Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)
1969-09-12 / nr. 6791
SOSIREA IN CAPITALĂ A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială in ţara noastră. In intimpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, NicolaiS Ceauşescu, şi preşedintelui federal Franz Jonas, precum şi urările : „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborirea din avion, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului federal a Afacerilor Externe, dr. Georg Schlunberger, trimis extraordinar și (Continuare în pag. 3-a) .Sîk. ... Cuvintarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate şedinţe, domnule pre-Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosire în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze). Intre România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cit şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Suntem încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece. In condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de încordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului internaţional, la promovarea unor relaţii normale între ţări şi popoare , întemeiate pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore şi legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cît mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „Bun venit“ pe pămîntul României ! (Aplauze îndelungate). Vizită protocolară Joi după-amiază, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre preşedintele Ion Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Preşedintele Austriei a fost însoţit de Kurt Waldheim, ministru federal al afacerilor externe, Eduard Tschöp, ambasadorul Austriei la Bucureşti, Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal şi Claus Winterstein, ambasador, şeful protocolului - —- • - - —- i"VUv* ui uf ** facerilor Externe. După convorbire, preşedintele Consiliului de Stat a înmînat preşedintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Felicitînd călduros pe (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXV nr. 6791 vineri 12 septembrie 1969 4 pagini 30 bani Cuvintarea preşedintelui BRANI JONAS Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. Întîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că discuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre. Sîntem încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiunilor noastre, ci ne aducem contribuţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta, la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal şi al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungi). Dineu oficial Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil ------——, JSX-------------- jy-xx. nescu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali. Au luat parte persoanele oficiale austriece care însoţesc pe preşedintele federal în vizita sa în ţara noastră : dr. Kurt Wald heim, dr. Eduard Tschöp, dr. Karl Trescher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Iosef Bandion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnuriţări. In timpul dineului, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. (Agerpres) Pe cîţi ii consumă ideea reducerii consumului specific ? După cum era şi firesc, aşa s-a şi întîmplat. La adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Rafinăria Ploieşti-nord — unde darea de seamă prezentată de preşedintele comitetului de direcţie, ing. Petre Constantin, a punctat ferm şi convingător neajunsurile care mai stăruie în activitatea colectivului de muncă al rafinăriei, precum şi principalii factori care se fac răspunzători de tolerarea deficienţelor — dezbaterile au avut un cadru propice, sănătos. Atunci cînd cineva a încercat să ocolească conştient sau inconştient aspectele concrete, practice ale problemei abordate, participanţii l-au canalizat spre acel adevăr care duce, fără îndoială, la îmbunătăţirea activităţii întreprinderii. Pentru că, în această adunare, majoritatea covârşitoare a celor care auluat cuvîntul a dovedit o profundă înţelegere a spiritului pe care îl propagă documentele Congresului al X-lea al partidului în toate domeniile de activitate, dar mai ales în cel economic, conturînd cu pregnanţă problemele majore, ale producţiei, ideea