Munca, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7114-7140)

1970-10-01 / nr. 7114

Pagina a 2-a Controlul obştesc-muncitoresc Reprezentanţii consumatorilor cer măsuri! Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti a organizat o largă acţiune de control obştesc în unităţile O.C.L. Mobila (magazine şi depozite de mobilă şi depozite de materiale pentru construc­ţii şi întreţinere). Iată unele constatări: „Tainul" responsabilului Aprovizionare după ureche. ...şi mobilă care-şi plînge soarta Dialog despre responsabilitate gazine şi depozite lipsa u­­niformelor şcolare­. Şi tot aşa au fost puse în discuţie alte şi alte consta­tări. Iniţiativa Consiliu­lui municipal al sindicatelor Sibiu, este valoroasă şi prin faptul că, prin dialo­g discuţie la depozitul de materiale pentru cons­trucţii din Şoseaula Crin­­gaşi nr. 79 . — Mai aveţi ciment la saci ? — Aş ! — ce, ăla vărsat nu e bun ? Cetăţenilor nu le venea să creadă că s-a vîndut to­tul aşa de repede.­ Echipa de control obştesc a picat la timp. Chemat în grabă responsabilul Dumitru Pa­­raschiv a făcut imediat bon. „E reţinut pentru ci­neva mare“. Pun eu banii, asta-i important. Bon­e, banii sunt, ce vă pasă ?“ Controlorii Alexandru Vlad ,Ilie Pătraşcu şi Alex­andru Ghergan nu s-au lă­sat impresionaţi de tirada responsabilului­. Au cerut ca cimentul să fie pus ime­diat în vînzare. Şi, cetăţe­n lopoţelul a sunat din nou şi şcolarii au nevoie pentru lecţii de mese-pu­­pitru. Iei magazinele la rînd şi nu le găseşti. Nici în Piaţa Gării de Nord, nici la cel de pe Şoseaua Colentina nr. 8, nici în Griviţei nr. 236. Controlo­rii obşteşti au mers şi în alte unităţi. N-au întîlnit Sita controlului calităţii mobilei este în unele între­prinderi aşa de rară că trec în ea stricăciuni incredibi­le : divane desfăcute, cana­pele cu trei picioare, o­­glinzi sparte, scaune des­perecheate. Şi cum recep­ţia comerţului e uneori de acelaşi nivel, ele ajung în magazin. La un singur con­trol în magazine şi depozite de mobilă, echipele au găsit asemenea mărfuri puse în cnzare la unităţile din Bd. Gheorghe Dimitrov nr. 95, Bd. Muncii nr. 90, la cea din Şoseaua Ştefan cel Mare. Controlorii obşteşti au descoperit şi acte de gravă neglijenţă. Mobilă în va­loare de zeci de mii de lei supusă degradării la maga­zinul din Banu Manta nr. 2. O parte este depozitată într-o pivniţă cu igrasie La clubul Industriei po­ligrafice din Sibiu, Consi­liul municipal a organizat o întîlnire între controlorii obşteşti şi directorii din re­ţeaua de deservire. Mate­rialul pus în dezbatere : constatările făcute de echi­pele de control obştesc în luna august, reprezentate de această dată... grafic. Panouri mari cu caricaturi satirizează diferite stări de lucruri. Iată unul ce prezintă „meşteşugul“ os­nii au văzut că reprezen­tanţii lor nu îngăduie pun­găşia. La un alt depozit, nr. 55 din Calea Călăraşi, s-a descoperit aceeaşi ten­tativă de dosire a mărfii spre a fi vîndută preferen­ţial. Deşi se răspundea zgo­motos că depozitul n-are smoală, echipa de control obştesc a găsit 150 kg. de smoală sfărimată nepusă în vînzare. Tot la unitatea din Călă­raşi, gestionată de Ion Flon­­dor, s-a perfecţionat o „me­todă legală“ de înşelare a cumpărătorilor. Se cîntă­­reşte cu greutăţi pe care metrologia le-a scos din uz, pentru că prin tocire sînt mai uşoare. Şi ce rămîne, 100 de grame de colo şi 200 gr de dincolo, se adu­­nă şi formează tainul res­ponsabilului­ pupitre, dar nici sufragerii „Gioconda“ şi „Mirela“, mult cerute de cumpărători, nici mobilă de bucătărie sau dormitoare „Solea“, într-un singur loc au găsit depozitate cu grămada , la unitatea din piaţa 13 Sep­tembrie, magazin cu vîn­zare lentă, ce are un sold de peste 700 000 de lei, totală, iar alta, într-un