Munca, martie 1968 (Anul 24, nr. 6314-6340)
1968-03-01 / nr. 6314
Anul XXIV nr. 6314 vineri 1 III 1968 4 pagini 30 bani comun, cel mai tinăr cartier al Capitalei Abia au trecut două luni de cînd pe cel mai tinăr cartier al Capitalei — Colentina — au poposit primele excavatoare şi buldozere şi iată că au şi început să se profileze noile construcţii. Din tabloul viitorului cartier, ale cărui proiecte au fost predate aproape în întregime constructorilor, reţinem, printre altele, faptul că în prima etapă, adică pînă în 1970, vor fi date in folosinţă aici 58 de blocuri cu cite 10 etaje — un adevărat orăşel cuprinzînd peste 6 000 de apartamente. Complexul Colentina este proiectat în aşa fel incit va fi continuat în etape viitoare. Capetele lui de perspectivă vor fi dominate de blocuri turn cu cite 20 şi 21 etaje. Aici se vor inălţa, de asemenea, o impunătoare clădire a unui liceu, o şcoală generală cu 16 săli de clasă, un cinematograf cu peste 800 de locuri, un mare complex comercial. In cadrul proiectului reţin atenţia dotările edilitare, în afară de amplele lucrări de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, atribute urbanistice subînţelese unui ansamblu de asemenea proporţii, se remarcă lucrările de drumuri şi de spaţii verzi. In prima etapă va exista aici o largă arteră, cu şase benzi de circulaţie, iar în final aceasta va avea opt benzi. In zona centrală a arterei, străjuită de peluze de verdeaţă, vor exista liniile destinate circulaţiei tramvaielor. Amenajarea în viitor a pădurii Andronache, a lacurilor Plumbuita şi Fundeni şi a terenurilor virane din jurul monumentului istoric de la Plumbuita, în parcuri de odihnă şi locuri de agrement, va întregi tabloul acestui nou colţ al Bucureştiului socialist. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ECONOMIA FORESTIERĂ in noul cadru de organizare administrativ - teritorială — Vă rugăm să aveţi amabilitatea să vă referiţi la elementele noi care au intervenit in organizarea ministerului. — Organizarea administrativ-teritorială, înfăptuită ca urmare a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, deschide o nouă şi importantă etapă în dezvoltarea economică şi social-culturală a patriei noastre. Pe baza principiilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului a fost îmbunătăţită şi structura organizatorică a unităţilor teritoriale ale Ministerului Economiei Forestiere cu atribuţii privind problemele de silvicultură, de exploatare, transport, construcţii forestiere şi industrializarea lemnului. Astfel, au fost desfiinţate direcţiile regionale silvice, înfiinţîndu-se 39 inspectorate silvice — unităţi de conducere şi îndrumare a activităţii de silvicultură în raza fiecărui judeţ, care funcţionează pe principiul gestiunii economice proprii şi se află sub îndrumarea şi controlul Departamentului Silviculturii din Ministerul Economiei Forestiere. Inspectoratele silvice îşi desfăşoară activitatea lor prin ocoale silvice, pepiniere silvice centrale şi centre pentru prelucrarea şi valorificarea fructelor de pădure. Acestea au ca obiect administrarea şi gospodărirea fondului forestier, cultura şi refacerea pădurilor, protecţia şi paza lor, punerea în valoare a masei lemnoase şi a produselor accesorii ale pădurii, valorificarea superioară a vînatului şi a peştelui din apele de munte. De asemenea, a încetat funcţionarea direcţiilor regionale pentru exploatarea, transportul şi industrializarea lemnului, acestea fuzionînd în 5 trusturi de exploatare, transport şi industrializare a lemnului, cu sediile în oraşele Bacău, Cluj, Piteşti, Tg. Mureş şi Timişoara. Trusturile de exploatare, transport şi industrializare a lemnului coordonează, îndrumă şi controlează activitatea celor 100 de întreprinderi forestiere, întreprinderi pentru mecanizare şi transporturi forestiere, întreprinderi de construcţii forestiere. — In ceea ce priveşte sarcinile concrete ale acestor organisme, ce ne puteţi spune ? — Inspectoratele silvice judeţene şi trusturile de exploatare, transporturi şi industrializare a lemnului au fost încadrate cu specialişti competenţi, avînd o bogată şi îndelungată activitate în organizarea şi