Munca, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6185-6210)

1967-10-14 / nr. 6196

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA UN AMPLU PROGRAM de măsuri pentru ridicarea pe o treaptă superioară a societăţii noastre socialiste ACţIUNI PENTRU RIDICAREA NIVELU­LUI DE TRAI A OAMENILOR MUNCII , limită cu un deosebit interes de întreaga populaţie a ţării. HOTARÎREA PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN DIN 5—6 OCTOMBRIE 1967, CU PRIVIRE LA IMBUNATATIRE­A SISTEMULUI DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR se înscrie în ansamblul de măsuri stabilit de Congresul al IX-lea al partidului pentru ridi­carea bunăstării poporului, pe măsura întăririi potenţialului economic al ţării, fiind o expresie grăitoare a grijii pentru creşterea nivelului de trai — trăsătură caracteristică a politicii eco­nomice a partidului şi statului nostru. Poporul român înfăptuieşte cu elan hotărîrile Congresului al IX-lea, prevederile planului cincinal. Succesele obţinute în sfera producţiei materiale au făcut posibilă luarea de măsuri pentru ridicarea sistematică a nivelului de trai. Astfel, încă din primul an al cincinalului, veni­turile băneşti provenite din salarii au crescut cu 11,3 la sută faţă de anul 1965. In prima jumă­­tate a acestui an au fost majorate salariile unor lucrători din transporturi, precum şi ale econo­miştilor din întreprinderi şi instituţii. Incepînd ?a. ^ august a.c. au fost majorate salariile mici în­ toate ramurile, măsură de o deosebită însemnătate economică şi socială înfăptuită cu un an mai devreme decît se prevede în planul cincinal. De altfel, datorită aplicării consec­vente a politicii partidului de creştere cu pre­cădere a salariilor mici, în ultimii zece ani a scăzut sistematic numărul salariaţilor cu aseme­nea venituri, crescînd continuu ponderea celor cu cîştiguri mai mari. Aproape 41 la sută pri­mesc salarii între 1000—1500 lei lunar. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, analizînd actualul sistem de salarizare şi normare a muncii, a scos în evi­denţă faptul că măsurile adoptate de partid şi guvern în acest domeniu au determinat corela­ţii juste între creşterea producţiei globale, a productivităţii muncii şi a salariilor. In acelaşi timp, plenara a constatat că sistemul de sala­rizare actual prezintă unele neajunsuri, care frînează creşterea eficienţei activităţii econo­mice la nivelul posibilităţilor şi cerinţelor ac­tuale. Sistemul de salarizare în vigoare nu reuşeşte să îmbine în mod corespunzător cele două laturi ale cointeresării materiale : stimularea oamenilor muncii pentru obţinerea celor mai bune rezultate şi răspunderea materială pentru nerealizarea sarcinilor de plan şi de serviciu. Faptul că ponderea salariului tarifar de în­cadrare, faţă de salariul total, a coborît la circa 78 la sută în industrie şi construcţii-montaj, spre exemplu, constituind unul din neajunsurile ve­chiului sistem de salarizare. Marea pondere a adaosurilor la salariu a favorizat stabilirea unor norme de muncă nestimulatorii, a dimi­nuat interesul salariaţilor pentru ridicarea pre­gătirii profesionale. Numeroase sporuri, indem­nizaţii, salarii personale şi altele, care se adaugă la salariul tarifar, nefiind direct legate de contribuţia la îndeplinirea sarcinilor de plan şi de serviciu, slăbesc rolul cointeresării materiale. Acestea se îmbină cu caracterul in­suficient de stimulator al sistemului de pre­miere. In actuala lor reglementare, premiile au devenit, în unele cazuri, un adaos constant la salariu, obţinerea lor fiind condiţionată de realizarea unor indicatori globali, insuficient de semnificativi pentru a stabili rolul şi aportul fiecărui salariat în realizarea sarcinilor ce îi revin. Deoarece sistemul de salarizare în vigoare nu realizează în suficientă măsură unitatea dintre interesul individual şi cel general, partidul nostru a hotărît modificarea lui. In elaborarea sistemului îmbunătăţit de sa­larizare s-a ţinut cont de principiul îm­ (Continuare in pag. 3-a) Formele noi de conducere întăresc răspunderea in gospodărirea fondurilor Din conţinutul proiectu­lui de Directive ale C.C. al P.C.R., privind perfec­ţionarea conducerii şi pla­nificării economiei naţio­nale, document