Munca, decembrie 1966 (Anul 22, nr. 5928-5954)
1966-12-01 / nr. 5928
Un militant de frunte al mişcării muncitoreştirevoluţionare din România Gh. M. Vasilescu-Vasia Gh. M. Vasilescu-Vasia este unul din militanţii comunişti pe care masele îi cinstesc cu respect şi le preţuiesc faptele pline de eroism care au contribuit la victoria socialismului în patria noastră. Născut la 1 decembrie 1891, în oraşul Călăraşi, cunoaşte de mic copil mizeria şi munca istovitoare pe care o duceau părinţii săi pentru întreţinerea a 5 copii, întrerupe cursurile gimnaziului şi intră ucenic la o mică întreprindere tipografică. După puţin timp părăseşte întreprinderea pentru un post de funcţionar fiscal. La vîrsta de 16 ani cunoaşte direct, sau prin corespondenţă, pe M. Gh. Bujor, D. Marinescu, I. C. Frimu, Dr. C. Racovschi şi Ştefan Gheorghiu care apreciază talentul său publicistic, şi datorită căruia devine corespondent la „România muncitoare“ şi la „Tribuna transporturilor“ care apărea la Brăila. în anul 1912 participă ca delegat al sindicatului din Călăraşi, la a cărui înte-, meiere şi-a adus o contribuţie însemnată la Congresul al IV-lea al Uniunii Generale a Sindicatelor. Părăseşte oraşul natal şi se stabileşte la Bucureşti în anul 1913, cînd devine membru al Partidului Social-Democrat. De acum înainte, viaţa sa este nedespărţită de lupta şi organizarea clasei muncitoare din România. Redactor sau colaborator la marile ziare ale mişcării muncitoreşti — „Lupta“, „Socialismul“, „Tineretul socialist“, „Viaţa muncitoare“, „Tribuna funcţionarului“ şi altele — Gh. M. Vasilescu-Vasia publică numeroase articole care dovedesc un mare talent publicistic şi o aleasă cultură socialistă. îmi amintesc de multe ori cum acest tovarăş simplu, modest şi plin de căldură sufletească ne spunea, cu verva lui scînteietoare, la sediul Sindicatelor Unitare sau la redacţia „Vieţii muncitoare“ din străzile Şelari şi Mihai Vodă, că adevăratul ziarist socialist este un propagandist şi un organizator gata de sacrificiu pentru idealurile clasei muncitoare. In anii 1914—1916 demască fără încetare prin presă, conferinţe şi întruniri publice nemiloasa exploatare capitalistă şi cotropitorul război imperialist dezlănţuit de marile puteri capitaliste. In anii următori participă şi scrie despre eroicele acţiuni muncitoreşti care au loc la 13 decembrie 1918 şi greva generală din 1920. Este prezent ca delegat la lucrările Consiliului General al Partidului Socialist şi Sindicatelor care se desfăşoară între 31 ianuarie şi 3 februarie 1921, precum şi la Conferinţele Uniunilor Sindicale din 11 februarie 1921, unde susţine cu însufleţire necesitatea creării unui partid de tip marxistleninist. Lipseşte de la Congresul de făurire a Partidului Comunist, fiind arestat cu cîteva luni înainte de autorităţile burghezo-moşiereşti. Implicat în odiosul proces din Dealul Spirei, declară cu un nemărginit curaj că „a săvîrşit o crimă, dar o crimă împotriva burgheziei capitaliste“ şi că regretă că „n-a putut face mai mult pentru ideea comunistă“. In anul 1923, Vasia ia parte la Congresul Sindical de la Cluj, unde apără cu înverşunare unitatea sindicală ameninţată de manevrele şi acţiunile şefilor reformişti şi oportunişti. Intre anii 1923 şi 1929, Vasia face parte din conducerea Sindicatelor Unitare. In calitate de secretar al Comisiei Locale Sindicale, de secretar al Sindicatului Funcţionarilor Comerciali sau de redactor-şef al gazetei „Viaţa muncitoare“, Gh. M. Vasilescu-Vasia se dovedeşte un neîntrecut şi talentat organizator şi tribun popular. Organizează şi ia cuvîntul la zeci de şedinţe sindicale, conferinţe şi adunări publice, iniţiază crearea cercurilor culturale, cutreieră uzinele, fabricile şi străzile Capitalei