Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-04 / nr. 6986

Pagina a 2-a ...cei ce plămădesc oţelul gălăţean Ne vor ierta jurnaliştii, ne vor ierta la­­minoriştii, ne vor ierta toţi aceia pe care i-am întîlnit de 1 Mai pe platforma Com­binatului siderurgic gălăţean, că ne-am o­­prit numai la oţeluri. Succese remarcabile s-au înregistrat în toate sectoarele. Aici însă, schimbul^ „B" condus de inginerul Adrian Marinoiu­­— din care fac parte maistrul Victor Popa, oţelarii Pavel Hanganu, Vasile Ciobanu şi alţii — a elaborat, în această zi, cea de a 13 300-a şarjă, a 4 000-a din acest an, care marchează producerea celui de-al doilea milion de tone de oţel. — Durata de elaborare trece printr-o „acută" criză de timp — ne spune unul dintre oţelari. De la 27 am ajuns la a 38-a şarjă în 24 de ore... Convertizorul se înclină, apărînd jerbele de scîntei ale oţelului. Inginerul George Drişcu, şeful celei mai moderne oţelării din ţară, îşi consultă carneţelul şi con­fruntă datele cu rigla de calcul. Există aici o osmoză, o contopire a omului cu rezultatele muncii sale. Oţelarii şi-au de­păşit angajamentul la zi cu 8326 tone de oţel, au economisit 885 tone metal, au a­­similat nouă mărci de oţel destinat ex­portului şi au înregistrat 23000 000 lei e­­conomii la preţul de cost. έn aceste zile ei se pregătesc deja pentru luna august, creînd, încă de pe acum bazele asimi­lării unor noi mărci de oţeluri, reducerii consumului de metal, modernizării reţe­telor de dozare, îmbunătăţirii tehnologiei de elaborare, luni, răspunsuri, manevrele de control pînă în momentul restabilirii unui circuit, iată aspecte ale unei activităţi de o deo­sebită importanţă — aceea de a realiza un continuu echilibru între energia elec­trică produsă, care nu are cum să fie depozitată, şi cea consumată. Energie fără care nu poate fi concepută viaţa unui o­­raş modern. ...Dimineaţa, la ora 6,30 cînd echipa de serviciu de la Dispecerat (formată din inginerul Gheorghe Petrovici, şi tehniciană Maria Baicu) a luat „cartul" în primire a notat, laconic, pe o foaie de hîrtie : „A­­limentarea oraşului Bucureşti cu energie electrică se face conform programării pentru o zi de sărbătoare...". La sfîrşitul schimbului său, inginerul Petrovici ne spunea : — Dacă ar fi avut loc o defecţiune, înlăturarea ei ar fi durat maximum 5­ secunde ! Atît ar fi fost necesar pentru a pune în funcţiune AAR-ul (ancorarea auto­mată a rezervei). De unde atîta siguran­­ţă­ — mă veţi întreba. E simplu : ne ba­zăm pe măsurile şi verificările făcute an­terior. ...Şi — am adăuga noi — pe experien­ţa dispecerului, pe pregătirea sa profe­sională care conferă oricărei activităţi si­guranţa necesară. Intre timp se înserase. Celula fotoelec­­trică plasată pe acoperişul clădirii care adăposteşte întreprinderea de distribuire a energiei-Bucureşti conectează „de la sine" iluminatul public. La dispecerat, pîl­­pîielile aproape imperceptibile ale acului unui ampermetru, accentuau şi mai mult „calmul şi liniştea" circuitului energetic al Capitalei. ...cei ce aduc pe lume feţi-frumoşi Ne aflăm la Maternitatea din Botoşani. Un caz mai deosebit ? Nu ! Şi totuşi... Ce poate fi mai deosebit decît venirea pe lume a unui nou om ? Doctorul Valeriu Sîrbu păstrează undeva, în sine, senti­mentul responsabilităţii de a oficia în­săşi apariţia vieţii. Chipul nu-i trădează frămîntarea lăuntrică şi în lumina de zăpadă a neonului eşti tentat să-l ase­meni cu un... sculptor. Pentru început