de mare importanţă pentru dezvol­tarea pe o treaptă superi­oară a economiei noastre, reiese clar că — fără a di­minua importanţa princi­piului planificării centrali­zate, factor ce oferă posibi­litate statului socialist de a controla, dirija şi dez­volta armonios toate ramu­rile economiei — se poate trece la aplicarea unor for­me îmbunătăţite de condu­cere, la baza cărora stă în primul rînd experienţa a­­cumulată pînă în prezent. Principiul apropierii con­ducerii de producţie, prin desfiinţarea unor verigi in­termediare cu caracter ad­ministrativ, prin acordarea unor competenţe mai largi unităţilor de execuţie şi prin întărirea răspunderii faţă de gospodărirea mij­loacelor economice, va con­duce fără îndoială la îm­bunătăţirea gradului de o­­perativitate şi la înlătura­rea unor forme birocra­tice. Apreciez că trecerea la forme parţiale de autofi­nanţare a producţiei şi a investiţiilor din beneficiul planificat şi peste plan al întreprinderii va mări gra­dul de responsabilitate în angajarea şi cheltuirea fon­­durilor materiale şi băneşti şi, în acelaşi timp, va mo­biliza colectivele din între­prinderi pentru realizarea şi depăşirea planului de acumulări. Găsesc de o deosebită importanţă prevederea ca din beneficiul peste plan să se atribuie colectivelor din întreprinderi, la sfîr­­şitul anului, stimulente ma­teriale. Acest lucru va an­trena masa de salariaţi în lupta contra risipei şi la găsirea soluţiilor celor mai economicoase în cadrul a­­provizionării producţiei şi desfacerii. In ceea ce priveşte pro­blemele de aprovizionare, consider că este necesar ca organele de planificare din C.S.P. şi ministere să ana­lizeze cu multă atenţie for­ C. PETRESCU directorul Direcţiei plan financiar şi îndrumare contabilă din Ministerul Minelor (Continuare în pag. 3-a) Cadre de specialişti cu înaltă pregătire pentru administraţia de stat Subliniind o dată mai mult caracterul ştiinţific, creator al politicii partidu­lui nostru în domeniul or­ganizării de stat, Proiectul principiilor de bază cu pri­vire la îmbunătăţirea orga­nizării administrativ-teri­­toriale a României şi siste­matizarea localităţilor ru­rale adoptat la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R., se configurează — prin măsu­rile preconizate — ca o nouă şi importantă contri­buţie la asigurarea progre­sului multilateral al socie­tăţii noastre, pentru inten­sificarea ritmului dezvoltă­rii economice, social-politi­­ce şi culturale a ţării. Fie­care măsură preconizată este înfăţişată pe larg în legătură cu practica şi experienţa dobîndite, sub­­liniindu-se permanent ceea ce a îngreunat, a fost de prisos sau este depăşit în construcţia socialistă. In acelaşi timp, sunt preciza­te cu o claritate impresio­nantă perspectivele ce le oferă accelerării procesu­lui de construcţie a socia­lismului noile forme de or­ganizare administrativă şi noile principii de organiza­re şi activitate ale organe­lor locale alese ale puterii de stat. Exprimindu-mi întreaga satisfacţie şi adeziunea faţă de prevederile acestui im­portant document, aş vrea să relev cu deosebire un aspect ce mi se pare deo­sebit de însemnat. Este vor­ba de prevederile referi­toare la înfiinţarea unei şcoli superioare de admi­nistraţie care să pregăteas­că cadrele necesare admi­nistraţiei de stat. Una din condiţiile esenţiale pentru îmbunătăţirea activităţii administrative o constituie crearea unor cadre temei­nic şi multilateral pregăti­te şi justa lor repartizare. Deşi munca de pregătire şi de educare a cadrelor din aparatul administraţiei de stat constituie o preocupa­re permanentă atît a orga­nelor de partid cît şi a or­ganelor de stat, ea capătă o dimensiune nouă în con­diţiile actuale ale dezvoltă­rii economiei socialiste, de progres rapid al ştiinţei şi tehnicii contemporane. Pentru cadrele necesare administraţiei locale, pre­gătirea la o asemenea şcoa-VALENTINA GILESCU asistent universitar Facultatea de Drept (Continuare în pag. 3-a) P._„ Deschiderea colocviului „Constantin Brâncuşi“ în cadrul manifestărilor prilejuite de colocviul Brân­cuşi, vineri după-amiază, la Muzeul de Artă al Repu­blicii Socialiste România, a avut loc vernisajul expozi­ţiei „Brâncuşi" şi al Expoziţiei de pictură şi sculptură contemporană. Ieri s-a deschis la Ate­neul Român colocviul „Constantin Brâncuşi" or­ganizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă­­şi de Uniunea Artiştilor Plastici, in colaborare cu Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă.