Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-04 / nr. 6986
Pagina a 2-a ...cei ce plămădesc oţelul gălăţean Ne vor ierta jurnaliştii, ne vor ierta laminoriştii, ne vor ierta toţi aceia pe care i-am întîlnit de 1 Mai pe platforma Combinatului siderurgic gălăţean, că ne-am oprit numai la oţeluri. Succese remarcabile s-au înregistrat în toate sectoarele. Aici însă, schimbul^ „B" condus de inginerul Adrian Marinoiu— din care fac parte maistrul Victor Popa, oţelarii Pavel Hanganu, Vasile Ciobanu şi alţii — a elaborat, în această zi, cea de a 13 300-a şarjă, a 4 000-a din acest an, care marchează producerea celui de-al doilea milion de tone de oţel. — Durata de elaborare trece printr-o „acută" criză de timp — ne spune unul dintre oţelari. De la 27 am ajuns la a 38-a şarjă în 24 de ore... Convertizorul se înclină, apărînd jerbele de scîntei ale oţelului. Inginerul George Drişcu, şeful celei mai moderne oţelării din ţară, îşi consultă carneţelul şi confruntă datele cu rigla de calcul. Există aici o osmoză, o contopire a omului cu rezultatele muncii sale. Oţelarii şi-au depăşit angajamentul la zi cu 8326 tone de oţel, au economisit 885 tone metal, au asimilat nouă mărci de oţel destinat exportului şi au înregistrat 23000 000 lei economii la preţul de cost. În aceste zile ei se pregătesc deja pentru luna august, creînd, încă de pe acum bazele asimilării unor noi mărci de oţeluri, reducerii consumului de metal, modernizării reţetelor de dozare, îmbunătăţirii tehnologiei de elaborare, luni, răspunsuri, manevrele de control pînă în momentul restabilirii unui circuit, iată aspecte ale unei activităţi de o deosebită importanţă — aceea de a realiza un continuu echilibru între energia electrică produsă, care nu are cum să fie depozitată, şi cea consumată. Energie fără care nu poate fi concepută viaţa unui oraş modern. ...Dimineaţa, la ora 6,30 cînd echipa de serviciu de la Dispecerat (formată din inginerul Gheorghe Petrovici, şi tehniciană Maria Baicu) a luat „cartul" în primire a notat, laconic, pe o foaie de hîrtie : „Alimentarea oraşului Bucureşti cu energie electrică se face conform programării pentru o zi de sărbătoare...". La sfîrşitul schimbului său, inginerul Petrovici ne spunea : — Dacă ar fi avut loc o defecţiune, înlăturarea ei ar fi durat maximum 5 secunde ! Atît ar fi fost necesar pentru a pune în funcţiune AAR-ul (ancorarea automată a rezervei). De unde atîta siguranţă — mă veţi întreba. E simplu : ne bazăm pe măsurile şi verificările făcute anterior. ...Şi — am adăuga noi — pe experienţa dispecerului, pe pregătirea sa profesională care conferă oricărei activităţi siguranţa necesară. Intre timp se înserase. Celula fotoelectrică plasată pe acoperişul clădirii care adăposteşte întreprinderea de distribuire a energiei-Bucureşti conectează „de la sine" iluminatul public. La dispecerat, pîlpîielile aproape imperceptibile ale acului unui ampermetru, accentuau şi mai mult „calmul şi liniştea" circuitului energetic al Capitalei. ...cei ce aduc pe lume feţi-frumoşi Ne aflăm la Maternitatea din Botoşani. Un caz mai deosebit ? Nu ! Şi totuşi... Ce poate fi mai deosebit decît venirea pe lume a unui nou om ? Doctorul Valeriu Sîrbu păstrează undeva, în sine, sentimentul responsabilităţii de a oficia însăşi apariţia vieţii. Chipul nu-i trădează frămîntarea lăuntrică şi în lumina de zăpadă a neonului eşti tentat să-l asemeni cu un... sculptor. Pentru început