cu echipele care distribuie presa muncitorească revoluţionară, hărţuit permanent de agenţii siguranţei. In noiembrie 1925, am trăit împreună cu Vasia un moment emoţionant: vizita marelui scriitor comunist francez Henri Barbusse, la sediul Sindicatelor Unitare din strada Şelari. Intr-o atmosferă entuziastă şi în cîntecul Internaţionalei, Vasilescu-Vasia salută pe cunoscutul oaspete în numele muncitorimii din Capitală şi declară că „adevăratele organizaţiuni muncitoreşti vor înfrunta toate vijeliile, făcîndu-şi datoria în lupta pentru dezrobirea proletariatului“. în anul 1923 este ales secretar al secţiunii P.C. din Bucureşti, funcţie în care a rămas pînă în 1925, iar după scoaterea partidului în afaralegilor în 1924, apără cu fermitate şi credinţă unitatea partidului împotriva sectarismului, aventurismului unor elemente străine de viaţa şi interesele clasei muncitoare. Reuşeşte prin multe peripeţii să ia parte la Congresul al III-lea al P.C.R. care are loc la Viena în august 1924, Congres care-l alege secretar al Ajutorului Roşu şi membru supleant în Comisia de control de rezervă. Este arestat şi schingiuit de nenumărate ori. Guvernul burghezo-moşieresc îi înscenează o serie de procese. Ca o stîncă de granit le înfruntă neşovăitor. Din cauza terorii, a vieţii zbuciumate de lipsuri şi muncă depusă zi şi noapte în ilegalitate, tuberculoza, pe care o căpătase în temniţe, înaintează cu repeziciune şi-l răpeşte, la 18 martie 1929, din mijlocul mulţimilor muncitoare pentru care a luptat şi s-a jertfit. Vasia a fost militantul plin de pasiune revoluţionară care a reuşit să unească patriotismul fierbinte cu internaţionalismul proletar şi să asigure în mod creator, prin toate mijloacele, legătura cu masele, cea mai desăvîrşită chezăşie pentru obţinerea victoriei. De aceea Vasia va rămîne pentru constructorii socialismului de azi, ca şi pentru generaţiile viitoare, tovarăşul care a sorbit curajul şi convingerea din izvorul veşnic, răscolitor şi creator al maselor muncitoare pe care le-a iubit şi servit cu credinţă şi pentru care n-a precupeţit nici odihna, nici talentul şi nici jertfa. AL. MIHAILEANU La salina Slănic Prahova extinderea mecanizării in exploatarea zăcămintelor sporeşte an de an producţia. De la începutul anului şi pînă în prezent sarcinile de plan au fost realizate la toţi indicii. în clişeu, se execută pregătirile pentru puşcarea unei noi fîşii de sare. Foto: V. MOLDOVAN JOI 1 DECEMBRIE 1966 18.00 EMISIUNE PENTRU COPII ŞI TINERETUL SCOLAR 18,50 PUBLICITATE 18,58 ORA EXACTA 19.00 TELEJURNALUL DE SEARA 19,20 BULETINUL METEOROLOGIC 19,23 DESENE ANIMATE 19,30 „GONG“ — emisiune de actualitate teatrală 20.00 CLUBUL TINEREŢII 21.00 FILM: „Fiii marii ursoaice“ 22,40 TELEJURNALUL DE NOAPTE ATENŢIUNE PĂRINŢI! Nu sunt indicate pentru copii următoarele filme: „Femeia nisipurilor“, „Laguna dorinţelor", „Angelica, marchiza îngerilor«, „Minunata Angelica“, Drame MAGAZINUL DE PE STRADA MARE — Volga 11 91 261 9,15 ; 12 ; 15 ;7;45 ; 20,30. TUNELUL — Excelsior 18 10 88) 9,30 ; 12,15 ; 15,15 ; IA 20*45. Modern (23 71 OM 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45 ; 21. FEMEILE — Capitol (16 29 17) 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. ÎNVĂȚĂTORUL — Central (14 12 24) 9 ; 11,15 ; 13,30; 16,15; 18,30; 20,45. FEMEIA NISIPURILOR Rahova (23 91 00) 15,30 ; 18 ; 20,30. CĂLĂTORUL CU BAGAJ — Moşilor (12 52 93) 15,30 ; 18 ; 20,30. LAGUNA DORINŢELOR înfrăţirea între popoare (17 31 64) 14 , 16 ; 18 , 20. VIOLENŢA IN PIAŢA — anion (13 49 04) 18; 20,30. NU SUNT COPACI PE STRADĂ — Unirea (17 10 21) 15,30 ; 18 ; 20,30. VREMEA ZĂPEZILOR — Munca (21 50 97) 16 ; 18,15 ; 20.30. WEEKEND LA ZÜYDCOOTE — Victoria (16 28 79) 9 ; 11,45 ; 15 ; 17,45 ; 