Munca, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5798-5824)
1966-07-22 / nr. 5816
Anul XXII nr. 5816 vineri 22 iulie 1966 4 pagini 25 bani Fermentul afluxului de idei creatoare Primul popas l-am făcut la Uzina metalurgică, imitate care, până mai anii trecuți, se număra printre înttreprinderile criticate pentru nerealizarea sarcinilor de plan. Acum situația este alta. — Revirimentul — ne spune Gheorghe Tabue, președintele comitetului sindicatului — se datorește fără îndoială preocupării susținute a întregului colectiv pentru îmbunătățirea continuă a activității de producție. Aș vrea să subliniez că oamenii s-au obișnuit să privească munca lor nu numai prin prisma rolului lor de executanți, ci și de organizatori și conducători ai producției. Numeroase fapte vin să confirme afirmația de mai sus. Ne referim, mai cu seamă, la preocupările dovedite de colectiv pentru îmbunătățirea calității țevilor zincate în scopul reducerii procentului declasatelor și sporirii pe această cale a volumului de beneficii. Atent la aceste frămîntări ale colectivului, comitetul sindicatului i-a încurajat strădaniile, urmărind îndeaproape înfăptuirea propunerilor făcute, ceea ce a atras obținerea primelor rezultate pozitive. In prezent, un colectiv studiază posibilitatea automatizării extragerii țevilor din baia de zinc, ceea ce, după spusele inginerului Panaitis Vlahidis, va avea ca rezultat „creșterea substanțială a productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, reducerea consumului specific de zinc și — un fapt deosebit de important — îmbunătățirea condițiilor de muncă“. Probleme importante de producție s-au ridicat și în fața colectivului uzinei de mase plastice. Preocuparea pentru descoperirea și punerea în valoare a rezervelor existente a devenit și aici cotidiană. Numai în acest an în adunările lunare ale grupelor sindicale s-au făcut 60 de propuneri valoroase — îmi spunea Constantin Bunduc — președintele comitetului sindicatului. Explicația afluxului crescînd al ideilor cu care oamenii vin în sprijinul îmbunătățirii procesului de producție este aceea că noi îi stimulăm prin toate mijloacele. In afară de faptul că ne îngrijim să se afișeze în secții propunerile reieșite din dezbaterile de la locurile de muncă și să se dea la timp răspuns asupra stadiului îndeplinirii lor, am inițiat de curînd și o emisiune săptămînală la stația de radioamplificare în care popularizăm cele mai bune propuneri făcute în legătură cu producția. Aflăm despre modul cum s-au eliminat astfel golurile de producție, ce apăreau uneori, despre rezolvarea problemei garniturilor. în prezent, atenția colectivului este îndreptată spre folosirea unei alte rezerve importante și anume : adaptarea instalațiilor existente pentru producerea unui număr mai mare de sortimente decît cel prevăzut în IACOB LUPU (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate țările, uniți-vă I ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA In numărul de azi • PE COORDONATELE ÎMBUNĂTĂȚIRII CALITĂȚII, ÎNTĂRIRII SIMȚULUI GOSPODĂRESC ȘI CREȘTERII OPERATIVITĂȚII (Conferința Uniunii sindicatelor din instituțiile administrative de stat și sfaturi populare). PRIVIRE IN CĂMARA REZERVELOR INTERNE Conducătorii producției au in grijă nu numai valori materiale și financiare, ci și altele de un fel deosebit, care nu sunt prinse în nici unul din capitolele evidenței contabile, ideile oamenilor. Despre modul cum sunt fructificate aceste valori potențiale, rod al gîndirii colective, creatoare a maselor, vorbesc rindurile care urmează. Cînd tezaurizarea duce la risipă Craiova estivală • Fiecare acțiune — un punct de atracție • Plăcut, dar și util • Aerul curat și iarba verde nu sunt suficiente • Drumețind după... mijloace de transport • Bufetele volante — o raritate Ne aflăm în plină vară. Sălile de spectacole care au găzduit în anotimpul rece multiple manifestări cultural-artistice, deși n-au intrat în ...vacanță, au tot mai puțini oaspeți. Sezonul estival îndeamnă la petrecerea timpului liber în locuri pitorești și atrăgătoare, (parcuri, stadioane, păduri și ștranduri, grădini de vară etc.) participînd la acțiuni cultural-educative și sportive, care să-i reconforteze după orele de muncă și să le îmbogățească viața spirituală. Unde își petrece timpul liber în zilele de repaus, sau după amiezele, craioveanul ? In ce măsură acțiunile organizate răspund, prin conținutul și varietatea lor tematică, interesului manifestat de oamenii muncii ? Care este preocuparea organelor locale în această direcție ? La aceste întrebări ne-au răspuns mai mulți muncitori, ingineri și funcționari din localitate. PAVEL VASILE, muncitor la uzinele „Electroputere se — Intenții bune de a asigura o activitate culturală susținută există și în uzina noastră. Prin grija comitetului sindicatului se organizează acțiuni interesante. In mod deosebit de plac serile distractive în care de cele mai multe ori, muzica, dansul, poezia, sunt bine reprezentate. Ajunge însă să treci de poarta uzinei pentru a te edifica asupra unor minusuri în activitatea culturală. Parcurile și grădinile orașului găzduiesc prea puține manifestări. Se simte nevoia organizării unei stagiuni de vară în „Parcul poporului“. Programele care se prezintă în momentul de față sînt cu totul insuficiente. Am dori să vedem cu mai multă frecvență spectacole susținute de formații artistice de amatori ale căror repertorii sînt apreciate de publicul craiovean. Mă gîndesc la brigăzile și orchestrele de muzică ușoară de la direcția regională C.F.R., Combinatul