Munca, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6185-6210)
1967-10-14 / nr. 6196
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA UN AMPLU PROGRAM de măsuri pentru ridicarea pe o treaptă superioară a societăţii noastre socialiste ACţIUNI PENTRU RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI A OAMENILOR MUNCII , limită cu un deosebit interes de întreaga populaţie a ţării. HOTARÎREA PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN DIN 5—6 OCTOMBRIE 1967, CU PRIVIRE LA IMBUNATATIREA SISTEMULUI DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR se înscrie în ansamblul de măsuri stabilit de Congresul al IX-lea al partidului pentru ridicarea bunăstării poporului, pe măsura întăririi potenţialului economic al ţării, fiind o expresie grăitoare a grijii pentru creşterea nivelului de trai — trăsătură caracteristică a politicii economice a partidului şi statului nostru. Poporul român înfăptuieşte cu elan hotărîrile Congresului al IX-lea, prevederile planului cincinal. Succesele obţinute în sfera producţiei materiale au făcut posibilă luarea de măsuri pentru ridicarea sistematică a nivelului de trai. Astfel, încă din primul an al cincinalului, veniturile băneşti provenite din salarii au crescut cu 11,3 la sută faţă de anul 1965. In prima jumătate a acestui an au fost majorate salariile unor lucrători din transporturi, precum şi ale economiştilor din întreprinderi şi instituţii. Incepînd ?a. ^ august a.c. au fost majorate salariile mici în toate ramurile, măsură de o deosebită însemnătate economică şi socială înfăptuită cu un an mai devreme decît se prevede în planul cincinal. De altfel, datorită aplicării consecvente a politicii partidului de creştere cu precădere a salariilor mici, în ultimii zece ani a scăzut sistematic numărul salariaţilor cu asemenea venituri, crescînd continuu ponderea celor cu cîştiguri mai mari. Aproape 41 la sută primesc salarii între 1000—1500 lei lunar. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, analizînd actualul sistem de salarizare şi normare a muncii, a scos în evidenţă faptul că măsurile adoptate de partid şi guvern în acest domeniu au determinat corelaţii juste între creşterea producţiei globale, a productivităţii muncii şi a salariilor. In acelaşi timp, plenara a constatat că sistemul de salarizare actual prezintă unele neajunsuri, care frînează creşterea eficienţei activităţii economice la nivelul posibilităţilor şi cerinţelor actuale. Sistemul de salarizare în vigoare nu reuşeşte să îmbine în mod corespunzător cele două laturi ale cointeresării materiale : stimularea oamenilor muncii pentru obţinerea celor mai bune rezultate şi răspunderea materială pentru nerealizarea sarcinilor de plan şi de serviciu. Faptul că ponderea salariului tarifar de încadrare, faţă de salariul total, a coborît la circa 78 la sută în industrie şi construcţii-montaj, spre exemplu, constituind unul din neajunsurile vechiului sistem de salarizare. Marea pondere a adaosurilor la salariu a favorizat stabilirea unor norme de muncă nestimulatorii, a diminuat interesul salariaţilor pentru ridicarea pregătirii profesionale. Numeroase sporuri, indemnizaţii, salarii personale şi altele, care se adaugă la salariul tarifar, nefiind direct legate de contribuţia la îndeplinirea sarcinilor de plan şi de serviciu, slăbesc rolul cointeresării materiale. Acestea se îmbină cu caracterul insuficient de stimulator al sistemului de premiere. In actuala lor reglementare, premiile au devenit, în unele cazuri, un adaos constant la salariu, obţinerea lor fiind condiţionată de realizarea unor indicatori globali, insuficient de semnificativi pentru a stabili rolul şi aportul fiecărui salariat în realizarea sarcinilor ce îi revin. Deoarece sistemul de salarizare în vigoare nu realizează în suficientă măsură unitatea dintre interesul individual şi cel general, partidul nostru a hotărît modificarea lui. In elaborarea sistemului îmbunătăţit de salarizare s-a ţinut cont de principiul îm (Continuare in pag. 3-a) Formele noi de conducere întăresc