20,30. Griviţa (17 08 58) 9 ; 11,45 ; 17.45 ; 20,30. Tomis (21 94 46) 9 ; 11,45 : 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20.45. COLIBA UNCHIULUI TOM — Buzeşti (15 62 79) 9’AVENTURILE LUI WERNER HOLT — Colentina (35 07 09) 15,30; 19. Aventuri CIMARRON: Luceafărul (15 87 67) 10; 12,30; 15; 17,30; 20. FANTOMELE SE GRĂBESC — Republica (11 03 72) 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. WARLOCK — Patria (16 86 25) 9 , 12 ; 15 ; 18 ; 21. Giulești (17 55 46) 10; 12,30; 15,30 ; 18 , 20,30. București (15 61 54) 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. Arta (21 31 86) 8,45 ; 11 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15; 20.45. CÂINELE DIN BASKERVILLE — Doina (16 35 38) 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20.30. FANTOMAS SE DEZLĂNȚUIE — Popular (35 15 17) 10,30 ; 15,30; 18; 20.30. Ferentari (23 17 50) 10; 15; 17; 19; 21. CEI ȘAPTE MAGNIFICI — Munca (21 50 97) 10; 12,30. ANGELICA, MARCHIZA „ÎNGERILOR" — Lira (31 71 71) 10 ; 12,30 ; 15,30 ; 18; 20,30. MINUNATA ANGELICA Festival (15 63 84) 8,30; 11; 13,30; 16; 18,45; 21,15. Feroviar (16 22 73) 8; 10,30; 13 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. Bucegi (17 05 47) 9; 11,30; 14; 16,30 ; 19 ; 20,30. Gloria 9 ! 11.15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.30. Melodia (12 06 88) 8,45 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. Flamura (23 07 40) 9 ; 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30. TRIUMFUL LUI ROBIN HOOD — Buzești (15 62 79) 15,30 ; 18 ; 20,30. Drumul Sării (31 28 13) 11,15 ; 17,45 ; 20.30. DILIGENȚA — Cotroceni (13 62 56) 15,15; 18; 20,45. Muzicale ÎN GENUNCHI MÅ ÎNTORC LA TINE — Union (13 49 04) 9,45; 12,30; 15,45. Comedii CASA DIN MONTEVIDEO — Aurora (35 04 66) 8,30; 10,45; 13; 15,30; 18, 20,30. FERIȚI-VÂ AUTOMOBILUL ! — Lumina (16 23 35) 8,45 ; 11 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15; 20,45. Cosmos (35 19 15) 16; 18,15; 20,30. Pacea (31 32 52) 15,45; 18; 20,15. CÎT TIMP EŞTI SĂNĂTOS — Vitan (21 39 82) 15,30; 18; 20,15. Crîngaşi (17 38 91) 15,30; 18; 20,30. POVESTEA PROSTIEI MELE - Mioriţa (14 27 14) 9 ; 12 ;15 ; 18 ; 20,30. Istorice CENUŞA — Dacia (16 26 10) 9; 19,30. Viitorul (11 48 03) 16; 19,30. GHEORGHE BUCUR din Ploieşti scrie că şi-a pierdut — împreună şi cu alte acte — carnetul de muncă, întreabă dacă se poate elibera un duplicat şi ce formalităţi trebuie să facă în acest scop ? Răspuns: Pierderea carnetelor de muncă completate se publică în Buletinul Sfatului Popular Regional. Pe baza dovezii din care rezultă publicarea pierderii şi pe baza chitanţei prin care s-a plătit taxa de 50 de lei se va putea elibera duplicatul carnetului de muncă. CONSTANTIN BALICA, din Focşani: Potrivit dispoziţiilor legale absolvenţii şcolilor de cultură generală cu examen de maturitate, care au lucrat ca muncitori în producţie timp de cel puţin 5 ani, pot ocupa funcţia de tehnician II în specialitatea respectivă, pe baza verificării cunoştinţelor tehnice. Pentru încadrarea pe funcţia de tehnician I, pe lîngă condiţiile de mai sus, este necesară o vechime în plus de cel puţin 5 ani în funcţii tehnice. In situaţia arătată de dvs., ca absolvent al şcolii medii de cultură generală cu examen de maturitate şi cu o vechime de peste 8 ani ca muncitor în producţie, puteţi fi încadrat numai ca tehnician II. Pentru a putea fi promovat în funcţia de tehnician I este necesar să aveţi un stagiu de cel puţin 5 ani în funcţia de tehnician II. TRAIAN VASILESCU din Bucureşti: Angajatul care, fiind reţinut la serviciu din dispoziţia unităţii unde lucrează, nu a putut folosi concediul de odihnă, fie prin reprogramare, fie potrivit dispoziţiunilor normative, în anul calendaristic următor, are