Munca, martie 1970 (Anul 26, nr. 6934-6959)
1970-03-26 / nr. 6955
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNI MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii, au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. în actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principalele politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti, în lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului, în floja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la proiectul de lege în dezbatere. în continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntul deputaţii : Ştefan Boboş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din judeţul Argeş, Vasile Ardereanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele Cooperativei, agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului judeţean Teleorman al U.T.C. La amiază lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urrmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică ; pentru industrie, construcţii şi transporturi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale , pentru consiliile populare şi administraţia de stat, pentru învățămînt, ştiinţă şi cultură, s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) A In spiritul responsabilităţi Din nou, forumul suprem al ţării s-a întrunit pentru a lua in dezbatere şi a aproba legi menite să aducă perfecţionări in probleme de bază ale vieţii politice, economice şi sociale, cerute de actualul stadiu de dezvoltare a societăţii noastre socialiste. Dincolo de tot ceea ce poate însemna adoptarea unei legi, ca izvor de drept, cu urmările sale pozitive asupra organismului nostru social, se desprind din dezbaterile actualei sesiuni sensuri şi semnificaţii profunde. In primul rînd, spiritul de înaltă responsabilitate civică. Acest spirit îşi trage seva din năzuinţa de a conferi actului legislativ acele elemente esenţiale şi definitorii solicitate de reglementările durabile, bazate pe matură chibzuinţă şi care să corespundă fidel voinţei poporului. Grija supremă faţă de temeinica fundamentare a actului legislativ a guvernat întregul proces de elaborare a proiectului legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, aflat la primul punct al ordinei de zi a sesiunii. Conceput cu concursul Uniunii Generale a Sindicatelor, proiectul a fost supus unei cuprinzătoare dezbateri in rîndul maselor de salariaţi, care nu numai că au salutat necesitatea acestei reglementări cu implicaţii social-economice de mare amplitudine ,dar au şi emis numeroase sugestii şi propuneri pentru îmbună- tăţirea conţinutului său. Îmbogăţit astfel cu noi valenţe, proiectul a fost, aşa cum se ştie, examinat şi aprobat de recenta Plenară a C.C. al P.C.R., care a hotărit supunerea lui spre adoptare, de către M.A.N. Fiecare deputat, care a urcat ieri la tribuna Marii Adunări Naţionale, de la muncitor şi pînă la ministru, a privit proiectul de lege din diferite unghiuri, constatînd ins de unanim că el corespunde intereselor generale, vitale ale societăţii noastre. Faptul a corelat cu largul ecou şi puternica adeziune exprimată faţă de acest proiect in dezbaterile din fabrici, uzine şi instituţii — dă certitudinea că înaltul for legislativ va aproba tocmai acea reglementare ce este un consens cu aspiraţiile maselor, capabilă să constituie un cadru propice pentru valorificarea deplină a potenţialului timora şi material de care dispune economia noastră naţională. E un act de perfecţionare a practicii sociale, in lumina obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului şi se aliniază şirului de măsuri unitare luate de partid in ultimii ani pentru a pune mai energic în mişcare toate resursele de progres ale societăţii noastre. IOAN VADUVA Proletari din toate tarile, uniti va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6955 Joi 26 martie 1970 6 pagini 30 bani Cu cîteva zile în urmă, un prieten îmi puse în faţă pe masa de lucru prospectul de prezentare al grupurilor convertizoare de medie frecvenţă fabricate la UZINA DE MAŞINI ELECTRICE BUCUREŞTI. Răsfoind paginile broşurii, mi-am dat seama că aveam în mînă prospectul invenţiei româneşti, care în primăvara anului trecut, cam tot pe vremea aceasta, fusese distinsă cu Medalia de aur la Pavilionul de invenţii de la Viena. Printr-o concepţie constructivă superioară agregatul a fost realizat în poziţie verticală, generatorul şi motorul formînd un tot monobloc cu carcasa şi arborele comune. Mai mult, gabaritul şi greutatea au fost reduse cu circa 40 la sută faţă de vechea variantă realizată în poziţie orizontală. Datorită faptului că grupul este complet capotat şi căptuşit antifonic, zgomotul de funcţionare şi curenţii supărători de aer sînt complet eliminaţi, fapt care permite montarea maşinii în flux tehnologic chiar în sală unde se lucrează fără a mai fi necesară amenajarea unei încăperi separate, aşa cum se