răspunderea in gospodărirea fondurilor Din conţinutul proiectului de Directive ale C.C. al P.C.R., privind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, document de mare importanţă pentru dezvoltarea pe o treaptă superioară a economiei noastre, reiese clar că — fără a diminua importanţa principiului planificării centralizate, factor ce oferă posibilitate statului socialist de a controla, dirija şi dezvolta armonios toate ramurile economiei — se poate trece la aplicarea unor forme îmbunătăţite de conducere, la baza cărora stă în primul rînd experienţa acumulată pînă în prezent. Principiul apropierii conducerii de producţie, prin desfiinţarea unor verigi intermediare cu caracter administrativ, prin acordarea unor competenţe mai largi unităţilor de execuţie şi prin întărirea răspunderii faţă de gospodărirea mijloacelor economice, va conduce fără îndoială la îmbunătăţirea gradului de operativitate şi la înlăturarea unor forme birocratice. Apreciez că trecerea la forme parţiale de autofinanţare a producţiei şi a investiţiilor din beneficiul planificat şi peste plan al întreprinderii va mări gradul de responsabilitate în angajarea şi cheltuirea fondurilor materiale şi băneşti şi, în acelaşi timp, va mobiliza colectivele din întreprinderi pentru realizarea şi depăşirea planului de acumulări. Găsesc de o deosebită importanţă prevederea ca din beneficiul peste plan să se atribuie colectivelor din întreprinderi, la sfîrşitul anului, stimulente materiale. Acest lucru va antrena masa de salariaţi în lupta contra risipei şi la găsirea soluţiilor celor mai economicoase în cadrul aprovizionării producţiei şi desfacerii. In ceea ce priveşte problemele de aprovizionare, consider că este necesar ca organele de planificare din C.S.P. şi ministere să analizeze cu multă atenţie for C. PETRESCU directorul Direcţiei plan financiar şi îndrumare contabilă din Ministerul Minelor (Continuare în pag. 3-a) Cadre de specialişti cu înaltă pregătire pentru administraţia de stat Subliniind o dată mai mult caracterul ştiinţific, creator al politicii partidului nostru în domeniul organizării de stat, Proiectul principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale adoptat la recenta plenară a C.C. al P.C.R., se configurează — prin măsurile preconizate — ca o nouă şi importantă contribuţie la asigurarea progresului multilateral al societăţii noastre, pentru intensificarea ritmului dezvoltării economice, social-politice şi culturale a ţării. Fiecare măsură preconizată este înfăţişată pe larg în legătură cu practica şi experienţa dobîndite, subliniindu-se permanent ceea ce a îngreunat, a fost de prisos sau este depăşit în construcţia socialistă. In acelaşi timp, sunt precizate cu o claritate impresionantă perspectivele ce le oferă accelerării procesului de construcţie a socialismului noile forme de organizare administrativă şi noile principii de organizare şi activitate ale organelor locale alese ale puterii de stat. Exprimindu-mi întreaga satisfacţie şi adeziunea faţă de prevederile acestui important document, aş vrea să relev cu deosebire un aspect ce mi se pare deosebit de însemnat. Este vorba de prevederile referitoare la înfiinţarea unei şcoli superioare de administraţie care să pregătească cadrele necesare administraţiei de stat. Una din condiţiile esenţiale pentru îmbunătăţirea activităţii administrative o constituie crearea unor cadre temeinic şi multilateral pregătite şi justa lor repartizare. Deşi munca de pregătire şi de educare a cadrelor din aparatul administraţiei de stat constituie o preocupare permanentă atît a organelor de partid cît şi a organelor de stat, ea capătă o dimensiune nouă în condiţiile actuale ale dezvoltării economiei socialiste, de progres rapid al ştiinţei şi tehnicii contemporane. Pentru cadrele necesare administraţiei locale, pregătirea la o asemenea şcoa-VALENTINA GILESCU asistent universitar Facultatea de Drept (Continuare în pag. 3-a) P._„ Deschiderea colocviului „Constantin Brâncuşi“ în cadrul manifestărilor prilejuite de colocviul Brâncuşi, vineri