drept la plata compensaţiei în bani a concediului nefolosit chiar dacă unitatea nu a îndeplinit formele prevăzute de lege în acest scop şi nu a făcut demersurile necesare pentru a obţine aprobarea plăţii. Pentru prejudiciul adus unităţii prin plata compensaţiei în bani a concediului de odihnă neefectuat, va răspunde material, potrivit dispoziţiunilor Codului muncii, conducătorul unităţii sau cel din vina căruia angajatul, în mod nejustificat, a fost împiedicat să-şi efectueze concediul de odihnă. In acest sens, s-a pronunţat şi Plenul Tribunalului Suprem în decizia de îndrumare nr. 7/1964. FUICA ŞTEFANACHE — Galaţi: Timpul cît aţi urmat cursurile şcolii tehnice sanitare în condiţiile arătate, nu se consideră vechime în muncă şi nici vechime în munca sanitară, el constituind o perioadă de şcolarizare. Un grup de muncitori de la Exploatarea minieră Comăneşti — raionul Moineşti, regiunea Bacău. In conformitate cu indicatoarele tarifare de calificare care sunt în vigoare, la toate minele din ţară, operaţiunile de întreţinere a lucrărilor miniere se încadrează la categoria V-a şi nu la categoria Vl-a unde se încadrează numai lucrările din abataje înaintări, etc (deci de la locurile de muncă productive). Faţă de cele de mai sus, încadrarea muncitorilor de la întreţinerea lucrărilor miniere la Comăneşti s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în categoria V-a la acelaşi nivel cu ajutorii minieri de la abataje şi înaintări, dar şi cu şefii de echipă lăcătuşii şi electricieni care, aşa după cum ştiţi şi dvs., au o pregătire profesională deosebită. Diferenţierea aceasta s-a făcut şi pentru a stimula mai mult pe muncitorii care lucrează direct în fronturi de lucru productive. MARIA CERNICA — Braşov! Potrivit dispoziţiilor legale care reglementează acordarea alocaţiei de stat pentru copii, angajaţii beneficiază de dreptul la alocaţie şi pentru copiii luaţi spre creştere şi educare în conformitate cu prevederile Codului familiei. Din cele relatate în scrisoarea dv. reiese că îndepliniţi aceste condiţii şi ca atare sînteţi îndreptăţită la plata alocaţiei de la data încheierii formalităţilor respective. ENACHE CONSTANTIN — Galaţi: Angajaţii care după satisfacerea stagiului militar s-au reîncadrat la lucru în termen de 90 de zile de la data lăsării la vatră, păstrîndu-şi astfel vechimea neîntreruptă în muncă au dreptul, conform dispoziţiilor legale la concediu de odihnă în anul reîncadrării în muncă fără a mai fi nevoie să treacă cele 11 luni. Cît priveşte durata concediului, ea se va calcula în raport de numărul lunilor lucrate de la data reîncadrării pînă la sfîrşitul anului. Puteţi deci solicita conducerii unităţii să vă programeze pentru efectuarea concediului pricind pînă la sfîrșitul anului. CARNETUL DE SANATATE (Urmare din pag l a) utilitate socială. Adunînd minutele preţioase pe care sute de mii de pacienţi le consumă la cozile ce se formează la fişierele policlinicilor, apoi la cabinete, în aşteptarea fişelor, la întocmirea diverselor „duplicate“ ale acestora, de cîte ori îşi schimbă domiciliul, rezultă o sumă imensă de ore care ar putea fi destinate altor ocupaţii din timpul său liber. Instituirea carnetului de sănătate ar netezi, de asemenea, drumul către aplicarea unui alt deziderat, posibilitatea pacientului de a se adresa pentru consult medicului preferat. Acest concept al gîndirii medicale moderne este de natură să satisfacă nu numai susceptibilitatea bolnavului, dar şi să determine o sporire considerabilă a calităţii asistenţei, a solicitudinii medicului faţă de pacienţi, care nu vor mai umple sala de aşteptare a cabinetului său în virtutea unei repartizări birocratice, ci a priceperii lui profesionale, a căldurii umane cu