nici nu există vreo deosebire. O muncă la fel de încordată îi broboneşte faţa, as­cunsă sub masca de tifon. In acele clipe îndeletnicirea de obstetrician are ceva tulburător. Echipa se înţelege din frînturi de gesturi, din scăpăratul privirii. În fond travaliul acesta se repetă, la Botoşani, de 2 600—2 800 ori într-un an, iar doctorul Valeriu Sîrbu îşi practică îndeletnicirea de 17 ani. Totul ar putea să poarte pece­tea rutinei. Dar nu este aşa, deşi asis­tenta şefă, Ioana Sandu, îi cunoaşte a­­proape dinainte fiecare mişcare. Colec­tivul cu care lucrează are încredere în capacitatea sa. La 25 aprilie, ca o re­cunoaştere a calităţilor sale, doctorului Sîrbu i s-a decernat medalia „Meritul sanitar". Mortalitatea în unitatea în care lucrează se menţine la zero. O muncă cu reuşită deplină. Şi totuşi... Abia cînd vine acea clipă supremă, miri­fică, cînd o nouă viaţă se afirmă, abia a­­tunci oamenii aceştia pentru care nu există zile de odihnă stabilite anterior răsuflă uşuraţi, se privesc recunoscători unul altuia pentru colaborare şi reuşită. Aşa a fost în ziua de 1 Mai. Medicul Va­leriu Sîrbu, cu echipa sa de asistenţă, din care au făcut parte moaşa Mariana Gurău şi surorile Ana Ichim şi Mariana Vasiliu, s-a aflat la datorie. „Focul nestins" al pasiunii pentru îndeletnicirea aleasă a ars în plină noapte. Au fost 5 naşteri — trei băieţi şi două fetiţe A avut trei intervenţii : a fost salvată viaţa Teodorei Vieru, din satul Prăjeni — mamă a trei copii şi s-a intervenit prompt în alte două cazuri cu complicaţii. Dar cinci oameni şi-au făcut intrarea în viaţă. N-a fost uşor dar viaţa s-a afirmat şi de data aceasta. ...cei ce ne aduc, cu trenul, in gară La Depoul C.F.R. Cluj aflăm că în cin­stea zilei de 1 Mai, odată cu creşterea procentului de dieselizare (ajuns la 83 la sută) şi aplicarea unor măsuri tehnico-or­­ganizatorice privind ridicarea calificării muncitorilor, întreţinerea parcului de lo­comotive etc., planul pe unitate a fost depăşit cu sute de mii de tone echi­valente transportate, iar productivitatea muncii a crescut cu peste 5 la sută faţă de plan. Hotărîrea întregului colectiv este de a adăuga acestor realizări în­­între­cere, în perioada următoare, altele noi, în condiţii de siguranţă deplină a circulaţiei, în gară, crainicul vesteşte solemn: „Trenul rapid 51 soseşte în staţie peste 5 minute...". Pe mecanicul dieselist Ro­mulus Biriş îl cunoscusem cu multe ore înainte în cabina de comandă a maşinii care remorca spre Teiuş trenul nr. 4 532. Şi iată-l acum seara tîrziu, aducînd la Cluj, dinspre Teiuş, rapidul nr. 51. Este în­drăgostit de meseria pe care şi-a ales-o cu aproape 20 de ani în urmă. „Cu­noaşte maşina pînă la ultimul ei şurub" — spun colegii săi despre el. întors de la drum, Romulus Biriş — îm­preună cu ajutorul său Marin Chercheş — a înscris în carnetul său de serviciu alte sute de kilometri alături de sutele de mii străbătuţi pînă acum pe drumurile de fier ale ţării, fără nici un fel de inci­dente. ■*— Cînd lucrezi cu toată stăruinţa, tre­burile merg bine, iar satisfacţiile vin de la sine, ne spune Romulus Biriş. Noi, ce­feriştii, ne urăm la plecare unii, altora „Drum bun I". Fiind stăpîn pe tine, res­­pectînd graficul de circulaţie adică ne­­întîrziind la plecarea pe parcurs său la sosire, neavînd abateri de la siguranţa circulaţiei sau defecte de locomotivă —­ şi drumul va fi un drum bun — aşa cum l-am avut şi noi azi —­ spre satisfacţia noastră, a celor de pe