chimic, Fabrica de confecții. Curios este și un alt lucru. In (Continuare în pag. 3-a) La întreprinderea minieră Hunedoara există părerea că sectorul transporturi auto și-ar putea aduce o contribuție și mai însemnată la realizările colectivului dacă ar fi puse în valoare rezervele interne de care dispune. Dar să vedem despre ce este vorba. Aici parcul de autobasculante, capacitatea fiecărei mașini nu sunt bine utilizate. In calea valorificării acestei rezerve stau mai multe neajunsuri. De pildă, deși e bine știut că prelungirea vieții unei mașini depinde direct de exploatarea și întreținerea ei, totuși, conducerea întreprinderii nu a înzestrat atelierul de reparații cu o rampă corespunzătoare din care cauză spălarea, grefarea și executarea altor lucrări de întreținere nu se pot face în cele mai bune condițiuni. Există o rampă improvizată din traverse de lemn, dar ea nu dă satisfacție. De asemenea, de mai bine de un an de zile se tergiversează amenajarea unui șopron, sub care să se facă, pe timp nefavorabil, intervențiile cerute de numeroasele reparații accidentale. Propunerea făcută în acest sens în adunările de grupă sindicală și în consfătuirile trimestriale de producție a primit doar un răspuns inițial : „S-a notat“ ! Rezolvarea ei nici acum nu a fost precizată în timp, ca de altfel și a propunerii de a se numi un șef de garaj, care să se ocupe îndeaproape de instruirea curentă a conducătorilor auto, de urmărirea exploatării și întreținerii în bune condițiuni a autovehiculelor. Coeficientul de utilizare a parcului auto — și așa destul de scăzut — este puternic diminuat de neconcordanța ce există între numărul scriptic al mașinilor din dotare și prezența practică acestora la lucru, situație a cărei rezolvare depășește competența în S. IONESCU (Continuare în pag. 3-a) Pregătire pentru excursia la munte... Foto: GH. VLAD FILIGRAN Fantezie silvestră Bucureștiul căruia (după Ionnescu — Gion) străinii i-au scris numele în osebite feluri: Bocoresch, Bokorest, Bocerestya, Bukuresch, Bocoresti, Bucureszti, Bukaresztach, Bokoreschia, Bogrist, Bochioresti, Bukuresti, Bucrest, Pogrest, Bukorezcie; a fost ridicat, potrivit tradiției populare, de către legendarul Bucur Ciobanul: „Bucurel Ciobanul zicea să facă Bucurescii Pe Dîmbovița Că e apă de spălat Și cîmp mare de alergat..." Din vechi izvoade și din prețioase gravuri de epocă datorate unor artiști francezi și nemți peregrini în Valahia lui Țepeș ori Brîncoveanu, orașul ne apare într-adevăr cu „apă de spălat“ („faimoasa gîrlă Dîmbovița" cum GHEORGHE TOMOZEI (Continuare în pag. 3-a) Vizita delegației sindicatelor din țara noastră in R. P. Bulgaria Delegația sindicatelor din țara noastră, condusă de tovarășul Constantin Drăgan, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care face o vizită în R. P. Bulgaria, la invitația Consiliului Central al Sindicatelor din țara vecină și prietenă, își continuă călătoria prin țară. După ce a fost oaspetele colectivului combinatului petrochimic din Burgas, delegația s-a oprit în regiunea Stara Zagora. Aici s-a vizitat gospodăria agricolă de stat „V. I. Lenin“, cariera de lignit „Troianovo—1“ și centrala termoelectrică „Marița-Istok“, cel mai mare centru energetic al Bulgariei. Trecînd în regiunea Plovdiv, oaspeții români au vizitat marele combinat textil „Marița“ din Plovdiv. La sosirea în întreprindere, delegația a fost întîmpinată cu pîine și sare, cu flori și călduroase urări de bun sosit. Aici au fost vizitate principalele secții ale combinatului, unde oaspeților li s-au împărtășit aspecte din munca și realizările acestui colectiv. In toate popasurile făcute în diferite întreprinderi și localități, delegația a fost întîmpinată cu căldură de către conducătorii organelor sindicale, care au prezentat delegației aspecte din activitatea sindicatelor bulgare. La rîndul ei, delegația noastră a relatat despre preocupările sindicatelor din Republica Socialistă România, despre munca harnică a colectivelor întreprinderilor pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului. Joi după-amiază, delegația sindicatelor din Roma I. MOJA C. SINTE (Continuare în pag. 3-a) o nouă reglementare în legătură cu primirea, examinarea și rezolvarea cererilor, reclamațiilor, sesizărilor și propunerilor cetățenilor. Tinerețea cetății Sucevei Vulturii vor fi privit uimiți pe sub aripa lor. In veacuri de mult apuse, semețele ziduri ale Cetății de scaun a Sucevei. Astăzi, din carlinga păsărilor de oțel, ochiul „vulturesc" al aviatorilor, ale obiectivelor aparatelor de fotografiat, îmbrățișează această frumoasă imagine panoramică. In vatra slăvitei cetăți, magistralele confortului urbanistic modern, așează peste colbul de aur al hronicelor moldave, strălucire edilitară. TELEGRAMA Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului EDWARD OCHAB președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Dragi tovarăși, VARȘOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România și al întregului popor român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărășesc și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată și plină de abnegație, poporul polonez a obținut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, științei și culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie trainică și colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, între Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări și dezvolta permanent, spre binele poporului român și polonez, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România