care îi îngrijește pe cei suferinzi. înscrierea tuturor fenomenelor patologice într-un carnet unic este de real folos pentru stabilirea unui diagnostic precoce, pentru uşurarea unei gîndiri de sinteză privind sănătatea omului, pe baza datelor analitice înscrise în filele sale. El ar înfăţişa tot ce se întîmplă din punct de vedere medical cu un om, din momentul în care i s-a făcut prima înscriere în carnetul la purtător — pentru noii născuţi de la începutul vieţii, pentru ceilalţi de la data întocmirii. Dacă ar fi să ne referim numai la cazurile de urgenţă, cînd medicul chemat să asiste un astfel de bolnav, cunoscînd imediat determinarea grupei sangvine, făcută anterior, eventuala sensibilitate faţă de unele substanţe medicamentoase, starea precisă pînă la accident a cordului, a rinichilor etc. rezultă ce ajutor preţios poate să dea carnetul la purtător pentru acordarea unei asistente calificate prompte, fără rezerve. Se ştie apoi că multe afectiuni neoplazice au o evoluție uneori îndelungată, cu semne necaracteristice, pînă în momentul stabilirii diagnosticului precis. Existenta unui carnet unic ar îngădui în unele cazuri — chiar simpla dar perseverenta repetare a unor simptome, unice în fond dar variate ca nuanță și intensitate — să orienteze diagnosticul în timp util aplicării unei terapii eficiente. Carnetul de sănătate ar permite stîrpirea poliprognaziei care se practică încă pe scară largă. Unii bolnavi care beneficiază de medicamente gratuite, obţin reţete de la medicul de circumscripţie, ca şi de la numeroşi medici specialişti, ajungînd în acest fel, să-şi creeze un „mic depozit“ personal de medicamente, folosite uneori concomitent şi fără nici un discernămînt. Carnetul la purtător, va opri categoric asemenea practici, medicul nemaiputînd fi indus în eroare. In sfîrşit, consider că introducerea carnetului medical la purtător va constitui un factor stimulativ în educaţia sanitară a cetăţeanului, prin însăşi încredinţarea păstrării acestui document asupra lui, dar mai ales prin cunoaşterea de către fiecare om a stării sale de sănătate. In prezent, multi medici obişnuiesc să ţină bolnavul departe de însemnările din fişe, de rezultatele unor analize interzicîndu-i accesul la cunoaşterea evoluţiei stării proprii de sănătate, creîndu-i cu această practică stări nejustificate de nelinişte, de incertitudine. Dacă secretul profesional se justifică în cazul cîtorva maladii incurabile, de a căror știință bolnavul ar fi inuman să afle fiindcă l-ar traumatiza psihic, pentru marea majoritate a bolilor este recomandabil ca medicul să-și asigure concursul pacientului, făcînd din acesta un colaborator al său conștient în procesul vindecării, iar mai apoi în evitarea recidivării bolii. Am spicuit numai cîteva din avantajele organizatorice, tehnico-medicale şi de utilitate socială ale introducerii carnetului de sănătate. Policlinica raionului Tudor Vladimirescu este dispusă să preia sarcina experimentării lui şi să contribuie la necontenita-i îmbunătăţire în folosul sănătăţii cetăţenilor. Mijloace de transport si de enervare (Urmare din pag la) cu ani, prea rarele apariţii ale autobuzului 47. Multă vreme nu s-a făcut nimic pentru ca lucrurile să se îndrepte. O schimbare s-a produs totuşi : linia 47 a fost botezată.. 37 ! Acum, cînd linia „întinerită“ cu o cochetărie feminină am zice, leagă oraşul de frumosul cartier Drumul Taberei, lucrurile stau la fel de prost: autobuzele uriaşe vin tot neregulat, urcarea şi coborîrea în miriapodicele vehicule se fac anevoios, iar în unele dintre ele (prin burduful de legătură) plouă şi... ninge. Nu mai puţin fericită e „biografia" troleibuzului 90. De ce acest traseu complicat ? (Floreasca— Drumul Taberei). Am aşteptat acum o săptămînă 55 de minute în staţia Eminescu fără ca troleibuzul să apară. Nu prea trec trenuri prin centrul oraşului. Atunci cine opreşte troleibuzele să meargă după orarul (şi aşa lejer) care li se propune ? Dacă am aduna toate minutele pe care I.T.B.