­­Omagiu adus geniului sculptorului român, această manifestare de interes mon­dial reuneşte intr-un senti­ment comun şi admirabil de înaltă preţuire şi devoţi­une pentru puritatea şi a­­curateţea viziunii artistice brăncuşiene numeroşi isto­rici de artă, critici români şi străini, oameni care au cunoscut îndeaproape şi au stimat profund pe inegala­bilul creator al Păsării mă­iestre. Cele aproape 20 de comunicări care vor fi pre­zentate vor îmbogăţi cu certitudine studiile de spe­cialitate cu noi elemente menite să elucideze rolul deosebit al creatorului de la Hobiţa în dezvoltarea ar­tei sintetice, intelectualis­­te, înnoirea limbajului plas­tic modern. Fiul de ţăran gorjan a adus lumii o nouă imagine despre ea însăşi, o originală concepţie asupra artei, o impresionantă ar­monie intre latura filozofi- D. DUMITRIU (Continuare în pag. 3-a) Modernele autocami­oane care se văd în clişeul de mai sus, rânduite de-a lun­gul halelor uzinei „Steagul roşu“ din Braşov, sunt gata pen­tru a fi livrate bene­ficiarilor. © În audiență la sindicat I Note de lector: „MITURI“ de Florin Mugur ! • Actul grav al dezinformării I •Start Anul XXIII nr. 6196 sîmbătă 14 X 1967 4 pagini 25 bani Sonde de mare adîncime forate cu jet La Mărgineni a început forarea unei sonde de mare adîncime, a opta de acest fel din regiunea Ploiești. Ea va contribui la dezvoltarea cercetărilor privind desco­perirea de noi rezerve de hidrocarburi la adîncimi mari. Aici va fi utilizat un complex de metode moder­ne de săpare, printre care şi forajul cu jet, superior prin vitezele mari de lucru obţinute şi preţul de cost scăzut. (Agerpres.) PENTRU CEI DE PE MARE... Portul Constanţa. Dane a­­glomerate, în larg, 14 vase la ancoră îşi aşteaptă locul de acostare. Prin desişul de ca­targe şi macarale nu-i uşor să recunoşti vasele româneşti. Ne apropiem şi citim : „Bra­şov“, „Piteşti“, „Reşiţa“, „Deva“. La „botezul“ aces­tuia din urmă am asistat a­­cum cîţiva ani în portul Galaţi. Muncitorii dădeau ul­timele ordine pentru lansa­rea la apă, dar tuşeau des, scurt, în pumn, ca să-şi înlă­ture emoţia. Cheiurile tixite gemeau sub masa compactă a gălăţenilor veniţi la cere­monie. Ii chemase cineva ? Nu mai văzuseră vreodată o „lansare“ ? De cîte ori... Şi totuşi... Interesul, recunoş­tinţa faţă de munca construc­torilor navali, mîndria, şi mai ales îi chema acel senti­ment bogat, la care nu se gindiseră niciodată, dar pe care îl trăiau din totdeauna: dragostea pentru munca a­­ceasta curajoasă, pentru momentele intrării pavilio­nului românesc în cele mai îndepărtate porturi ale lu­mii, pentru cei care le con­duc cu isteţime şi îi repre­zintă cu cinste. Ne apropiem şi-i vedem trebăluind. „Braşov“. Se în­carcă mărfuri. Pe o tăbliţă este anunţată ora plecării şi lista echipajului ce se va îm­barca. Lingă navă stau și ur­măresc pregătirea cîțiva ti­neri. E uşor de ghicit că sînt marinari : ţinuta, aerul pe care-1 degajă, ochii, culoarea comună a fetelor — pentru prima oară mi-am dat seama că vintull are culoare. — Plecați și dumneavoas­tră în cursa ? — Nu, eu nu plec, sînt în concediu, răspunde ofițerul secund, Lucian Dumitrescu. O lună... Puncte de suspensie pe care le lasă ca niște va­luri ale regretului, vor să ex­prime greutatea cu care se desparte de vas, de mare, de muncă. Auzisem pînă atunci multe povești despre mari­nari: că nu pot trăi fără „pă­­minitul“ lor de ape sub pi­cioare ; că suferă cînd sînt obligaţi din diverse motive să rămînă pe ţărm ; că va­canţele la munte sau la ţară le-au devenit de nesuportat ; că un bătrîn marinar reţinut in ţară, un an încheiat, scru­ta zi de zi prin lentilele bino­­clului zările, să vadă „cine“ vine şi „cine“ pleacă. Dar de abia acum, văzîmdu-i de a­­proape, ghicindu-le privirea şi inflexiunile glasului, i-am înţeles. Poate este singura meserie, alături de cea a na­vigatorilor aerieni, care se desăvîrşeşte în exclusivitate prin dragoste şi devotament. O muncă în care neprevăzu­tul şi dificilul sînt permanent prezente, care