nici nu există vreo deosebire. O muncă la fel de încordată îi broboneşte faţa, ascunsă sub masca de tifon. In acele clipe îndeletnicirea de obstetrician are ceva tulburător. Echipa se înţelege din frînturi de gesturi, din scăpăratul privirii. În fond travaliul acesta se repetă, la Botoşani, de 2 600—2 800 ori într-un an, iar doctorul Valeriu Sîrbu îşi practică îndeletnicirea de 17 ani. Totul ar putea să poarte pecetea rutinei. Dar nu este aşa, deşi asistenta şefă, Ioana Sandu, îi cunoaşte aproape dinainte fiecare mişcare. Colectivul cu care lucrează are încredere în capacitatea sa. La 25 aprilie, ca o recunoaştere a calităţilor sale, doctorului Sîrbu i s-a decernat medalia „Meritul sanitar". Mortalitatea în unitatea în care lucrează se menţine la zero. O muncă cu reuşită deplină. Şi totuşi... Abia cînd vine acea clipă supremă, mirifică, cînd o nouă viaţă se afirmă, abia atunci oamenii aceştia pentru care nu există zile de odihnă stabilite anterior răsuflă uşuraţi, se privesc recunoscători unul altuia pentru colaborare şi reuşită. Aşa a fost în ziua de 1 Mai. Medicul Valeriu Sîrbu, cu echipa sa de asistenţă, din care au făcut parte moaşa Mariana Gurău şi surorile Ana Ichim şi Mariana Vasiliu, s-a aflat la datorie. „Focul nestins" al pasiunii pentru îndeletnicirea aleasă a ars în plină noapte. Au fost 5 naşteri — trei băieţi şi două fetiţe A avut trei intervenţii : a fost salvată viaţa Teodorei Vieru, din satul Prăjeni — mamă a trei copii şi s-a intervenit prompt în alte două cazuri cu complicaţii. Dar cinci oameni şi-au făcut intrarea în viaţă. N-a fost uşor dar viaţa s-a afirmat şi de data aceasta. ...cei ce ne aduc, cu trenul, in gară La Depoul C.F.R. Cluj aflăm că în cinstea zilei de 1 Mai, odată cu creşterea procentului de dieselizare (ajuns la 83 la sută) şi aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice privind ridicarea calificării muncitorilor, întreţinerea parcului de locomotive etc., planul pe unitate a fost depăşit cu sute de mii de tone echivalente transportate, iar productivitatea muncii a crescut cu peste 5 la sută faţă de plan. Hotărîrea întregului colectiv este de a adăuga acestor realizări înîntrecere, în perioada următoare, altele noi, în condiţii de siguranţă deplină a circulaţiei, în gară, crainicul vesteşte solemn: „Trenul rapid 51 soseşte în staţie peste 5 minute...". Pe mecanicul dieselist Romulus Biriş îl cunoscusem cu multe ore înainte în cabina de comandă a maşinii care remorca spre Teiuş trenul nr. 4 532. Şi iată-l acum seara tîrziu, aducînd la Cluj, dinspre Teiuş, rapidul nr. 51. Este îndrăgostit de meseria pe care şi-a ales-o cu aproape 20 de ani în urmă. „Cunoaşte maşina pînă la ultimul ei şurub" — spun colegii săi despre el. întors de la drum, Romulus Biriş — împreună cu ajutorul său Marin Chercheş — a înscris în carnetul său de serviciu alte sute de kilometri alături de sutele de mii străbătuţi pînă acum pe drumurile de fier ale ţării, fără nici un fel de incidente. ■*— Cînd lucrezi cu toată stăruinţa, treburile merg bine, iar satisfacţiile vin de la sine, ne spune Romulus Biriş. Noi, ceferiştii, ne urăm la plecare unii, altora „Drum bun I". Fiind stăpîn pe tine, respectînd graficul de circulaţie adică neîntîrziind la plecarea pe parcurs său la sosire, neavînd abateri de la siguranţa circulaţiei sau defecte de locomotivă — şi drumul va fi un drum bun — aşa cum l-am avut şi noi azi — spre satisfacţia noastră, a