după-amiază, la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, a avut loc vernisajul expoziţiei „Brâncuşi" şi al Expoziţiei de pictură şi sculptură contemporană. Ieri s-a deschis la Ateneul Român colocviul „Constantin Brâncuşi" organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artăşi de Uniunea Artiştilor Plastici, in colaborare cu Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă.Omagiu adus geniului sculptorului român, această manifestare de interes mondial reuneşte intr-un sentiment comun şi admirabil de înaltă preţuire şi devoţiune pentru puritatea şi acurateţea viziunii artistice brăncuşiene numeroşi istorici de artă, critici români şi străini, oameni care au cunoscut îndeaproape şi au stimat profund pe inegalabilul creator al Păsării măiestre. Cele aproape 20 de comunicări care vor fi prezentate vor îmbogăţi cu certitudine studiile de specialitate cu noi elemente menite să elucideze rolul deosebit al creatorului de la Hobiţa în dezvoltarea artei sintetice, intelectualiste, înnoirea limbajului plastic modern. Fiul de ţăran gorjan a adus lumii o nouă imagine despre ea însăşi, o originală concepţie asupra artei, o impresionantă armonie intre latura filozofi- D. DUMITRIU (Continuare în pag. 3-a) Modernele autocamioane care se văd în clişeul de mai sus, rânduite de-a lungul halelor uzinei „Steagul roşu“ din Braşov, sunt gata pentru a fi livrate beneficiarilor. © În audiență la sindicat I Note de lector: „MITURI“ de Florin Mugur ! • Actul grav al dezinformării I •Start Anul XXIII nr. 6196 sîmbătă 14 X 1967 4 pagini 25 bani Sonde de mare adîncime forate cu jet La Mărgineni a început forarea unei sonde de mare adîncime, a opta de acest fel din regiunea Ploiești. Ea va contribui la dezvoltarea cercetărilor privind descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi la adîncimi mari. Aici va fi utilizat un complex de metode moderne de săpare, printre care şi forajul cu jet, superior prin vitezele mari de lucru obţinute şi preţul de cost scăzut. (Agerpres.) PENTRU CEI DE PE MARE... Portul Constanţa. Dane aglomerate, în larg, 14 vase la ancoră îşi aşteaptă locul de acostare. Prin desişul de catarge şi macarale nu-i uşor să recunoşti vasele româneşti. Ne apropiem şi citim : „Braşov“, „Piteşti“, „Reşiţa“, „Deva“. La „botezul“ acestuia din urmă am asistat acum cîţiva ani în portul Galaţi. Muncitorii dădeau ultimele ordine pentru lansarea la apă, dar tuşeau des, scurt, în pumn, ca să-şi înlăture emoţia. Cheiurile tixite gemeau sub masa compactă a gălăţenilor veniţi la ceremonie. Ii chemase cineva ? Nu mai văzuseră vreodată o „lansare“ ? De cîte ori... Şi totuşi... Interesul, recunoştinţa faţă de munca constructorilor navali, mîndria, şi mai ales îi chema acel sentiment bogat, la care nu se gindiseră niciodată, dar pe care îl trăiau din totdeauna: dragostea pentru munca aceasta curajoasă, pentru momentele intrării pavilionului românesc în cele mai îndepărtate porturi ale lumii, pentru cei care le conduc cu isteţime şi îi reprezintă cu cinste. Ne apropiem şi-i vedem trebăluind. „Braşov“. Se încarcă mărfuri. Pe o tăbliţă este anunţată ora plecării şi lista echipajului ce se va îmbarca. Lingă navă stau și urmăresc pregătirea cîțiva tineri. E uşor de ghicit că sînt marinari : ţinuta, aerul pe care-1 degajă, ochii, culoarea comună a fetelor — pentru prima oară mi-am dat seama că vintull are culoare. — Plecați și dumneavoastră în cursa ? — Nu, eu nu plec, sînt în concediu, răspunde ofițerul secund, Lucian Dumitrescu. O lună... Puncte de suspensie pe care le lasă ca niște valuri ale regretului, vor să exprime greutatea cu care se desparte de vas, de mare, de muncă. Auzisem pînă atunci multe povești despre marinari: că nu pot trăi fără „păminitul“ lor de ape sub picioare ; că suferă cînd sînt obligaţi din diverse motive să rămînă pe ţărm ; că vacanţele la munte sau la ţară le-au devenit de nesuportat ; că un bătrîn marinar reţinut in ţară, un an încheiat, scruta zi de zi prin lentilele binoclului zările, să vadă „cine“ vine şi „cine“ pleacă. Dar