responsabilităţii fiecăruia pentru tot ce se întîmplă în rafinărie. Discuţiile au gravitat mai cu seamă în jurul acelui pasaj din darea de seamă a comitetului de direcţie referitor la necesitatea de a reduce şi rezervele de reducere a CONSUMULUI SPECIFIC, problemă destul de importantă în micşorarea cheltuielilor materiale. Fermentul viu al discuţiilor l-a constituit intervenţia competentă a inginerilor şi tehnicienilor majoritatea dezbătînd la obiect, cu spirit critic şi autocritic diverse aspecte din activitatea întreprinderii lor. Ei au subliniat faptul că, deşi condiţiile atmosferice nefavorabile au avut o influenţă negativă asupra consumurilor de combustibil şi aburi, totuşi depăşirea de 2 504 tone combustibil şi 3 966 tone aburi pe 8 luni este exagerată. Consumul suplimentar putea fi mult mai mic şi chiar anulat dacă ar fi existat în permanenţă echipament de schimb de căldură în perfectă stare de funcţionare, dacă izolările termice ale MIRCEA NOVAC (Continuare în pag. 2 a) ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR Va fi desfăcut „nodul gordian“ de la CIL Bacău? COMPLEXUL DE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI din Bacău, este unul dintre cele mai tinere şi moderne obiective, de acest gen, din ţară. Prima fabrică, cea de mobilă, a intrat în funcţiune cu cinci ani în urmă, iar ultima, de PFL, se află încă în probe tehnologice. Firesc, deci, ca pe agenda de lucru a adunării generale să se afle o multitudine de aspecte, începînd cu cele de organizare a producţiei şi a muncii, şi terminînd cu cele privitoare la atingerea în termen a parametrilor proiectaţi şi intrarea în funcţiune a investiţiilor, încercînd să prefigurăm referatul comitetului de direcţie, atrage atenţia, încă luni din acest an, în perioada respectivă împrumuturile restante se ridică la 10 milioane lei, iar dobinzile penalizatoare la peste 3 milioane lei. Vom trece peste cauzele obiective, care au generat această situaţie — de care ne vom ocupa mai tîrziu — şi pe care le place să le îmbrăţişeze de fiecare dată conducătorii complexului, şi ne vom opri asupra acelora subiective. Cercetînd modul de îndeplinire a planului pe trimestru, lună şi decadă, se observă că de regulă, circa jumătate din planul lunar se realizează în ultima decadă. Iată cum arată ritmicitatea la unele produse de bază în trimestrul II a.c. de la început, un fapt: deşi indicatorii de plan la producţia globală şi marfă au fost îndepliniţi pe opt cînd un adevărat „asalt“ la sfîrşit de lună, e şi firesc că unele produse să iasă cu defecte, să nu se respecte normele interne de fabricaţie, termenele contractuale de livrări către beneficiari. în acest sens este semnificativ că numai cu deplasarea muncitorilor la beneficiar pentru a face remedierile cerute, s-au cheltuit 470 000 lei! Se pune întrebarea : cum au închis ochii maiştrii tehnologii, şefii de secţii, C.T.C. în faţa unor defecte evidente ale produselor şi le-au dat aviz de livrare ? De ce trebuie să suporte statul, cu banii săi, lipsa de răspundere şi indolenţa unora dintre salariaţi, cînd cei vinovaţi puteau fi foarte repede şi pe loc depistaţi şi puşi să plătească ? De altfel, tocmai pentru a se sustrage plăţilor, la Fabrica de binale nu s-a emis, pe anul în curs, nici o notă de rebut, deşi în depozitul de cherestea se află circa 1250 bucăţi foi de uşi defecte. Asupra felului cum înţelege comitetul de direcţie să im- DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 2-c) Denumirea Decadaprodusului Decada, I II III Pat tip „Elegant“ 23% 29% 48% Divan tip „Ilva“ 21% 25% 54% Binale 24% 31% 45% RECOLTAREA PORUMBULUI A ÎNCEPUT! Se impun grabnice măsuri pentru asigurarea depozitării Se cunoaşte că în toamna aceasta,vom obţine o producţie de porumb, putem spune fără precedent. Primele evaluări scot în evidenţă cifre care reflectă posibilitatea realizării unei producţii de porumb cu peste 30—40 la sută peste plan, iar în multe I.A.S.-uri şi C.A.P.