conducerea producţiei. Ridicarea activităţii acestor unităţi nou create pe o treaptă economică şi tehnică superioară, ca urmare a noilor condiţii create, este pe deplin posibilă printr-o mai strînsă colaborare între unităţile de producţie, în direcţia gospodăririi şi valorificării raţionale şi superioare a fondului forestier. Sarcina majoră a inspectoratelor silvice şi a trusturi- FILIGRANOra candorii... GHEORGHE TOMOZEI A descifra cu mijloacele arheologiei poeticeşti simbolul inefabil al mărţişo- rului rămine o ambi-ţie neinstare să fie , împlinită de peniţa cronicarului. Şi se întîmplă astfel fiind- că, an de an, tălmă- ■ cirea sensurilor se- j crete ale concentra- j tului de gingăşie care e mărţişorul e mai bogată în sen- j suri, mai apropiată de zăpada stelelor j decit cea care cade j peste arborii inmu- | guriţi. Mărţişorul e mi- 1 niatura unor mari gesturi. E versul concluziv al unui poem pe care oricine îl poate in- ■ cerca. E o strădanie — care cunoaşte lesne reuşita — de a co- pilări lucrurile. Fiindcă, e limpede, cine dăruieşte o mi- | nusculă creangă in- \ stelată de flori albe s dăruieşte de fapt o pădure cu fruntea a- [ tinsă de aripa pri- măverii. Cine oferă un mereu ingemă-nat „13“ oferă şansa . (Continuare în pag. 3-a) Interviu cu tovarăşul Ing. FILIP TOMULESCU, adjunct al ministrului economiei forestierelor de exploatare, transporturi şi industrializare a lemnului este luarea măsurilor care să asigure o desfăşurare în ritm susţinut a producţiei şi îndeplinirea sistematică a sarcinilor de plan la toţi indicatorii, de către fiecare unitate în parte. Pentru aceasta este necesară o mobilizare a tuturor resurselor materiale şi a forţelor de muncă din sector, astfel incit din primele zile de muncă, în noua structură organizatorică, să se facă un pas hotărît, competent şi fructuos pe calea îmbunătăţirii întregii activităţi economice. Pregătirea corespunzătoare a lucrărilor de împăduriri din această primăvară este una din sarcinile imediate şi de mare importanţă a inspectoratelor sillvice, ocoalelor silvice şi pepinierelor silvice centrale. Ţinînd seama de sporirea volumului lucrărilor de împăduriri din acest an, de substituire şi refacere a arboretelor slab productive, de creşterea proporţiei răşinoaselor, reuşita acestei acţiuni este condiţionată direct de modul cum va şti fiecare unitate silvică să-şi organizeze lucrările şi de aportul adus de către fiecare inginer, tehnician, brigadier şi pădurar în parte. In vederea sporirii resurselor de produse lemnoase Interviu realizat de IULIUS NEIGER (Continuare în pag. 3 a) De sub cămaşa zdrenţuită a iernii au dat cep clorofilei primii soli ai anotimpului florilor : ghioceii. Minuscule suliţe imaculate au străpuns platoşa subţiată a zăpezii şi au zîmbit soarelui. Sub blinda mingîiere a vîntului au sunat discret clopoţeii lor, murmurînd cu duioasă veselie : vine, vine, primăvara! Ca un clinchet de argint, purtat pe covor de frunze, ecoul trecut din copac in copac a străbătut pădurea şi a ieşit la luminiş de drum să lumineze chipurile oamenilor. Gingaşei chemări i-au dat ascultare copiii şi îndrăgostiţii şi, sub vraja îndemnului, s-au dus sub poale de codru să culeagă făgăduinţele primăverii. Peste pădure se răsturnase parcă cerul şi puzderia de stele se prefăcuseră sub vrăjită baghetă in tot atîţia ghiocei. I. ALEXANDRESCU 232 „ISPRAVA“ MARINARULUI de AUREL CODREANU Un tinăr, de profesie marinar, a apărut recent in fata instanţei constanţene, pentru ultraj cu violenţă. Priveam pe omul adus sub pază in sala paşilor pierduţi şi încercam sâ-i pătrund psihologia. Era atit de tinăr, şi totuşi... Totul a început de la un chef, cu adevărat „marinăresc". Intr-o dimineaţă, Nicolae Ţăranu — căci despre el este vorba — din comuna Agigea — Constanţa, ieşind de la serviciu pe la opt dimineaţa, s-a Îndreptat împreună cu alţi prieteni către restaurantul „Pescarul" din oraş. Aici au „stăruit" între sticle şi pahare, vreme de... 11 ceasuri şi jumătate ! Apoi, împreună cu un coleg, Ţăranu a plecat — aşa cum mai putea el să plece — la Agigea, în jurul orei 19:30. Intrind şi în bufetul de acolo pentru a bea „o bere", caută nod în papură