celor de pe locomotivă şi a călătorilor pe care i-am adus la timp acasă... ...cei ce zămislesc in retortele chimiei noi seve pămintului Valea Călugărească. Faima sa a început să se structureze nu numai pe tradiţionalul vin de „Dealul Mare", ci şi pe îngrăşămintele fosfatice produse de Uzina chimică. Dezvoltarea, an de an, a acestei importante unităţi, pasiunea, talentul şi hărnicia oamenilor de aici au determinat ca în anul acesta să se obţină cantităţi de superfosfaţi cu care se vor putea îngrăşa peste 800 000 ha teren agricol! Preşedintele comitetului sindicatului, Stelian Naghi, ne spunea că planul producţiei globale şi marfă a fost depăşit pe 4 luni cu peste 2 000 000 lei, productivitatea muncii a crescut cu 875 lei pe salariat, beneficiile suplimentare fiind de 500 000 lei. Aceste rezultate poartă semnătura tuturor salariaţilor uzinei. Unul dintre aceştia este şi maistrul Valeriu Pătrană. Schimbul condus de el a lucrat şi în ziua de 1 Mai. Aici, la Valea Călugărească, la secţia superfosfaţi este „foc continuu" şi Valeriu Pătrană— unul dintre oamenii care au crescut odată cu uzina, de la simplu operator ajungînd astăzi să ocupe funcţia de maistru de schimb — şi-a manifestat hotărîrea ca împreună cu schimbul său, să înscrie pe graficul întrecerii noi realizări. La sfîrşitul primului schimb al zilei de 1 Mai, bilanţul succeselor repurtate în 4 luni din acest an de chimiştii de la Valea Călugărească a fost întregit cu încă 30 tone de superfosfat... ...cei ce conduc autobuzele şi tramvaiele La ceasul cînd ziua se desprinde din pîclele nopţii, pe porţile garajului întreprinderii de transport Iaşi au ieşit, ca întotdeauna, primele autobuze. Simultan, din depoul de tramvaie se dădea cale liberă vagoanelor împodobite cu flori şi steguleţe roşii şi tricolore, început, poate banal pentru o zi de sărbătoare, căreia o parte din personalul întreprinderii de transport Iaşi îi aduce prinos prin muncă. Alături de colectivele tuturor întreprinderilor, lucrătorii din transportul în comun au înregistrat însemnate realizări în întrecerea socialistă. Ei au raportat că în cele patru luni care au trecut de la începutul anului, I.T.I. a transportat peste plan 3 441 000 de călători, economisind, în același timp, suma de 500 000 lei. Mijloacele de transport urban au parcurs, în acest interval, 4 616 000 de km , ceea ce echivalează cu ocolul pămîntului de 115 ori. La volanul autobuzelor, la maneta tramvaielor, în depou sau în garaj, au sărbătorit prin muncă ziua de 1 Mai şi fruntaşii întreprinderii : şoferii Gheorghe Ciurea, Gheorghe Volovăț, Ion Şarahovici, Ion Mitrofan, vatmanul Gheorghe Cozma, lăcătuşii Gheorghe Bohan, Vasile Hendreş, controloarea Maria Atanasiu, taxatoarele Ruxandra Scutenicu, Lisabeta Cufan... începînd de la prînz şi pînă seara tîrziu o bună parte din parcul de autobuze a fost pus, suplimentar, la dispoziţia celor ce şi-au petrecut zilele de odihnă în minunatele puncte de agrement din pădurile „Repedea“, „Ciric" şi „Breazu"... Ieri la amiază, în parcul Herăstrău Foto : ST. ALBESCU ' ■ ...cei de la sonda 5027 De la începutul lunii ianuarie, de cînd brigăzii conduse de maistrul Tudor Răcăşanu, de la întreprinderea de foraj Bascov i s-a încredinţat forarea sondei 5027 — una dintre sondele de mare adîncime de pe meleagurile argeşene — zi de zi, sondorii acestei formaţii au înscris în cartea de bord realizări remarcabile. Pînă în seara zilei de 1 Mai