-uri o producţie aproape dublă. Pornind de la necesitatea asigurării unor condiţii de depozitare cît mai bună porumbului ce va rezulta din recolta acestui an, Direcţia teritorială de control şi revizie Galaţi a întreprins, recent, o acţiune de analiză şi control la întreprinderile agricole de stat şi bazele de recepţie din judeţele Galaţi, şi Brăila, spre a se informa asupra măsurilor luate în această privinţă. O primă constatare este aceea că la majoritatea I.A.S. şi bazelor de recepţie există un interes deosebit pentru asigurarea şi lărgirea spaţiilor de depozitare existente. Datorită măsurilor luate în această direcţie de către conducerile unităţilor nu numai că se asigură o bună depozitare a porumbului planificat în actuala campanie, dar s-au creat condiţii pentru depozitarea unei producţii oricît de mari. Ca urmare, s-a reuşit să se creeze unele excedente de spaţii pentru eventuale producţii suplimentare sau eventuale sarcini noi pe linia redistribuirilor. Pot fi scoase în evidenţă, pe această linie, I.A.S. Matca, din judeţul Galaţi, care a reuşit să dispună la ora actuală de o capacitate de depozitare suplimentară faţă de plan (va asigura înmagazinarea a peste 1 530 tone porumb ştiuleţi), I.A.S. Măcşineni, din judeţul Brăila, care în acelaşi mod şi-a creat condiţii pentru depozitarea unei cantităţi de 1 064 tone porumb , ştiuleţi, situaţie identică fiind constatată şi la o serie de baze de recepţie ca cele de la Lacul Sărat, cu o capacitate suplimentară de înmagazinare de 1 250 tone porumb, de la Independenţa, cu 4 084 tone, de la Hanu Conachi, cu 5 687 tone, sau de la Iveşti unde capacitatea suplimentară de depozitare creată este de 3 146 tone porumb ştiuleţi. La analiza şi controlul efectuat s-au constatat însă şi cazuri în care nu a existat suficient interes NICOLAE NICHITA controlor revizor principal în Direcţia teritorială de control şi revizie Galaţi (Continuare în pag. 2-a) Goluri în educaţie, goluri în producţie • Munca educativă nu se rezumă numai la aplicarea de sancţiuni • Ce ştiu noii angajaţi despre statutul de salariat ? Contractul de muncă—drepturi dar şi îndatoriri O sesizare ne încunoştiinţa că la „Tricodava“, moderna fabrică de tricotaje din Bucureşti, funcţionează prea adesea sistemul sancţiunilor, că nu întotdeauna ele sunt justificate şi chiar dacă oamenii nu le contestă, ei sunt nemulţumiţi. La fabrică, scripte riguros întocmite dovedesc că în patru luni au fost date, pentru diferite abateri de la disciplina muncii, peste 1300 de sancţiuni. Cele mai multe pentru absenţe nemotivate sau întîrzieri. Cifră considerabilă. Aceasta este una din feţele medaliei. Reversul ei ? Reversul medaliei ascunde cauzele ce motivează aceste măsuri. Simpla afirmaţie „sancţiunile nu sunt întotdeauna deplin justificate“ nu este suficientă. Şi vom vedea de ce. Sancţiunea disciplinară face parte după cum se ştie, din arsenalul mijloacelor educative. Nu ne ridicăm deci împotriva folosirii ei. Atunci cînd este îndreptăţi, conducătorul utuliliu are dreptul să o aplice. Depinde însă cum. Gradată după gravitatea abaterii, ea poate ajuta la îndreptarea celui ce a greşit. Am spus poate, pentru că dată ca „simplă hîrtie la purtător“, comunicată „în secret“ numai celui sancţionat sau depusă la dosar fără ştirea celui în cauză, măsura disciplinară pierde rolul educativ. Ea îl pierde şi atunci cînd e socotită singura şi cea mai eficientă măsură de îndreptare, cum greşit se judecă la „Tricodava“. Nemulţumită de desele abateri, conducerea aplică sancţiuni, iar comitetul sindicatului nu îşi îndeplineşte în suficientă măsură sarcinile pe linia educării salariaţilor. „Tricodava“ este o fabrică nouă, modern utilată, cu condiţii excepţionale de lucru. Vîrsta medie a celor ce lucrează aici este de 18—19 ani. Vechimea în producţie : 1—2 ani. Tinerele fete au crescut profesional aici. S-au calificat din „mers“. Experienţă nu au. Vin direct de pe băncile şcolii , de la un regim de viaţă cu recreaţii şi vacanţe, la disciplina de fabrică. Am menţionat expres faptele de mai sus pentru a sublinia de la început că dată fiind starea aceasta de lucruri, munca de educaţie trebuie să aibă o sferă de STELA FOMINO (Continuare în pag. 2-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului KOFI RUSIA Primul ministru al Republicii Ghana Am plăcerea de a vă adresa, în numele guvernului român şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în calitate de prim-ministru al Republicii Ghana. , Imi exprim speranţa că relaţiile româno-ghaneze se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România