Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)
1969-11-21 / nr. 6851
Vineri 1969 (IN PAGINA a 3-a) Vreau despăgubiri de ION BĂIEŞU (IN PAGINA A 3-A • Scenografia în întimpinarea bunului gust — micro interviu cu arh. Andrei Ivăneanu-Damaschin) 9 Cronos în expoziţie © 301 contra 405 • Sala de lupte sportive Idoli fără surîs Simpla etalare a greutăţilor nu ajută cu nimic uzinelor colaboratoare De la începutul anului pînă în prezent, colectivul Fabricii de Maşini Unelte şi Agregate din Bucureşti (F.M.U.A.B.) a înregistrat serioase rămîneri în urmă in îndeplinirea principalilor indicatori de plan şi implicit în achitarea obligaţiilor asumate faţă de beneficiarii săi. Toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii, ca şi conducătorii uzinei sunt profund afectaţi de această situaţie nefirească. Nefirească, întrucît rămînerile in urmă de la F.M.U.A.B. creează greutăţi în activitatea altor întreprinderi şi mai ales pentru că acest colectiv de muncă este obişnuit să considere ca o supremă obligaţie a sa îndeplinirea în mod ritmic a sarcinilor de plan. Cauzele acestei situaţii ? Ele au fost amplu relevate în adunarea generală a salariaţilor care a avut loc nu cu mult timp in urmă, în cursul lunii septembrie. Intre altele este vorba de faptul că deși uzina dispune de numărul planificat de muncitori de bază, productivitatea muncii este cu mult sub cea planificată. Desigur, aceasta învederează existenţa unor anomalii organizatorice în activitatea internă a uzinei. Nu pe ultimul plan între acestea se situează faptul că nu s-au găsit încă cele mai eficiente metode pentru încadrarea muncitorilor tineri în ritmul normal de lucru din uzină. Circa 74 la sută din muncitorii de bază, de pildă, sunt absolvenţi din acest an ai cercurilor de calificare şi ai şcolilor profesionale. Insuficienta pregătire practică a acestora în timpul şcolarizării ca şi lipsa de grijă manifestată în fabrică pentru acomodarea rapidă cu procesul de producţie determină ca aceştia să înregistreze o productivitate cu mult sub cea a muncitorilor cu experienţă în producţie. Greutăţi mari întîmpină însă colectivul de la F.M.U.A.B. din cauza neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către unele uzine cu care colaborează şi îndeosebi „23 August“ Bucureşti. „ De la uzinele ,,23 August“ nu numai că nu primim la timp piesele turnate dar, atunci cînd acestea vin, multe prezintă defecte — ţinea să remarce dr. ing. MIRCEA ROMANIŢA, proiectantul şef al fabricii. Unele piese sunt rebuturi totale, iar la altele după ultima operaţie de prelucrare apar defecte pentru a căror remediere pierdem mult timp. — Numai noi consumăm lunar 6 000—7 O0O de ore pentru remanierea unor piese sosite cu defecte de turnare de la „23 August“ — arată tovarășul MIHAI VASILESCU, șeful atelierului de mecanică grea. Uneori pentru remanieri se pierde mai mult timp decit pentru întreaga operaţie de prelucrarea piesei. In mod evident neonorarea contractelor la timp şi în condiţiile de calitate stabilite de comun acord generează şi alte perturbări în activita- IOAN ILIEŞ (Continuare în pag. a 3-a) Unitatea pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Focşani, exploatează masa lemnoasă din masivul Vrancei, pe Valea Milcovului Rîmnei şi Zăbalei. Anual unitatea expediază peste 350 000 m.c. lemn la marile combinate din ţară. In clişeu : moment de lucru la gura de exploatare Gîrbova din masivul Vrancea. Foto : M. ALEXE In contextul general de adîncire a democraţiei socialiste, rolul opiniei publice creşte continuu, aceasta fiind o trăsătură fundamentalăa societăţii noastre, a climatului social în care trăim şi muncim. Expresie a creşterii rolului opiniei publice, comisiile de judecată sunt forme concrete de atragere a maselor la înfăptuirea legalităţii. Trecerea în competenţa lor a unor fapte ce prezintă un pericol social redus a pornit tocmai de la premisa că judecata la locul de muncă are un uriaş rol educativ, promovînd cu eficienţă atitudinea învitată faţă de muncă şi avutul obştesc. Organizate acum aproape un an, aceste organe de jurisdicţie cu un important rol educativ au preluat experienţa acumulată de fostele organe de jurisdicţie a muncii, precum şi sarcini de o mare complexitate. Acum, cînd nu mai putem spune că sunt la început