locomotivă şi a călătorilor pe care i-am adus la timp a­­casă... ...cei ce zămislesc in retortele chimiei noi seve pămintului Valea Călugărească. Faima sa a în­ceput să se structureze nu numai pe tra­diţionalul vin de „Dealul Mare", ci şi pe îngrăşămintele fosfatice produse de Uzina chimică. Dezvoltarea, an de an, a acestei importante unităţi, pasiunea, talentul şi hărnicia oamenilor de aici au determinat ca în anul acesta să se obţină cantităţi de superfosfaţi cu care se vor putea în­­grăşa peste 800 000 ha teren agricol! Preşedintele comitetului sindicatului, Ste­lian Naghi, ne spunea că planul produc­ţiei globale şi marfă a fost depăşit pe 4 luni cu peste 2 000 000 lei, productivita­tea muncii a crescut cu 875 lei pe sala­riat, beneficiile suplimentare fiind de 500 000 lei. Aceste rezultate poartă semnătura tu­turor salariaţilor uzinei. Unul dintre a­­ceştia este şi maistrul Valeriu Pătrană. Schimbul condus de el a lucrat şi în ziua de 1 Mai. Aici, la Valea Călugărească, la secţia superfosfaţi este „foc continuu" şi Valeriu Pătrană­­— unul dintre oamenii care au crescut odată cu uzina, de la sim­plu operator ajungînd astăzi să ocupe funcţia de maistru de schimb — şi-a ma­nifestat hotărîrea ca împreună cu schim­bul său, să înscrie pe graficul întrecerii noi realizări. La sfîrşitul primului schimb al zilei de 1 Mai, bilanţul succeselor repurtate în 4 luni din acest an de chimiştii de la Va­lea Călugărească a fost întregit cu încă 30 tone de superfosfat... ...cei ce conduc autobuzele şi tramvaiele La ceasul cînd ziua se desprinde din pîclele nopţii, pe porţile garajului între­prinderii de transport Iaşi au ieşit, ca în­totdeauna, primele autobuze. Simultan, din depoul de tramvaie se dădea cale li­beră vagoanelor împodobite cu flori şi steguleţe roşii şi tricolore, început, poate banal pentru o zi de sărbătoare, căreia o parte din personalul întreprinderii de transport Iaşi îi aduce prinos prin muncă. Alături de colectivele tuturor întreprinde­rilor, lucrătorii din transportul în comun au înregistrat însemnate realizări în întrecerea socialistă. Ei au raportat că în cele pa­tru luni care au trecut de la începutul a­­nului, I.T.I. a transportat peste plan 3 441 000 de călători, economisind, în a­­celași timp, suma de 500 000 lei. Mijloa­cele de transport urban au parcurs, în a­­cest interval, 4 616 000 de km , ceea ce echivalează cu ocolul pămîntului de 115 ori. La volanul autobuzelor, la maneta tramvaielor, în depou sau în garaj, au sărbătorit prin muncă ziua de 1 Mai şi fruntaşii întreprinderii : şoferii Gheorghe Ciurea, Gheorghe Volovăț, Ion Şaraho­­vici, Ion Mitrofan, vatmanul Gheorghe Cozma, lăcătuşii Gheorghe Bohan, Vasile Hendreş, controloarea Maria Atanasiu, ta­xatoarele Ruxandra Scutenicu, Lisabeta Cufan... începînd de la prînz şi pînă seara tîr­­ziu o bună parte din parcul de autobuze a fost pus, suplimentar, la dispoziţia ce­lor ce şi-au petrecut zilele de odihnă în mi­nunatele puncte de agrement din pădu­rile „Repedea“, „Ciric" şi „Breazu"... Ieri la amiază, în parcul Herăstrău Foto : ST. ALBESCU ' ■ ...cei de la sonda 5­027 De la începutul lunii ianuarie, de cînd brigăzii conduse de maistrul Tudor Ră­­căşanu, de la întreprinderea de foraj Bascov i s-a încredinţat forarea sondei 5027 — una dintre sondele de mare a­­dîncime de pe meleagurile argeşene — zi de zi, sondorii acestei formaţii au înscris în cartea de bord realizări remarcabile. Pînă în seara zilei de 1 Mai talpa