de­pozit laolaltă cu varul, ci­mentul, cartonul asfaltat şi alte materiale de construc­ţii, care o degradează prin prăfuire excesivă. Exigenţa controlului obş­tesc-muncitoresc a scos la iveală faptul că nepăsarea şi iresponsabilitatea lucră­torilor din comerţul cu mobilă aduce prejudicii materiale statului şi îngre­unează satisfacerea cerin­ţelor cumpărătorilor. Con­trolul obştesc muncitoresc organizat de Consiliul mu­nicipal al sindicatelor din Bucureşti a semnalat şi cui alte prilejuri lipsuri simi­lare. Dar, întrucît pagubele sunt suportate de stat şi nu de conducătorii O.C.L. Mo­bila aceştia nu au luat măsuri. Reprezentanţii opi­niei publice le cer­ pătarilor de la grădina de vară „Veneţia“ care trans­formă vinul de 9 lei în vin din soiuri pure, îmbuteliin­­du­-i în sticle de trei sfer­turi de litru cu etichete vestice. Cîştigul ? Mai mult decît dublu. O caricatură în care cîţi­­va copii interoghează con­ducătorii comerţului pentru că au uitat că... o dată cu septembrie începe şi şcoa­la.­­Echipele de control obştesc au constatat în ma-Capacitatea organizatori­că a sindicatelor din Bra­şov a crescut anul acesta simţitor în domeniul con­trolului obştesc asu­pra de­servirii populaţiei. Numă­rul şi frecvenţa investiga­ţiilor făcute în magazine, pieţe, unităţi medico-sani­­tare, depăşeşte cu mult pe cel din perioada corespun­zătoare a anului trecut. Nu­mai în prima jumătate a lunii septembrie, echipele ce acţionează în reţeaua comercială au efectuat peste 200 de controale des­­făşurînd o amplă ofensivă în favoarea servirii cum­părătorilor cu întreaga so­licitudine. Receptiv la sesizările Controlului obştesc s-a do­vedit T.A.P.L. — Braşov. La restaurantele Caraiman, Victoria, Cina, nici una din stările de lucruri negative consemnate cu două-trei săptămîni în urmă nu au mai dăinurit. De unde se vede că lucrătorii T.A.P.L.­­Braşov sunt receptivi la sesizările echipelor de con­trol obştesc şi îşi pun la i­­nimă bunul renume al fir­mei. La restaurantele Mureş şi Cristian, unde cu puţin timp în urmă o echipă de control obştesc de la uzina „Tractorul“, condusă de Dumitru Simion, semnalase că îşi „făcuseră vad“ mur­dăria şi lipsa de corectitu­dine responsabilii Ion Baboi şi Gheorghe Apetri au fost destituiţi. Cu aceeaşi severitate a sancţionat lipsurile consta­tate de controlul obştesc şi conducerea O.C.L. Alimen­tara. La unitatea nr. 21 s-au găsit 60 de litri de vin care nu se ştie pe ce uşă şi cu ce acte de însoţire au intrat în magazin. Sesizaţi de echipa de control obş­tesc că Mircea Ionescu, responsabilul acestui ma­gazin îşi însuşeşte prin a­­provizionare clandestină o bună parte din beneficiile cuvenite statuluii, conduce­rea organizaţiei comerciale i-a desfăcut imediat con­tractul de muncă. La Ali­mentarele nr. 70 şi 32 con­trolorii obşteşti au desco­perit 470 de cutii de pastă de tomate şi o însemnată cantitate de salam dosite în magazia de mină. La u­­nitatea nr. 9 o slabă apro­vizionare cu paste făinoase, zahăr, conserve etc. La cen­trul de carne nr. 130 s-au găsit 12 kg de muşchi de porc nepus în vînzare. Lu­crătorii în cauză au fost aspru sancţionaţi de con­ducerea O.C.L. Alimentara. Cea mai bună dovadă a seriozităţii constatărilor, propunerilor şi su­gestiile controlorilor obşteşti sunt măsurile luate în urma lor gul purtat pe marginea a­­cestor semnalări i-au deter­minat pe directori să se gîndească la responsabili­tate şi să anunţe pe loc ce măsuri iau. Şi cum dezba­terea a fost publică, aceasta îi obligă­ de către conducerile orga­nizaţiilor comerciale. Tova­răşul Viorel Goicea, direc­torul adjunct al Direcţiei comerciale, ne spunea : „In urma propunerilor contro­lului obştesc au fost reor­ganizate numeroase unităţi (ex. unitatea O.L.F. nr. 13, cofetăria Arta, Alimentara 