talpa sapei atinsese adîncimea de 2509 metri, ceea ce reprezenta un avans de peste 20 zile faţă de grafic. Şi încă un amănunt : prin depăşirea vitezei de lucru, numărul metrilor pe sapă a crescut de la 95 la 116,7 % la totalul metrajului realizat folosindu-se cu 5 sape mai puţin. Cifrele sintetizează priceperea şi eforturile întregului colectiv pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pentru folosirea raţională a capacităţii modernei instalaţii 3 DH-200 A în scopul sporirii vitezei de foraj. Dar iată că, o dată cu atingerea adîncimii de 2 509 metri, fluidul de foraj dă semne de contaminare cu sare. Pentru evitarea unei eventuale avarii cele trei echipe conduse de sondorii şefi Tudor Ciuniuc, Stelian Dogaru şi Ovidiu Iorgescu, au reuşit, cu sprijinul specialiştilor de la I.C.F.E. din Cîmpina, să aducă fluidul de foraj la parametrii optimi. Odată cu rezolvarea acestei situaţii, cu bucuria datoriei împlinite, sondorii de la 5 027 au continuat forajul începînd, totodată, pregătirile pentru operaţiile de rubaj şi cimentare. — Am luat, de aceea, toate măsurile ca şi aceste complicate operaţii să fie efectuate în circa 40 de ore — ne spune maistrul Tudor Răcăşanu. Toţi membrii brigăzii sunt siguri că vom trece cu succes şi acest „examen" de reuşita căruia depinde în bună măsură atingerea cotei finale — 5 000 metri. ...cei ce stăpinesc luminile oraşului Telefoanele zbîrnîiau în timp ce pe ecranele optice aflate în încăperea Dispeceratului se reconstituiau, în fracţiuni de secundă, prin semnale codificate, pulsaţiile energetice ale Capitalei. Beculeţele de semnalizare, în clipitul lor adresat dispecerului, luminau conturul hărţii României desenat de o mînă de artist pe sticla ecranului. — Alo, aici dispecerul de serviciu Petrovici. Aştept tensiune pe linia 9 ! O am acum, mulţumesc ! Bineînţeles, curentul odată „obţinut" trebuie transmis mai departe : — Tovarășe Pătrașcu, ai tensiune pe linia 9. Notează G.S. 1 și G.S. 2 se repun sub tensiune. Din această clipă dumneata revii la schema normală. Noroc ! Fraze scurte — un cuvînt, două — ape- MUNKA Duminică 3 mai 1970 Azi pentru voi ridic paharul. La acest întîi de mai, oamenii şi-au spus cu mîndrie împlinirile născute din pasiunea cu care au dat viaţă marilor sarcini curente pe care partidul comuniştilor le pune în faţa întregului nostru popor, înaintînd din succes în succes, spre viitorul ce ridică România pe treptele tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. In fluviul uman, participant la marea sărbătoare, precum şi în orele de petrecere şi destindere din primele două zile ale lunii mai — cînd imensa majoritate a celor ce muncesc nu au lucrat — am simţit, alături de noi, prezenţa continuă a tuturor acelora care în aceste zile s-au aflat la locurile lor de muncă, făcîndu-şi datoria cu pasiunea cotidiană indispensabilă bunului mers al acelor activităţi ce exclud cea mai mică întrerupere. Pentru ei, pentru toţi aceia care în aceste zile s-au aflat la locurile de muncă „cu foc continuu" tovarăşii lor — şi noi alături de ei — au închinat un pahar în timpul meselor sărbătoreşti şi a petrecerilor cîmpeneşti. Cine sînt aceşti tovarăşi de muncă ? Nu i-am putea cuprinde pe toţi în aceste rînduri, deşi ar merita. Nu pentru cine ştie ce fapte ieşite din comun, ci tocmai pentru obişnuitul muncii lor cotidiene, am ridicat paharul pentru... ...cei ce veghează ca circulaţia să se desfăşoare normal 3 im .1 ■■.