sa­pei atinsese adîncimea de 2509 metri, ceea ce reprezenta un avans de peste 20 zile faţă de grafic. Şi încă un amănunt : prin depăşirea vitezei de lucru, numărul me­trilor pe sapă a crescut de la 95 la 116,7 % la totalul metrajului realizat folosin­­du-se cu 5 sape mai puţin. Cifrele sinte­tizează priceperea şi eforturile întregului colectiv pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pentru folosirea raţională a capacităţii modernei instala­ţii 3 DH-200 A în scopul sporirii vitezei de foraj. Dar iată că, o dată cu atingerea adîncimii de 2 509 metri, fluidul de foraj dă semne de contaminare cu sare. Pentru evitarea unei eventuale avarii cele trei echipe conduse de sondorii şefi Tudor Ciuniuc, Stelian Dogaru şi Ovidiu Iorgescu, au reuşit, cu sprijinul specialiştilor de la I.C.F.E. din Cîmpina, să aducă fluidul de foraj la parametrii optimi. Odată cu rezolvarea acestei situaţii, cu bucuria datoriei împlinite, sondorii de la 5 027 au continuat forajul începînd, toto­dată, pregătirile pentru operaţiile de rubaj şi cimentare. — Am luat, de aceea, toate măsurile ca şi aceste complicate operaţii să fie efectuate în circa 40 de ore — ne spune maistrul Tudor­­ Răcăşanu. Toţi membrii brigăzii sunt siguri că vom trece cu succes şi acest „examen" de reuşita căruia de­pinde în bună măsură atingerea cotei fi­nale — 5 000 metri. ...cei ce stăpinesc luminile oraşului Telefoanele zbîrnîiau în timp ce pe e­­cranele optice aflate în încăperea Dispe­ceratului se reconstituiau, în fracţiuni de secundă, prin semnale codificate, pulsa­ţiile energetice ale Capitalei. Beculeţele de semnalizare, în clipitul lor adresat dispecerului, luminau conturul hărţii Ro­mâniei desenat de o mînă de artist pe sticla ecranului. — Alo, aici dispecerul de serviciu Pe­trovici. Aştept tensiune pe linia 9 ! O am acum, mulţumesc ! Bineînţeles, curentul odată „obţinut" trebuie transmis mai departe : — Tova­rășe Pătrașcu, ai tensiune pe linia 9. No­tează G.S. 1 și G.S. 2 se repun sub ten­siune. Din această clipă dumneata revii­­ la schema normală. Noroc ! Fraze scurte — un cuvînt, două — ape- MUNKA Duminică 3 mai 1970 Azi pentru voi ridic paharul. La acest întîi de mai, oamenii şi-au spus cu mîndrie împlini­rile născute din pasiunea cu care au dat viaţă marilor sar­cini curente pe care partidul comuniştilor le pune în faţa între­gului nostru popor, înaintînd din succes în succes, spre viito­rul ce ridică România pe treptele tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. In fluviul uman, participant la marea sărbătoare, precum şi în orele de petrecere şi destindere din primele două zile ale lunii mai — cînd imensa majoritate a celor ce muncesc nu au lucrat — am simţit, alături de noi, prezenţa continuă a tu­turor acelora care în aceste zile s-au aflat la locurile lor de mun­că, făcîndu-şi datoria cu pasiunea cotidiană indispensabilă bu­nului mers al acelor activităţi ce exclud cea mai mică între­rupere. Pentru ei, pentru toţi aceia care în aceste zile s-au aflat la locurile de muncă „cu foc continuu" tovarăşii lor — şi noi ală­turi de ei — au închinat un pahar în timpul meselor sărbătoreşti şi a petrecerilor cîmpeneşti. Cine sînt aceşti tovarăşi de muncă ? Nu i-am putea cuprinde pe toţi în aceste rînduri, deşi ar merita. Nu pentru cine ştie ce fapte ieşite din comun, ci tocmai pentru obişnuitul muncii lor cotidiene, am ridicat paharul pentru... ...cei ce veghează ca circulaţia să se desfăşoare normal 3 im .1 ■■.