unor muncitori Sezonişti ce stăteau paşnici la o masă. Deşi unul dintre ei primeşte, aşa din senin, un pumn de toată... frumuseţea de la Ţăranu, nimeni de la masă nu ripostează. In schimb, este chemat sergentul major de miliţie Tudor Călin, care se afla la acea oră pe şosea, in serviciul de circulaţie. Acesta l-a invitat pe Ţăranu să se liniştească şi să părăsească in mod civilizat localul. Afară însă, marinarul turbulent a fisultat şi lovit pe lucrătorul de miliţie. Acum, in timp ce martorii sunt audiaţi de instanţă, inculpatul, evitind orice privire, se uită încruntat pe fereastră , poate ca un tardiv regret după libertatea pierdută... In aceeaşi sală, sofia şi mama privesc deznădăjduite cu o ultimă speranță spre bara apărării (Continuare în pag. 3-a) lAAAAAAAAAAAAAAAAA Săptămîna primăverii In martie — prima lună a primăverii — în şcolile din întreaga țără se va desfăşura „Săptămîna primăverii", înscrisă în calendarul manifestărilor pioniereşti de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi Ministerul Invăţămîntului. „Săptămîna primăverii" face parte din lucrările de practică agricolă, iar în timpul desfăşurării ei cursurile vor fi suspendate. In şcolile din mediul urban, ale căror programe de studii nu prevăd practica agricolă sau în şcolile ce au efectuat practica agricolă de două săptămîni la începutul anului şcolar, elevii vor vizita monumente ale naturii, grădini botanice şi zoologice, parcuri şi rezervaţii naturale, fără suspendarea cursurilor. Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a şefilor cultelor din România Joi la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audienţă de prezentare, pe şefii cultelor din ţara noastră. La solemnitate au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, şi şeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justinian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovişteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieşteanul, episcop, vicar patriarhal , Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba Iulia, însoţit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din Bucureşti, însoţit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice Bucureşti, Petru Pleşca, episcop romano-catolic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoţit de Tokeş Ştefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, însoţit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoţit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Sibiu ; Rosen Moses, şef rabin al cultului mozaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoţit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj; Tomid Ştefan, vicar al vicariatului ortodox sîrb Timişoara ; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sinodo-presbiteriene Cluj, însoţit de Rapp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S.P. Cluj ; Ioasif Timotei, episcop locţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepreşedintele Consiliului eparhial al episcopiei armeano-gregoriene, însoţit de Baronian Zareh. (Continuare în pag. 3-a) COMUNICAT La 6 martie a.c. se convoacă la Sofia Comitetul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varşovia. Conţinutul şi formele muncii culturale de masă in concordanţă cu cerinţele si nivelul de cunoştinţe ale oamenilor muncii , în rindul medicilor şi personalului sanitar mediu Intr-un domeniu de asemenea nobleţe ca cel medical, munca devine o ştiinţă şi adesea o artă. Extrema profesionalizare merge aici mînă în mînă cu dobîndirea unei concepţii dintre cele mai înalte despre om şi viaţă. Ca nicicînd altădată grija pentru sănătatea omului cuprinde azi, în ţara noastră, cele mai largi spaţii , ceea ce se cheamă asistenţa sanitară prezintă aspecte dintre cele mai variate. Policlinicile şi spitalele primesc pacienţi, medicii vizitează bolnavi, avioane şi maşini răspund chemărilor într-un organizat şi rapid sistem. Cadrele sanitare se ridică la cifre însemnate care sporesc neîncetat. Gradele de specializare în acest domeniu se înmulţesc. Pregătirea specialiştilor sanitari cunoaşte etape succesive şi necesare. Ne găsim într-o ramură de activitate unde preocupările