-ul ni le răpeşte (termen elegant) într-o singură zi, tuturor celor care călătorim cu mijloacele sale de transport, care devin uneori şi mijloace de enervare, am obţine cifre astronomice, vieţi matusalemice. Vă urez, tovarăşi, care răspundeţi de aceste trasee să locuiţi în Drumul Taberei şi să aveţi logodnice în Floreasca. Vă mai urez să utilizaţi troleibuzul 90! Poate aşa aţi înţelege mai bine că e în interesul nostru, al tuturor, să facem astfel incit tinereţea şi frumuseţea oraşului să nu fie ştirbite. Ar fi utilă o mai largă consultare a cetăţenilor şi a specialiştilor şi o mai chibzuită modalitate de investigare a metodelor de muncă dintre cele mai moderne. Chiar „performanţele“ tehnice ale unor vehicule ale I.T.B. ar trebui să ne alarmeze ; majoritatea merg (acesta e cuvîntul) cu un calm de melc. In interior (troleibuzele mai ales) sînt cu totul neprimitoare, adesea cam de multișor nevopsite și nemărrate. Ar mai trebui (tot ca la troleibuze) să instalăm sonerii în birourile de la I.T.B.: cînd lucrurile merg prost, zeci de mii de clopoțele să sune într-un ison, pînă cînd erorile se corectează. UNIUNEA ARTISTILOR PLASTICI FONDUL PLASTIC S-A DESCHIS in sala Onesti nr. 1 GRAFICA PUBLICITARA COOPERATIVA „CHIMICA" din Bucureşti Calea Şerban Vodă nr. 22—24, telefon 23.77.41—23.40.67 Produce şi livrează, imediat, unităţilor din comerţul de stat şi cooperatist următoarele: ALBUL CRISTAL, detergent pentru uz casnic. Se livrează în pungi şi saci. ASFALT LAC. Protector de rugină şi coroziuni. COMPRESA TERMOGENA. Produs antireumatic (combate durerile lombare). CARPETIN. Soluţie pentru curăţat covoare, stofa de tapiţerie, autovehicule. MOBILUX. Pastă pentru întreţinerea mobilei lustruite. PIC Praf folosit la îndepărtarea petelor de cerneală şi iod de pe ţesături şi mîini PRIMA. (baton) Folosit pentru îndepărtarea petelor de grăsimi, fructe, vin roşu de pe ţesături. SĂPUN ABRAZIV „MUNCITORUL“. Folosit pentru spălarea mîinilor de gudroane, uleiuri, cerneluri etc. Se livrează în pungi. SEPTOL (în soluţie). Are acţiune bactericidă şi odorizantă. Se foloseşte ca dezinfectant în unităţile de frizerie, manechiură şi pedichiură. ŞNUR CERAT, (cu utilizare in uzine, turnătoriile de fontă etc.). VITRO. Lichid pentru curăţat geamuri, oglinzi. La cerere, se expediază unităţilor socialiste cataloage cuprinzind toate produsele. I.D.G.R., Calea Victoriei 56, angajează de urgenţă: — Ingineri principali instalaţii (gaze) — Tehnicieni I. instalaţii (termoficare) — Tehnician I. normator — Tehnician II. instalaţii (gaze) cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu conform prevederilor legale în vigoare. — Conducători auto — Tractorişti rutierişti — Instalatori (încălziri centrale, gaze şi sanitare) — Electricieni — Izolatori termici — Fochişti termoficare — Muncitori necalificaţi. Staţia de utilaj transport cu sediul în Bucureşti Şoseaua Giurgiului nr. 160, raionul Nicolae Bălcescu angajează pentru şantierele din Bucureşti şi provincie (Găeşti, Feteşti, Piteşti, Drăgăşani, Rîmnicu-Vîlcea) specialişti auto şi utilaje, mecanici de atelier şi de exploatare, electricieni, tinichigii, vopsitori, tapiţeri auto, spălători gresatori, şefi de coloană, normatori, revizori tehnici şi impiegaţi mişcare, cu vechimea in profesie de minim 3 ani CENTRUL DE DOCUMENTARE ŞI PUBLICAŢII TEHNICE DIN M.C.F. cu sediul în Calea Griviţei nr. 193 B ANGAJEAZĂ UN ECONOMIST. Informaţii suplimentare la telefon 18 01 85 între orele 10—14.