solicită o înal­tă pregătire profesională şi caractere ferme. Ii conducem cu mîndrie, cu încredere şi cu inima uşor strînsă. Tot astfel îi aşteptăm. Iar între aceste plecări şi întoarceri există permanent un gînd al nostru care-i însoţeşte. Regretăm că trebuie să tre­cem la lucruri prozaice, adu­se în discuţia noastră de a­­cei puţini sau mulţi, care nu îşi dau silinţa să-i însoţească sau să-i primească pe mari­nari, aşa cum s-ar cuveni. S-a creat, neîntemeiat, o imagine romantică a naviga­torului, limitată la spectacu­los. Marinarul nu este un a­­venturier care îşi conduce destinul la voia întîmplării şi plăcerii. Nu trebuie uitat faptul că cea mai mare par­te din viaţă munceşte şi tră­ieşte pe navă şi că acolo, la locul de muncă, îi trebuie create condiţii civilizate de viaţă şi cultură. In cursele lungi sau scurte, pe lista de obiecte strict ne­cesare, întocmită gospodă­reşte pe fiecare marinar, sunt trecute titluri de cărţi, de discuri etc. Organizatorul cultural din grupa sindicală a echipajului are sarcina de ALINA POPOVICI (Continuare în pag. 3-a) ALTE LUMINI PE ElfilZA Oraşul Baia Mare şi exploatările minie­re din Bazinul Mara­mureşului au început să primească energie electrică de la o nouă sursă : microhidro­centrala de 4,2 MW, care valorifică po­tenţialul energetic al apei acumulate în la­cul sistemului hidro­tehnic de pe rîul Fi­­riza. Echipată cu a­­gregate şi instalaţii de fabricaţie româ­nească, microhidro­­centrala va produce anual 23—25 milioa­ne kWh energie elec­trică. încheierea probelor tehnologice la noua microhidrocentrală marchează totodată terminarea lucrărilor de construcţie şi montaj ale Sistemu­lui hidrotehnic de pe­ râul Firiza. (Agerpres) Conducătorii de partid şi de stat au asistat la exerciţii şi aplicaţii militare In zilele de 12 şi 13 octom­brie a.c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexan­dru Drăghici, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Patilineţ, împreună cu mi­nistrul forţelor armate, ge­neral colonel Ion Ioniţă, au asistat la exerciţii şi apli­caţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de aseme­nea, tovarăşii Cornel Ones­­cu, ministrul afacerilor in­terne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimi­ce, Mihai Marinescu, minis­trul industriei construcţiilor de maşini, Ion Marinescu, ministrul industriei meta­lurgice, Ion Stănescu, pre­şedintele Consiliului Secu­rităţii statului, adjuncţii ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezen­tată tehnica de luptă aflată în dotarea forţelor noastre armate, precum şi realizări­­le activităţii de cercetare­ şi de inovaţii depuse de ca­drele tehnice şi inginereşti din armată. După terminarea exerci­ţi­ilor şi aplicaţiilor, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a fe­licitat pe participanţi, re­le­­vînd calităţile organizato­rice şi de conducere ale co­mandanţilor, măiestria şi is­­cusinţa trupelor în îndepli­nirea misiunilor, calităţile tehnicii şi armamentului şi a urat tuturor soldaţilor,­o­­fiţerilor şi generalilor noi succese în perfecţionarea măiestriei lor militare. “ Pretutindeni, prin locali­tăţile pe unde au trecut, conducătorilor de partid şi­,de stat li s-a făcut o primire caldă şi entuziastă din par­tea populaţiei. CELOR 33 I ZILE Cineva îmi spu­sese : „...pentru Bercaru timpul parcă este mai elastic, mai cuprin­zător...“. „Literatură!“ — mi-am zis. Apoi am citit „Jur­nalul de bord" al bri­găzii a IV-a de in­tervenţii din sectorul Lilieşti, schela Băicoi: „Operaţia — schim­bări de pompă­­ — sonda nr. 501 , timp normat 17 ore; timp în care s-a efectuat lucrarea : 11 ore ; — sonda nr. 600 : timp normat: 16 ore; timp în care s-a efectuat lucrarea : 13 ore; — sonda nr. 17S : timp normat: 6,25 ore ; timp în care s-a efectuat lucrarea : 4 ore". (Trebuie spus că aceste sonde au o adîncime medie de peste 2 500 de metri!). Diferenţele impun. Ele s-au născut dintr-o per­fectă sincronizare a brigăzii, din prestabilirea u­­nui program de operaţii, din cunoaşterea profilu­lui geologic, dintr-o gospodărească aprovizionare cu cele trebuincioase lucrării de efectuat. „Dar acestea sunt lucruri obişnuite ! ? Poate că totuşi...“. M. COLEŞIU L. BĂRBIERI (Continuare în pag. a 2-a)

Next