profesionale merg în acelaşi pas cu cele cultural-artistice, acestea din urmă însoţindu-le şi completîndu-le pe cele dintîi. Personalul medical şi auxiliar desfăşoară — în general — o activitate culturală multilaterală şi cuprinde un mare număr de artişti amatori în toate oraşele ţării. Ne-am propus să analizăm mai amănuţit unele dintre aspectele acestei activităţi în oraşele Bucureşti şi Cluj. Clubul - sediul unei activităţi culturale complexe Socotim necesar să reamintim dintre componentele esenţiale ale clubului faptul că el reprezintă, în majoritatea cazurilor, sediul unei activităţi culturale complexe. Practica a dovedit că un club destinat cu precădere lucrătorilor dintr-o anumită ramură de producţie, axat deci pe o comunitate de preocupări profesionale, are foarte multe premise pentru o activitate interesantă şi rodnică. Un asemenea club este cel a lucrătorilor din domeniul sanitar din Capitală. Simpli trecători sau cei direct interesaţi s-au obişnuit, de mult, ca pe Bulevadrul Republicii, sub firma acestui LUIZA CRISTESCU (Continuare în pag. 2 a) Aspect de la instalaţia de absorbţie a oxizilor de azot de la Combinatul chimic Făgăraş Foto I A. ŞTEFAN ETICĂ ♦ ETICĂ ♦ ETICĂ ♦ ETICĂ + ETICA + ETICĂ + ETICĂ CUI I SE DA CIRUL ÎNCREDERII... Mai spune omul uneori o vorbă ce se îndepărtează de adevăr (citeşte : minciună) pentru a ieşi dintr-o încurcătură sau pentru a cîştiga timp ca să poată să-şi îndrepte o greşeală comisă anterior. Cînd fapta respectivă nu angajează prea mult prestigiul celor din jur sau al unităţii în care lucrează „inculpatul“, totul se trece parcă cu vederea, fiind socotită de către unii ca o glumă nu prea bună, iar de alţii fiind privită cu indignare şi hotărîre de a-l mustra pe cel în cauză. Aşa o fi considerat, în sinea sa, şi recepţionerul Constantin Ciorobîtcă de la I.C.R.A.-Piatra Neamţ, cînd s-a hotărît împreună cu doi muncitori, din subordinea sa, să vadă dacă cei din conducerea întreprinderii vor observa lipsa celor 50 de kilograme de măsline, dosite cu ingeniozitate, şi pentru care s-a încheiat rapid şi în limita celei mai depline „legalităţi“ un proces verbal, în care se specifica cu lux de amănunte că transportul sosit la destinaţie pierduse undeva pe drum, exact cantitatea de 50 de kilograme. Ce-i drept, recepţionerul mai glumise şi în alte rînduri, dar atît de „substanţial“ niciodată. Toate ar fi mers bine, dacă însă oameni mai puţin obişnuiţi cu „gluma“ şi mai mult cu seriozitatea, n-ar fi constatat, fără întîrziere, că de fapt, la mijloc, era vorba de o adevărată escrocherie. Şi s-a întocmit, de asemenea, un proces verbal, în urma căruia lui Constantin Ciorobîtcă i s-a desfăcut contractul de muncă şi a fost trimis şi în judecată. In timp ce procesul se desfăşura la tribunalul din localitate, spre surprinderea, să n-o zicem chiar, a lui Ciorobîtcă, dar a foştilor săi colegi de muncă, în mod sigur, conducerea O.C.L. Alimentara din Piatra Neamţ, mai precis directorul Constantin Moraru, s-a hotărît ca să-i dea o „mînă de ajutor“ ghinionistului. Pentru a-l reabilita în ochii lumii şi pentru a-i susţine moralul lui Ciorobîrcă, l-a angajat ca gestionar la o „Alimentara“ din anexa Văleni. E greu de crezut că şeful personalului, care are menirea de a pregăti dosarul celor ce vor fi încadraţi, să nu fi descoperit că noul angajat era „eroul“ unui proces, în urma sustragerii unor cantităţi de alimente şi că oricum, om în toată firea fiind, trebuia să dovedească printr-o adeverinţă activitatea depusă acolo unde a lucrat. Dar s-a trecut cu uşurinţă peste asemenea formalităţi şi nici măcar faptul MIHAI CERNAT (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMA Tovarâşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate tovarăşe Ceauşescu, Mulţumesc cordial Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi dumneavoastră personal pentru felicitările şi bunele urări transmise cu prilejul zilei mele de naştere, împărtăşesc încrederea dumneavoastră că prietenia frăţească şi colaborarea multilaterală dintre Uniunea Sovietică şi România se vor dezvolta permanent, în interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. N. PODGORIN