de abia acum, văzîmdu-i de aproape, ghicindu-le privirea şi inflexiunile glasului, i-am înţeles. Poate este singura meserie, alături de cea a navigatorilor aerieni, care se desăvîrşeşte în exclusivitate prin dragoste şi devotament. O muncă în care neprevăzutul şi dificilul sînt permanent prezente, care solicită o înaltă pregătire profesională şi caractere ferme. Ii conducem cu mîndrie, cu încredere şi cu inima uşor strînsă. Tot astfel îi aşteptăm. Iar între aceste plecări şi întoarceri există permanent un gînd al nostru care-i însoţeşte. Regretăm că trebuie să trecem la lucruri prozaice, aduse în discuţia noastră de acei puţini sau mulţi, care nu îşi dau silinţa să-i însoţească sau să-i primească pe marinari, aşa cum s-ar cuveni. S-a creat, neîntemeiat, o imagine romantică a navigatorului, limitată la spectaculos. Marinarul nu este un aventurier care îşi conduce destinul la voia întîmplării şi plăcerii. Nu trebuie uitat faptul că cea mai mare parte din viaţă munceşte şi trăieşte pe navă şi că acolo, la locul de muncă, îi trebuie create condiţii civilizate de viaţă şi cultură. In cursele lungi sau scurte, pe lista de obiecte strict necesare, întocmită gospodăreşte pe fiecare marinar, sunt trecute titluri de cărţi, de discuri etc. Organizatorul cultural din grupa sindicală a echipajului are sarcina de ALINA POPOVICI (Continuare în pag. 3-a) ALTE LUMINI PE ElfilZA Oraşul Baia Mare şi exploatările miniere din Bazinul Maramureşului au început să primească energie electrică de la o nouă sursă : microhidrocentrala de 4,2 MW, care valorifică potenţialul energetic al apei acumulate în lacul sistemului hidrotehnic de pe rîul Firiza. Echipată cu agregate şi instalaţii de fabricaţie românească, microhidrocentrala va produce anual 23—25 milioane kWh energie electrică. încheierea probelor tehnologice la noua microhidrocentrală marchează totodată terminarea lucrărilor de construcţie şi montaj ale Sistemului hidrotehnic de pe râul Firiza. (Agerpres) Conducătorii de partid şi de stat au asistat la exerciţii şi aplicaţii militare In zilele de 12 şi 13 octombrie a.c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Patilineţ, împreună cu ministrul forţelor armate, general colonel Ion Ioniţă, au asistat la exerciţii şi aplicaţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Ion Stănescu, preşedintele Consiliului Securităţii statului, adjuncţii ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea forţelor noastre armate, precum şi realizările activităţii de cercetare şi de inovaţii depuse de cadrele tehnice şi inginereşti din armată. După terminarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe participanţi, relevînd calităţile organizatorice şi de conducere ale comandanţilor, măiestria şi iscusinţa trupelor în îndeplinirea misiunilor, calităţile tehnicii şi armamentului şi a urat tuturor soldaţilor,ofiţerilor şi generalilor noi succese în perfecţionarea măiestriei lor militare. “ Pretutindeni, prin localităţile pe unde au trecut, conducătorilor de partid şi,de stat li s-a făcut o primire caldă şi entuziastă din partea populaţiei. CELOR 33 I ZILE Cineva îmi spusese : „...pentru Bercaru timpul parcă este mai elastic, mai cuprinzător...“. „Literatură!“ — mi-am zis. Apoi am citit „Jurnalul de bord" al brigăzii a IV-a de intervenţii din sectorul Lilieşti, schela Băicoi: „Operaţia — schimbări de pompă — sonda nr. 501 , timp normat 17 ore; timp în care s-a efectuat lucrarea : 11 ore ; — sonda nr. 600 : timp normat: 16 ore; timp în care s-a efectuat lucrarea : 13 ore; — sonda nr. 17S : timp normat: 6,25 ore ; timp în care s-a efectuat lucrarea : 4 ore". (Trebuie spus că aceste sonde au o adîncime medie de peste 2 500 de metri!). Diferenţele impun. Ele s-au născut dintr-o perfectă sincronizare a brigăzii, din prestabilirea unui program de operaţii, din cunoaşterea profilului geologic, dintr-o gospodărească aprovizionare cu cele trebuincioase lucrării de efectuat. „Dar acestea sunt lucruri obişnuite ! ? Poate că totuşi...“. M. COLEŞIU L. BĂRBIERI (Continuare în pag. a 2-a)