■■■■l... i.i.i I. NI ........................ Prin intersecţia şoselei Bucureşti-Ploieşti cu Bulevardul Aerogării (lingă benzinărie) trec peste o mie de maşini pe oră. — în după-amiazazilei de 1 Mai au trecut pe aici de două mai multe autovehicule ca de obicei, precum şi mulţi, foarte mulţi pietoni — ne spune agentul de circulaţie, plutonier Dumitru Ologeanu. — Cu alte cuvinte, sarcinile dv. au fost duble faţă de cele obişnuite... — în asemenea zile de sărbătoare, pentru noi, agenţii de circulaţie, sarcinile sînt mai mari, mai pline de răspundere. Oamenii se îndreaptă spre zonele de agrement din jurul municipiului Bucureşti, pleacă în excursie spre localităţile de munte. Fiecare vrea să ajungă cît mai repede, mai comod, la destinaţie. Noi, aflîndu-ne la dispoziţia lor, trebuie să le facilităm acest lucru veghind, în acelaşi timp, ca prin respectarea strictă a regulamentului de circulaţie, călătoria lor să decurgă în condiţii de siguranţă deplină. Aceasta este, în primul rînd, în interesul participanţilor la traficul rutier. Mai mult nu am putut discuta cu Dumitrul Ologeanu. Era nevoie de prezenţa sa în intersecţie. După cum şi în alte puncte de aglomeraţie intensă — în pieţele Universităţii, Unirii, Chibrit sau Victoriei, la intersecţia străzii Tudor Vladimirescu cu Calea Rahovei, a şoselei Ştefan cel Mare cu Calea Moşilor sau pe fiecare dintre arterele de penetraţie în oraş — ofiţeri sau subofiţeri de la circulaţie s-au aflat „la post" în această zi, ca şi în oricare alta. ...re/ce ne aduc veşti * 1 Galaţiul de astăzi numără aproape 1 000 de blocuri. în noile cartiere oamenii dispun de tot confortul şi beneficiază de binefacerile civilizaţiei, între altele, poşta, telegraful, telefonul... împreună cu inginerul Jean Stoian, director al Direcţiei de poştă, telefon şi telecomunicaţie Galaţi, am trecut în zilele de 12 mai, pe la cîteva din serviciile continue, i-am cunoscut, cu acest prilej, pe factorii Petrache Lungu, Ştefanache ţaralungă, Marin Tomei şi Aneta Barbu. Chiar şi în aceste zile oamenii aşteaptă presa, primesc scrisori sau telegrame. Fiecare dintre cei de serviciu distribuie zilnic peste 400 de ziare, 180—200 corespondenţe, parcurgînd aproximativ 40 de kilometri. Şi tipul salariaţilor din telecomunicaţii care sunt acum la datorie este încă destul de numeros : telefonistele Iulia Zaharescu, Elena Perianu şi Elena Huiban, telegrafiştii Aurica Georgescu şi Dumitru Chibrit, electromecanicii Mihai Sava şi Tudorel Munteanu, curierii telefonici Vasile Pamfil, Mihai Tofan şi Gheorghe Afloroaiei sînt cîţiva dintre evidenţiaţii şi fruntaşii în întrecerea socialistă care, prin munca lor, au contribuit la depăşirea sarcinilor de plan pe patru luni la cele 6 sectoare, în medie cu 6—7 la sută. Unii dintre aceştia îşi desfăşoară deja activitatea îrt noua centrală telefonică ultramodernă dată parţial în funcţiune în cartierul Ţiglina... ...rece ne deservesc prompt şi civilizat Maşinile se scurg ca un rîu multicolor. Astăzi parcă mai mult ca oricînd. Este un du-te-vino febril, fără întrerupere. Şi totuşi, înainte de a părăsi Bucureştiul spre culmile munţilor şi, de ce nu, chiar la mare, pentru că acest soare copleşitor te cheamă, opreşti maşina pentru cîteva clipe să te aprovizionezi cu carburanţi. Deci o haltă la stafia PECO-Lido. Aici cu multă amabilitate te serveşte Gheorghe Scornischi. În această zi cînd noi, toţi, petrecem, el se află la