procedează pentru fabricatele străine. După cum era şi firesc, am simţit dorinţa de a cunoaşte omul a cărui putere de creaţie şi inteligenţă au ridicat prestigiul industriei electrotehnice româneşti peste hotare în faţa unor firme străine, a căror tradiţie este de mult cunoscută, Iată-ne, aşadar, în cabinetul tehnic al Uzinei de maşini electrice Bucureşti. Titulatura iniţială a propunerii, care a adus o economie uzinei de 2 745183 lei în anul 1969, lasă puţine şanse de a se întrezări evoluţia prodigioasă care a urmat după brevetarea ei de Oficiul de Stat pentru invenţii. Randamentul energetic excepţional datorită pierderilor minime în agregat, siguranţă mare de funcţionare în exploatare, sunt argumente pentru care invenţia a fost înregistrată pentru brevetare în principalele ţări industriale ale lumii. Prin bunăvoinţa inginerului Cîrnu Mihail, şeful cabinetului tehnic, ajungem în biroul serviciului constructor-şef I, unde am avut satisfacţia să cunoaştem în persoana inginerului Victor Bunea, un bărbat matur, de statură înaltă, cu părul cărunt, autorul invenţiei, care în timpul îndelungatei sale cariere (lucrează de aproape 33 de ani) a creat lucrări durabile care vorbesc şi astăzi, în felul lor, de pasiunea şi dragostea acestui om de ştiinţă pentru meseria aleasă, înfăţişarea plină de sobrietate şi modestie a constructorului nu trădează cu nimic calităţile acestui om de valoare, care prin exemplul său personal şi sprijinul acordat în permanenţă tuturor celor cucare a intrat în contact a reuşit să creeze o atmosferă de progres în fabrica aceasta de mare importanţă economică. S. CONSTANTINII! (Continuare în pag. 4 a) I ■jjţs&i Oamenii - sursă inepuizabilă a creaţiei tehnice de masă DE IERI, FILATURA OLTENIŢA 7I LUCREAZĂ CU ÎNTREAGA CAPACITATE TELEGRAMA ADRESATĂ COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Miercuri, la Filatura Olteniţa au intrat in funcţiune, cu6 zile înainte de termen, secţia de fire în amestec cu terom şi bumbac şi secţia de fire de" bumbac pieptănate., Astfel, începînd cu această zi, cea mai nouă şi modernă filatură din ţară lucrează cu întreaga capacitate. Ea va produce anual 7 410 tone de fire, din care se pot realiza 50 milioane mp ţesături. Fabrica este dotată cu utilaje la nivelul tehnicii actuale din care 80 la sută sunt fabricate la întreprinderile din Cluj, Tg. Mureş şi în alte unităţi specializate. Filatura din Olteniţa este realizată după planurile elaborate de Institutul de proiectări al industriei uşoare, aplicîndu-se soluţii constructive originale. , Cu prilejul intrării în funcţiune, cu întreaga capacitate, a filaturii, colectivul de ingineri, muncitori şi tehnicieni ai întreprinderii a adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu în care se spune printre altele : Construirea şi darea în folosinţă a filaturii noastre, este o expresie grăitoare a transpunerii in viaţă a hotărîrilor luate de partid pe linia continuării neabătute a industrializării socialiste a ţării. Ne sint încă vii în minte şi în inimă clipele vizitei ce aţi făcut-o, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pe şantierul filaturii noastre, precum şi preţioasele indicaţii şi recomandării care, aplicate în viaţă, au sporit rodnicia muncii noastre, au întărit mai mult colaborarea cu constructorul, ne-au dat posibilitatea ca împreună să examinăm cu mai multă competenţă şi profunzime realizarea obiectivului înainte cu 96 de zile faţă de termenul iniţial. Grija permanentă pe care o dovediţi pentru bunăstarea întregului popor constituie pentru noi un imbold în activitatea ce o desfăşurăm. Asigurăm Comitetul Central al Partidului, pe Dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că suntem hotăriţi să ne sporim eforturile in vederea perfecţionării şi ridicării întregii activităţi a filaturii noastre în aşa fel ca nivelul calitativ şi cantitativ proiectat să fie atins la termenul prevăzut. Muncind sub directa îndrumare a organizaţiei de partid, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai Filaturii Olteniţa va depune şi in viitor aceeaşi pasiune şi dăruire, acelaşi nestăvilit avint pentru înfăptuirea hotărîrilor de partid şi de stat, aducindu-şi in acest fel contribuţia la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltată în patria noastră. PREZENTĂRI DE SCRISORI DE ACREDITARE Ambasadorul Republicii Columbia Ambasadorul Republicii Guineea La 25 martie 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Antonio Alvarez Restrepo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Columbia în Republica Socialistă România. Cu acest prilej, ambasadorul Antonio Alvarez Restrepo şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Columbia. In aceeaşi zi, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mathias Fassou Mariba, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea în Republica Socialistă România. Cu această ocazie, ambasadorul Mathias Fassou