■■■■l... i.i.i I. NI ........................­ Prin intersecţia şoselei Bucureşti-Ploieşti cu Bulevardul Aerogării (lingă benzinărie) trec peste o mie­ de maşini pe oră. — în după-amiaza­­zilei de 1 Mai au trecut pe aici de două mai multe autove­hicule ca de obicei, precum şi mulţi, foarte mulţi pietoni — ne spune agentul de circulaţie, plutonier Dumitru Ologeanu. — Cu alte cuvinte, sarcinile dv. au fost duble faţă de cele obişnuite... — în asemenea zile de sărbătoare, pentru noi, agenţii de circulaţie, sarcinile sînt mai mari, mai pline de răspundere. Oamenii se îndreaptă spre zonele de a­­grement din jurul municipiului Bucureşti, pleacă în excursie spre localităţile de munte. Fiecare vrea să ajungă cît mai re­pede, mai comod, la destinaţie. Noi, a­­flîndu-ne la dispoziţia lor, trebuie să le facilităm acest lucru veghind, în a­­celaşi timp, ca prin­ respectarea strictă a regulamentului de circulaţie, călătoria lor să decurgă în condiţii de siguranţă de­plină. Aceasta este, în primul rînd, în in­teresul participanţilor la traficul rutier. Mai mult nu am putut discuta cu Du­mitrul Ologeanu. Era nevoie de prezenţa sa în intersecţie. După cum şi în alte puncte de aglomeraţie intensă — în pie­ţele Universităţii, Unirii, Chibrit sau Victo­riei, la intersecţia străzii Tudor Vladimi­­rescu cu Calea Rahovei, a şoselei Ştefan cel Mare cu Calea Moşilor sau pe fiecare dintre arterele de penetraţie în oraş — o­­fiţeri sau subofiţeri de la circulaţie s-au aflat „la post" în această zi, ca şi în oricare alta. ...re/­ce ne aduc veşti * 1 Galaţiul de astăzi numără aproape 1 000 de blocuri. în noile cartiere oamenii dispun de tot confortul şi beneficiază de binefacerile civilizaţiei, între altele, poşta, telegraful, telefonul... împreună­ cu inginerul Jean Stoian, di­rector al Direcţiei de poştă, telefon şi te­lecomunicaţie Galaţi, am trecut în zilele de 1­2 mai, pe la cîteva din serviciile continue, i-am cunoscut, cu acest prilej, pe factorii Petrache Lungu, Ştefanache ţaralungă, Marin Tomei şi Aneta Barbu. Chiar şi în aceste zile oamenii aşteaptă presa, primesc scrisori sau telegrame. Fiecare dintre cei de serviciu distribuie zilnic peste 400 de ziare, 180—200 cores­pondenţe, parcurgînd aproximativ 40 de kilometri. Şi tipul salariaţilor din telecomunicaţii care sunt acum la datorie este încă des­tul de numeros : telefonistele Iulia Zaha­­rescu, Elena Perianu şi Elena Huiban, te­­legrafiştii Aurica Georgescu şi Dumitru Chibrit, electromecanicii Mihai Sava şi Tudorel Munteanu, curierii telefonici Va­sile Pamfil, Mihai Tofan şi Gheorghe Afloroaiei sînt cîţiva dintre evidenţiaţii şi fruntaşii în întrecerea socialistă care, prin munca lor, au contribuit la depăşirea sar­cinilor de plan pe patru luni la cele 6 sectoare, în medie cu 6—7 la sută. Unii dintre aceştia îşi desfăşoară deja activi­tatea îrt noua centrală telefonică ultra­modernă dată parţial în funcţiune în car­tierul Ţiglina... ...re­­ce ne deservesc prompt şi civilizat Maşinile se scurg ca un rîu multicolor. Astăzi parcă mai mult ca oricînd. Este un du-te-vino febril, fără întrerupere. Şi to­tuşi, înainte de a părăsi Bucureştiul spre culmile munţilor şi, de ce nu, chiar la mare, pentru că acest soare copleşitor te cheamă, opreşti maşina pentru cîteva clipe să te aprovizionezi cu carburanţi. Deci o haltă la stafia PECO-Lido. Aici cu multă amabilitate te serveşte Gheorghe Scornischi. În această zi cînd noi, toţi, petre­­cem, el se află la datorie. Fără serviciile lui, ale altora ca el, excursia noastră poate n-ar mai avea loc. Venim şi plecăm. El rămîne însă la datorie. De 38 de ani mun­ceşte fără întrerupere în aceeaşi unitate. — Satisfacţia mea este să servesc prompt oamenii, ne spune. Astăzi sunt de serviciu, însă mîine am zi liberă şi îm­preună cu familia mă voi distra şi eu. Sunt mulţumit că pot lua parte la bucuriile celorlalţi. ...Ajungem aşadar pe Valea Timişului ? Unitatea aceasta „Dîmbul Morii" apar­­ţinînd de T.A.P. „Carpaţi" Braşov devine din zi în zi tot mai solicitată atît de braşo­veni, cît şi de numeroşi turişti, nu numai pentru că ocupă un pitoresc loc la poa­lele Carpaţilor, ci mai ales pentru atmo­sfera plină de solicitudine degajată aici. Un argument cert în acest sens ni-l pre­zintă şi faptul că planul de vînzare pre­văzut pe primul trimestru al anului a fost depăşit cu peste 21 000 lei. Şi încă ceva: în cartea de impresii sunt inserate numai cuvinte elogioase. Ca de fiecare dată şi acum, în zilele de repaus, deservirea pregătită minuţios, a decurs în cele mai bune condiţii, prompt şi civilizat, atît în unitate cît şi la tonetele din Poiana „Dîmbul Morii". Gicu Irimie, şeful unităţii, a fost tot timpul în mij­locul tovarăşilor săi, veghind ca fiecare con­sumator să se simtă ca acasă. ...cei ce pregătesc belşugul recoltelor Pe Constantin Niţă, şeful secţiei a şap­tea de tractoare de la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Ştefăneşti, ju­­deţu­lfov, l-am întîlnit pe ogoarele coo­perativei agricole de producţie în comuna Berceni. Am pornit, mai întîi, împreună, în ur­ma unor tractoare care cu ajutorul discu­­itoarelor pregăteau pentru cultură ultimele suprafeţe de teren. Ne-a vorbit cu pasiu­ne profesională despre cele 800 hectare însămînţate pînă atunci cu porumb, în rînduri drepte, despre faptul că s-a asigu­rat o densitate de pînă la 44 000 plante la hectar. Deodată Constantin Niţă se opri. Bă­gase de seamă că pe o bucată de teren, denivelată din pricina apelor, discuirea nu era la adîncimea necesară patului germi­nativ. Și aceasta, mai tîrziu ar fi dat po­sibilitate buruienilor să crească sufocînd planta porumbului. A strigat imediat la Constantin Morărescu să oprească agre­gatul remorcat de tractorul condus de el. După ce l-a dojenit pentru că n-a făcut treabă bună, au înclinat împreună bate­riile discului. Şeful de secţie i-a atras a­­tenţia mecanizatorului ca pe asemenea teren denivelat să treacă cu mașina de două, sau chiar de trei ori... Ne-am îndreptat apoi spre cealaltă par­te a ogorului, înotînd parcă prin pămîn­­tul reavăn afinat, tocmai acolo unde un alt grup de tractoare, înșirate unul du­pă altul, cu ajutorul semănătorilor SPC-6, încorporau sămînţa de porumb în ultimele zeci de hectare de pămînt. Mecanizatorii din secţia a şaptea de la I.M.A. Ştefăneşti au terminat de însămînţat cu porumb boabe întreaga suprafaţă planificată pentru ziua aceea. ...Şi acum tovarăşi, toţi cei care în zi­lele de 1 şi 2 mai am participat la de­monstraţiile sărbătoreşti, ne-am distrat, am petrecut sau ne-am odihnit, să ne pregă­tim să „intrăm în schimb". Tovarăşii noştri de muncă care au lucrat în aceste zile au şi ei dreptul la odihnă. Cu forţe proaspete, să continuăm rodnica noastră activitate de făurire a socialismului. Pagină realizată de IOAN ILIEŞ, cu sprijinul corespondenţilor jude­ţeni: L. BĂRBIERI, D. BURCEA, M. CIŞMAN, I. FILIP, I. MIHALEA, M. NICOARA, M. OPREA, M. ŢINŢAR şi ST. DOROBANŢU *

Next