1) a fost îmbunătăţită apro­vizionarea şi deservirea pu­blică. Ţin să subliniez a­­cest aspect, cu atît mai mult cu cit pînă mai acum un an, controlul obştesc era privit cu o oarecare „osti­litate“ de conducerile unor organizaţii comerciale. Ati­tudinea acestora s-a schim­bat însă în bună măsură“. „Mergînd adeseori pe ur­mele sesizărilor trimise de echipe — ne spunea şi Gé­za Benke, directorul C.C.L. Alimentara Braşov — ne-am convins întrutotul că observaţiile şi propune­rile lor, nu numai că sunt bine intenţionate şi înte­meiate, dar în majoritatea cazurilor se referă la ne­ajunsuri de natură subiec­tivă, care pot şi trebuie să fie urgent înlăturate. Dacă ţii la firma instituţiei, la nevoile şi pretenţiile con­sumatorilor, nu se poate să nu fii receptiv la ajutorul larg şi preţios al controlori­lor obşteşti“. STELA FOMINO VASILE ANDREI­ A In sprijinul bunei serviri a cumpărătorilor (Urmare din pag. l­a) toţi prevăzuţi în dinamică. Preţul de cost realizat aici se află sub cel prevăzult: 2 566 lei pe tonă, faţă de 2 726 lei. Instalaţia de polie­tilenă nu numai că s-a în­cadrat în parametri, dar am reuşit să obţinem producţii mult mai mari datorită în primul rînd cunoaşterii ei perfecte cît şi întreţine­rii făcute la timp. Astfel în primul trimestru de u­rmă­­rire am obţinut 11 774 tone faţă de 5 000 tone după gra­fic. Aceasta reprezintă o creştere de circa 235,4 la sută. Aşadar, un succes re­marcabil. Mai departe, complexul „CIAN“ se află şi el în ultimul trimestru de urmărire a indicatori­lor, realizînd o producţie de 104 la sută, iar preţul de cost scăzînd de la 7 680 lei/tonă la 7 600 lei/tonă. Fabrica de negru de fum şi-a realizat toţi indicatorii şi chiar i-a depăşit. Aici s-a obţinut o producţie de 112,1 la sută, la u­n preţ de cost de 3 320,90 lei/tonă faţă de 3 485 lei/tonă. Productivita­tea muncii a crescut la 50,8 faţă de 12,3 după gra­fic, rentabilitatea înregis­­trînd o creştere de 33,6 la sută faţă de 29 la sută. Ia­tă, sintetic, cum stau lu­crurile şi la Combinatul chi­mic din Bm. Vîlcea. Aici au intrat în funcţiune ins­talaţiile de clorosodice, oxo­­alcooli şi H.C.H.-lindan, a­­dică insecticide pentru a­­gricultură. Cu unele mici deviaţii, instalaţiile aflîn­­du­-se încă în lunile de ur­mărire a indicatorilor teh­­nico-economici proiectaţi, ei au fost totuşi realizaţi. Şi aici avem garanţia că pînă în luna noiembrie a.c., se va lucra la întreaga capacitate a instalaţiilor. Marea greutate o constituie însă neintrarea în funcţiu­ne a fabricii de P.V.C. cu întreg cortegiul său de ur­mări negative . In ce pri­veşte Uzina de produse so­dice Govora, ea a ieşit de sub urmărirea indicato­rilor cu trei trimestre îna­inte din cele opt prevăzute. Rentabilitatea a crescut vertiginos, de 11 ori mai mult faţă de grafic. — Aţi amintit de une­le greutăţi ivite, care au condus la întîrzieri în punerea în funcţiune a unor instalaţii. De ce natură sunt acestea, şi ce măsuri au fost luate pentru urgenta lor î­lăturare ? — La instalaţia de piro­­liză, greutăţile au fost de două feluri : în perioada probelor tehnologice şi du­pă aceea, abdiul furnizat­­a fost insuficient. Am con­sumat şi mai mult e ade­vărat, la probe, dar s-a dovedit a fi insuficient şi după aceea. Există o uşoa­ră neconcordanţă între pro­iect şi realitate. In plus, ni s-a avariat un cazan recu­perator de 80 tone abur/ oră care a stat două luni pe... butuci. Problema e a­­cum rezolvată în cea mai mare parte, iar greutăţile vor fi definitiv înlăturate cînd se va construi în etapa imediat următoare, a două instalaţie de piroliză. In al doilea rînd , noi utilizăm cîteva tipuri de be­r­­e în producerea etilenei. Benzi­na de tip C, în fond, tot un petrol, primită de la unită­ţile Ministerului Petrolului, implică