Mariba şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Guineea. La solemnităţi şi convorbiri au luat parte Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Ridicarea conştiinţei socialiste a salariaţilor imperativ social - politic în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, entuziasmul în muncă pentru îndeplinirea integrală a planului pe anul în curs, pentru încheierea cu deplin succes a actualului cincinal şi asigurarea condiţiilor de trecere la realizarea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului, constituie dominanţa întregii vieţi economice şi social-politice, înţelegerea tot mai profundă a politicii partidului şi statului nostru, a marelui adevăr, că în condiţiile socialismului munca este izvorul bunăstării generale şi personale, al dezvoltării multilaterale a societăţii, îşi găseşte, în rîndul maselor de salariaţi din judeţul Prahova, o largă exprimare, concretizată într-o multitudine de fapte semnificative. Acestea sunt ilustrate, în primul rînd, de importantele realizări obţinute pînă acum la indicatorii de plan. In lunile ianuarie şi februarie din anul acesta, de pildă, prevederile la producţia globală au fost depăşite cu 48 054 000 lei, la producţiamarfă vîndută şi încasată cu 60 792 000 lei, productivitatea muncii sporind cu 7,7 la sută în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Aceste succese scot în evidenţă faptul că oamenii muncii din unităţile economice ale judeţului Prahova îşi onorează cu cinste îndatoririle profesionale, că îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie a devenit o caracteristică definitorie a activităţii lor, izvorîtă din dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători de bunuri materiale. La creşterea conştiinţei socialiste a salariaţilor din judeţul nostru, a nivelului de responsabilitate socială a acestora faţă de muncă şi avutul obştesc, o contribuţie de seamă au adus-o şi sindicatele. Călăuzit de indicaţiile desprinse din raportul prezentat la Congresulal X-lea al P.C.R., de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, că problema educaţiei socialiste implică, atît cunoaşterea temeinică a ceea ce este valoros în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane, stăpînirea profesiunii, cit şi însuşirea concepţiei materialistdialectice a partidului despre lume şi societate, formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate, biroul executiv al Consliului judeţean a luat un complex de măsuri, care să ducă la orientarea activităţii sindicatelor, la creşterea contribuţiei lor în domeniul muncii politicoeducative în rîndul salariaţilor. In lunile decembrie 1969 şi martie 1970, de exemplu, am organizat consfătuiri ale directorilor de cluburi şi ale bibliotecarilor salariaţi, în care s-au dezbătut formele şi metodele de muncă, subliniindu-se sarcinile care stau în faţa acestora în anul curent. Membrii biroului executiv, activul Consiliului judeţean, cit şi cel al comisiei cultural-educative de (Continuare în pag. 6-a) ION ALEXANDRU, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Prahova Constructorii de pe şantierele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier raportează : îndeplinit! Constructorii de pe şantierele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier şi-au îndeplinit miercuri sarcinile de plan pe primul trimestru al anului Ţinind seama de ritmul de lucru atins în ultimele zile, s-au creat condiţii pentru a se realiza suplimentar, pînă la sfîrşitul lunii, un volum de lucrări de construcţii evaluat la 7 milioane lei. TELEGRAMĂ Celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist din Australia Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist din Australia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului australian un cald salut frăţesc. Comuniştii români nutresc sentimente de caldă simpatie faţă de activitatea partidului dumneavoastră pusă în slujba intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale maselor muncitoare, împotriva acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru independenţa şi libertatea popoarelor, pentru pace şi securitate internaţională. Subliniem şi la acest prilej relaţiile de prietenie şi solidaritate frăţească statornicite între partidele noastre pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului socialist, egalităţii în drepturi, independenţei fiecărui partid. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea în continuare a legăturilor internaţionaliste dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Australia serveşte prieteniei dintre cele două partide şi popoare ale noastre, cauzei unităţii mişcării comuniste şi munci- toreşti internaţionale. Vă urăm succes deplin în desfăşurarea lucrărilor Congresului, noi victorii în lupta pentru realizarea nobilelor ţeluri ale democraţiei, socialismului şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN