­primat hotărîrea lucrători­lor din întreprinderile elec­trotehnice de a înfăptui în mod exemplar sarcinile tra­sate de partid şi guvern pentru dezvoltarea indus­triei electrotehnice din ţara noastră. Ei au înfăţişat pe larg rezultatele pozitive cu care s-au prezentat la cons­fătuire întreprinderile din acest sector. Totodată, ei au scos în evidenţă o serie de lipsuri, subliniind că ele pot şi trebuie să fie înlătu­rate. S-a propus ca elabo­rarea părţii de tehnologie a proiectelor de dezvoltare a uzinelor să fie încredinţată unor colective din între­prinderile beneficiare, în întreprinderile ce urmează să se dezvolte substanţial, să se organizeze comparti­mente care să răspundă sub toate aspectele de darea în funcţie a noilor capacităţi şi de asimilarea de noi pro­duse ; să se studieze posi­bilitatea de sporire a ope­rativităţii şi a competinţe­­lor de avizare a proiecte­lor ; întreprinderile benefi­ciare să aprobe direct pro­iectele de execuţie ce se în­cadrează integral ca solu­ţie şi valori în proiectele de ansamblu aprobate de forurile superioare. Alte propuneri se referă la îm­bunătăţirea metodelor de prospectare a cerinţei pie­ţelor, sporirea interesului partenerilor de peste hota­re pentru produsele elec­trotehnice româneşti, limi­tarea importurilor pentru această ramură numai la părţile de furnitură şi la a­­cele procedee tehnice care nu se pot realiza cores­punzător şi la timp în ţara noastră, îmbunătă­ţirea metodologiei privind contractarea pentru ex­port, precum şi pentru importurile necesare fabri­cării diferitelor produse. S-au prezentat, de aseme­nea, propuneri privind în­tărirea sectoarelor de con­cepţie din întreprinderi şi a sectorului de cercetări din I.C.P.E., sporirea competen­ţei întreprinderilor şi co­interesarea lor în ce pri­veşte realizarea produselor noi, reexaminarea şi stabi­lirea mai judicioasă a no­menclatorului produselor repartizate pe plan central. O serie de propuneri pri­vesc îmbunătăţirea aprovi­zionării cu materiale, dez­voltarea sectoarelor de scu­­lărie şi autoutilaje, rezol­varea fabricării unor pro­duse necesare industriei electrotehnice , sorturi speciale de hîrtie şi carton, unele metale neferoase, ţe­sături din fire de sticlă şi a altor produse. Concluziile secţiei de ma­şini-unelte, mecanică fină şi maşini agricole, au fost şi analize periodice pentru dezbaterea unor probleme economice, constituirea de colective de activişti de partid şi specialişti, care au studiat diferite aspecte ale producţiei, precum şi folosirea altor metode au contribuit la îmbunătăţirea activităţii economice în numeroase întreprinderi, la mobilizarea colectivelor pentru mai buna organiza­re a producţiei şi a mun­cii, la înlăturarea deficien­ţelor existente în unele sectoare. S-a arătat că uneori ministerul a lăsat problema organizării ştiin­ţifice a producţiei pe sea­ma organelor şi organiza­ţiilor de partid. Amintind o serie de probleme a că­ror rezolvare intră în atri­buţiile directe ale ministe­rului şi conducerilor de în­treprinderi, vorbitorii au subliniat că şi pe viitor organizaţiile de partid vor desfăşura o largă activita­te de mobilizare a oameni­lor muncii pentru descope­rirea şi valorificarea re­zervelor interne ale între­prinderilor în vederea creşterii eficienţei econo­mice a întregii activităţi productive, ridicîndu - şi continuu rolul şi compe­tenţa în conducerea econo­miei, prezentate de ing. NICO­­LAE CONSTANTIN, ad­junct al ministrului indus­triei construcţiilor de ma­şini. Vorbitorii care au luat cuvîntul au relevat re­alizările obţinute de colec­tivele întreprinderilor din acest sector, faptul că au fost livrate economiei peste 35 000 de maşini-unelte şi au fost acoperite 94 la sută din nevoile de dotare a a­­griculturii cu maşini şi u­­tilaje. Analizînd lipsurile manifestate şi cauzele lor, ei au făcut numeroase pro­puneri pentru lichidarea a­­cestora. In legătură cu scurtarea termenelor de dare în func­ţiune a lucrărilor de inves­tiţii au fost propuse măsuri pentru întărirea capacităţii de proiectare a institutului de specialitate, elaborarea cît mai detaliată a studii­lor tehnico-economice, con­tractarea din timp a maşi­nilor din import, profilarea unor întreprinderi pentru fabricarea de echipamente de tehnicitate înaltă, nece­sare maşinilor-unelte. Pentru reducerea cicluri­lor de asimilare a noilor produse a fost recomanda­tă metoda de proiectare pe familii de maşini, folosin­­du-se subansamble şi repe­re comune. In legătură cu asimilarea maşinilor desti­nate agriculturii, mai mulţi vorbitori au cerut să se a­­sigure o concepţie unitară în programul de cercetare, proiectare şi asimilare, prin unificarea activităţii Insti­tutului de cercetări pentru maşini agricole şi între­prinderii de prototipuri de maşini agricole, să se defi­nitiveze din timp studiile tehnico-economice şi teme­le de proiectare din planul de perspectivă. O serie de propuneri s-au referit la măsuri pentru reducerea importului de u­­tilaje necesare industriei uşoare, inclusiv studierea profilării unei întreprinderi în fabricarea acestor utila­je, extinderea fabricaţiei de scule şi elemente de dispo­zitive tipizate, studierea ce­rinţelor cumpărătorilor şi îmbunătăţirilor ce trebuie aduse produselor de larg consum. O bună parte a discuţii­lor a fost consacrată pro­blemelor legate de organi­zarea producţiei, colabora­rea între întreprinderi şi dezvoltarea bazei materiale. Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu s-au referit la organizarea de secţii specializate în repararea maşinilor-unelte de mare complexitate, reorganizarea liniilor de fabricaţie şi in­troducerea unor tehnologii tipizate pentru fabricarea pieselor de schimb, corela­rea dezvoltării întreprinde­rilor colaboratoare cu cele de bază. O serie de sugestii rezul­tate din discuţii Se referă la probleme privind simpli­­ficarea formalităţilor de avizare şi fundamentare a documentaţiilor, recrutarea, formarea şi stabilizarea ca­drelor, asigurarea unei mai bune ritmicităţi în aprovi­zionarea cu materiale. Concluziile dezbaterilor din secţii

Next