de drum, se poate aprecia că unele comisii îşi îndeplinesc cu autoritate atributele cu care au fost investite de lege. Apărarea legalităţii, obiectivitatea, operativitatea sunt factori ce caracterizează activitatea comisiilor de judecată de la Combinatul chimic din Făgăraş. Fabrica de mezeluri „Mistreţul“ din Bucureşti, Fabrica de confecţii din R. Sărat şi a altora. Am întîlnit şi în alte locuri oameni care pun STELA FOMINO (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate tarile, uniti va ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 685Í 4 pagini 30 bani întreprinderii I Foto : EM. SlRZEA ■ Dumbtran Dumitru, mal- Istru şef instalaţii, şiLuş I Ion, operator specialist, I se numără printre cei I mai harnici lucrători de I la instalaţia catalitică a Rafinăriei Brazi. Numele I lor se află la loc de cins■ te pe panoul de onoare al Aur pentru invenţii româneşti In cadrul Expoziţiei internaţionale de invenţii , deschisă între 7 şi 15 noiembrie la Nürnberg, România a participat cu cinci patente selecţionate de experţi ai Oficiului de stat pentru invenţii. Invenţiile româneşti au întrunit aprecierile unanime ale specialiștilor, trei dintre ele fiind foi distinse cu medalii de aur. Este vorba de ,Metodă și schemă pentru măsurarea puterilor în- v tr-un regim deformat energetic“ de prof. dr. do cent Ion Antoniu, membru corespondent al Aca- demiei. „Structura prefabricată din beton pre- comprimat pentru hale industriale blindate, fără „ pod tehnic“ aparţinînd inginerilor Dan Mărăcinea şi Amza. Octavian, de la Institutul de proiectări pentru industria uşoară şi „Procedeu şi instalaţie de transmisie a semnalelor de bandă largă“ de prof. ing. George Popescu de la Institutul poli- A tehnic din Bucureşti şi ing. Dorin Alexe, Gheor Aghe Popea, de la Studioul de televiziune ,,Bucu- ij reşti", în cadrul altor expoziţii şi saloane de invenţii, îN care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles, Paris şi în alte localităţi, un număr de 11 lucrări ale inventatorilor români au fost medaliate, de asemenea, cu aur. In căutarea TIMPULUI PIERDUT Intr-o lucrare despre etica muncii, un cercetător citează, printre altele, ca semnificativă pentru profilul moral-spiritual al muncitorilor unei întreprinderi, ierarhizarea îndatoririlor faţă de muncă. Procentul cel mai mare de răspunsuri ale grupului anchetat situează disciplina ca primă datorie în muncă, urmînd în ordine munca de calitate, într-ajutorarea, participarea la organizarea muncii, ridicarea nivelului profesional etc. Aceasta exprimă, evident, nu doar recunoașterea declarativă a unor norme de conduită profesională, ci şi un grad înalt de însuşire a unor cerinţe obiective de progres economic. Disciplina cu multiplele ei înţelesuri concrete influenţează parametrii esenţiali ai activităţii unei întreprinderi. Să medităm numai ce implicaţii economice, dar şi social-etice ascunde incompleta utilizare a fondului de timp productiv . O analiză într-o întreprindere de industrie uşoară, „Intex“-Păuleşti, facilitată de un comunicat al Direcţiei judeţene de statistică , Prahova este revelatorie. Luînd ca referinţă media pe judeţ, 95,3 la sută, comunicatul arată că la „Intex“, indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil este din 10 luni — de numai 90,1 la sută. Structura pe cauze a timpului neutilizat dă măsura unor rezerve umane insuficient explorate. Aşa, de pildă, numai prin învoiri, concedii fără plată şi absenţe nemotivate, fabrica a „contabilizat“ pierderea a 11,7 mii ore. Este — dacă vreţi — echivalentul muncii unui om pe patru ani şi jumătate de zile lucrătoare şi mai palpabil, a unei producţii industriale în valoare de 644 000 lei. Adăugaţi la aceasta timpul nelucrat din cauza concediilor medicale — 253,5 mii ore — și MARIANA CHIŢU (Continuare în pag. a 2-a) a La apar,Brad“-ul de metal Nava „Brad", primul cargou dintr-o nouă se-rie de nave de 4 500 tone ce se construiesc la « Şantierul naval din Galaţi, şi-a trecut cu bine „examenul" dinaintea livrării. Un echipaj specia- fizat a verificat, în condiţii diferite de navigaţie pe mare, funcţionarea motorului principal, sis- temul de ancorare şi pilotare. Au fost, de ase-u menea, efectuate măsurători de torsiometrie a liniei de ax şi de vibraţii. Faţă de alte nave