datorie. Fără serviciile lui, ale altora ca el, excursia noastră poate n-ar mai avea loc. Venim şi plecăm. El rămîne însă la datorie. De 38 de ani munceşte fără întrerupere în aceeaşi unitate. — Satisfacţia mea este să servesc prompt oamenii, ne spune. Astăzi sunt de serviciu, însă mîine am zi liberă şi împreună cu familia mă voi distra şi eu. Sunt mulţumit că pot lua parte la bucuriile celorlalţi. ...Ajungem aşadar pe Valea Timişului ? Unitatea aceasta „Dîmbul Morii" aparţinînd de T.A.P. „Carpaţi" Braşov devine din zi în zi tot mai solicitată atît de braşoveni, cît şi de numeroşi turişti, nu numai pentru că ocupă un pitoresc loc la poalele Carpaţilor, ci mai ales pentru atmosfera plină de solicitudine degajată aici. Un argument cert în acest sens ni-l prezintă şi faptul că planul de vînzare prevăzut pe primul trimestru al anului a fost depăşit cu peste 21 000 lei. Şi încă ceva: în cartea de impresii sunt inserate numai cuvinte elogioase. Ca de fiecare dată şi acum, în zilele de repaus, deservirea pregătită minuţios, a decurs în cele mai bune condiţii, prompt şi civilizat, atît în unitate cît şi la tonetele din Poiana „Dîmbul Morii". Gicu Irimie, şeful unităţii, a fost tot timpul în mijlocul tovarăşilor săi, veghind ca fiecare consumator să se simtă ca acasă. ...cei ce pregătesc belşugul recoltelor Pe Constantin Niţă, şeful secţiei a şaptea de tractoare de la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Ştefăneşti, judeţulfov, l-am întîlnit pe ogoarele cooperativei agricole de producţie în comuna Berceni. Am pornit, mai întîi, împreună, în urma unor tractoare care cu ajutorul discuitoarelor pregăteau pentru cultură ultimele suprafeţe de teren. Ne-a vorbit cu pasiune profesională despre cele 800 hectare însămînţate pînă atunci cu porumb, în rînduri drepte, despre faptul că s-a asigurat o densitate de pînă la 44 000 plante la hectar. Deodată Constantin Niţă se opri. Băgase de seamă că pe o bucată de teren, denivelată din pricina apelor, discuirea nu era la adîncimea necesară patului germinativ. Și aceasta, mai tîrziu ar fi dat posibilitate buruienilor să crească sufocînd planta porumbului. A strigat imediat la Constantin Morărescu să oprească agregatul remorcat de tractorul condus de el. După ce l-a dojenit pentru că n-a făcut treabă bună, au înclinat împreună bateriile discului. Şeful de secţie i-a atras atenţia mecanizatorului ca pe asemenea teren denivelat să treacă cu mașina de două, sau chiar de trei ori... Ne-am îndreptat apoi spre cealaltă parte a ogorului, înotînd parcă prin pămîntul reavăn afinat, tocmai acolo unde un alt grup de tractoare, înșirate unul după altul, cu ajutorul semănătorilor SPC-6, încorporau sămînţa de porumb în ultimele zeci de hectare de pămînt. Mecanizatorii din secţia a şaptea de la I.M.A. Ştefăneşti au terminat de însămînţat cu porumb boabe întreaga suprafaţă planificată pentru ziua aceea. ...Şi acum tovarăşi, toţi cei care în zilele de 1 şi 2 mai am participat la demonstraţiile sărbătoreşti, ne-am distrat, am petrecut sau ne-am odihnit, să ne pregătim să „intrăm în schimb". Tovarăşii noştri de muncă care au lucrat în aceste zile au şi ei dreptul la odihnă. Cu forţe proaspete, să continuăm rodnica noastră activitate de făurire a socialismului. Pagină realizată de IOAN ILIEŞ, cu sprijinul corespondenţilor judeţeni: L. BĂRBIERI, D. BURCEA, M. CIŞMAN, I. FILIP, I. MIHALEA, M. NICOARA, M. OPREA, M. ŢINŢAR şi ST. DOROBANŢU *