de acelaşi tonaj, noul cargou are o mai mare viteză de deplasare şi spaţii mai largi de depozitare, fără ca acestea să influienţeze costul de fabricaţie. Cargoul „Brad“ este destinat flotei noastre comerciale. v Anchetă culturală in municipiul Sibiu Generoasele intenţii sub zodia împlinirii PE JUMĂTATE In ultimul timp Sibiul se asociază spiritului de iniţiativă în sectorul culturalartistic. Este însemnul prelungirii unor ilustre antecedente culturale sibiene (cu referinţe nu numai la activitatea Astrei...), reevaluate, într-un spirit contemporan ; „Protehnica“ — genericul unei vaste acţiuni de propagandă tehnico-economică ; „Cibinium“ — un festival cultural-artistic prilejuind afirmarea creaţiei artistice locale ; „Tribuna Astrei" — modalitate de iradiere a artei culte în mediul rural. Explicabil, aşadar, cantonarea anchetei noastre privind folosirea potenţialului intelectual la acţiunea de răspîndire a cunoştinţelor cultural-artistice, la Sibiu. Universitatea populară, înfiinţată încă din 1932 ca o „şcoală liberă de îndrumare în tainele cunoştinţelor şi de educaţie“ (frecventată atunci de 40-50 de persoane; acum de către aproape 1 800) însumează în acest an de învăţămînt, 13 cursuri tehnice şi de cultură generală, 5 cicluri de conferinţe, cursuri de limbi străine... In marile întreprinderi şi instituţii fiinţează 19 lectorate, în cadrul cărora se vor susţine 180 de expuneri cu conţinut cultural-ştiinţific. La Sibiu există, de asemenea, o amplă mişcare artistică de amatori, întreţinută prin frecvente competiţii şi spectacole. Incontestabil, organizarea şi desfăşurarea muncii culturale de masă implică participarea nemijlocită a intelectualităţii. Valorificarea multilaterală a capacităţii creatoare a intelectualilor se remar- OCTAVIAN NICA (Continuare în pag. a 2-a) „Amănuntele din care se nasc cotele finale Există un timp cînd, delimitarea dintre şantier şi viitorul obiectiv industrial, în faza sa constructivă finală, devine incertă — schele coexistă cu intrarea parţială în funcţiune. Un timp unic, dens, în care finişul şi startul se suprapun, constructorul şi benficiarul trăind, laolaltă, febra naşterii unei noi personalităţi industriale. La Mintia acest „timp“ se consumă intens acum, în preziua intrării in funcţiune a primului grup de 210 megawaţi. Are cotele lui, punctele de vîrf, egale cu încheierea anumitor lucrări din lanţul instalaţiilor care concură la realizarea primilor kilowaţi energie. Pe 10 noiembrie s-a aprins focul la cazanul nr. 1... Ce detaşată pare consemnarea ţinui asemenea moment crucial, golită de orice emoţie. Asta acum, după ce operatorii Dumitru Avramescu, Nicolae Olteanu şi Ştefan Tipţei au spus, în clipa suspendată în nerăbdarea celor care erau de faţă, un singur cuvint: „Arde“. Asta însemna că au fost asigurate condiţiile necesare suflării conductelor de înaltă presiune. Un cuvint care a devenit „certificatul de naştere“ al unui agregat care va consuma 130 tone de cărbune pe oră, pentru a produce 840 de tone de abur pe oră. împlinind lanţul metamorfozelor, forţa năpraznică a aburului va imprima turbinei o viteză de rotaţie de 3.000 ture pe minut. „Iartă-mă, dar te laşi furat de spectaculos şi treci prea uşor peste alte etape care, deşi nu au rezonanţe cifrice impresionante, sunt esenţiale. De pildă, punerea la punct a sectorului de combustibil...“. Remarca mi s-a părut nefirească, poate şi pentru faptul că venea din partea unui om (ing. Ludovic Silaghi) care s-a ocupat de punerea in condiţie de funcţionare a turbinei şi generatorului primului grup. Adevărul ei însă impune. „Vom avea un trafic foarte mare — precizează şeful sectorului combustibil, ing. Alfred Decareli. Mare şi, mai cu seamă, pretenţios. Implică anumite condiţii de conservare pentru a nu creşte coeficientul de umiditate. Fireşte, operaţiile de descărcare, la un volum aşa de mare, au impus o mecanizare totală...“ Nivelul tehnic al acestui sector are consecinţe care merg pînă la schim MIHAI COLEŞIU (Continuare în pag. a 3-a Mureşul, deviat din albia sa multimilenară, şi-a strîns undele la porţile Mintiei (dincolo de un impunător baraj în construcţia căruia au intrat circa 50 000 mc betoane) pentru a asigura necesarul de apă industrială termocentralei care va „consuma“ circa 30 mc pe secundă.