o oprire a instala­ţiei după 40 de zile în ve­derea decocsării, un fel de sclerozare a instalaţiilor, în­ Proiectul prevedea însă decocsarea după 90 de zile. Aşadar... înţelegeţi cum­­ stau lucrurile. Pierdem­­ mult timp productiv din cauza revizuirii suplimen­­t­­are a instalaţiilor. Aceasta conduce la mărirea cicluri­lor de curăţire în dauna­­ timpului de producţie. Sper­­răm însă la o înţelegere din partea Ministerului Pe­trolului, pentru obţinerea­­ unui alt tip de benzină. De pildă, tipul E. Vom vedea... Din partea lor am primit asigurări. Dar ori ele nu poţi face etilenă. Planul de stat trebuie îndeplinit e­­xemplar. în sfîrşit, la Com­binatul chimic din Rm. Vîlcea, instalaţia de P.V.C., care a suferit deja două a­­mînări, se află în faza de pregătire a probelor pentru recepţie. Ce s-a întîmplat aici ? La instalaţia de mo­nomer, în faza de cracare a dicloretanului, din cele 18 recuperatoare de căldu­ră dispuse pe două linii, construite de U.Z.U.C.-Plo­ieşti, 4 au explodat pur şi simplu, după 20 de ore de funcţionare, ele prezentînd serioase deficienţe de cons­trucţie : fisu­ri, crăpături, suduri defectuoase, în con­cluzie un material necores­punzător. Am schimbat de 6 ori pînă acum o parte din recuperatoare. Vă imagi­naţi ce înseamnă să stea luni de zile o uriaşă insta­laţie, din cauza neatenţiei U.Z.U.C.-ului Ploieşti, a slabei calităţi a produselor furnizate de ea. S-a pierdut în acest timp o importantă producţie care cu greu va putea fi recuperată. In ce priveşte măsurile, ele se referă la urgentarea intră­rii în funcţiune a instala­ţiilor respective, măsurile pe care le-am stabilit îm­preună cu U.Z.U.C.-Ploieşti privind calitatea schimbă­toarelor, încercarea de a executa reparaţii de cea nai bună calitate. — In ce măsură con­diţioners reviziile şi re­paraţiile, calitatea pro­duselor şi planul de pro­ducţie propriu-zis ? — Intr-o măsură extrem de mare. în octombrie a.c. avem prevăzute opriri pen­tru revizii şi reparaţii. Am hotărît, pe baza unui plan, scurtarea lor cu 5 zile, în chimie e nevoie de o între­ţinere la timp, atentă şi de calitate, între două cicluri, în acest fel se menţin, şi chiar se depăşesc indicato­rii. In al doilea rînd noi punem un mare accent pe contribuţia fiecăruia dintre noi pe investiţia de inteli­genţă, cum se spune astăzi şi pe bună dreptate. Unele succese au fost obţinute. De pildă, folosirea uleiuri­lor rezidu­ale în fabricarea negrului de fum, iar la Rm. Vîlcea, punerea la punct a tehnologiei de re­ţinere a hidrogenului sulfu­rat cu o soluţie de bicro­­mat de sodiu, înlăturîndu-se astfel schimbarea unei în­tregi instalaţii. Consecinţe­le sunt cele fireşti. Produc­ţie sporită, calitate superi­oară, înlăturarea unor chel­tuieli de milioane de lei. în această etapă, ne aflăm în faza finală cînd se vor atinge şi chiar de­păşi parametrii proiectaţi, dovada cea mai concluden­tă fiind însuşi planul pe 1971 care a fost însuşit de colectivul nostru. Atingerea parametrilor proiectaţi MUNKA O dată cu începerea noului an universitar, căminele studenţeşti s-au trezit şi ele din „acalmia“ din timpul vacanţei. în imagine : Un grup de studenţi care se întorc la „căminul“ lor din Grozăveşti IN JUDEŢUL BIHOR Timpii prielnic nu aşteaptă „reanimarea“ tractoarelor defecte Zona agricolă din vestul ţării nu a beneficiat de o toamnă mai prielnică, mai propice pentru culesul po­rumbului şi semănatul gri­ului ca în acest an. Lipsa ploilor, prezenţa soarelui şi a temperaturii constante a solului dau posibilitatea gospodarilor harnici şi pri­cepuţi să lucreze în toate zilele cu toate forţele la culesul culturilor de toam­nă şi la însămînţatul griu­lui. Rezultatele obţinute pînă în seara zilei de 28 septem­brie arată însă că lucrările agricole de toamnă sunt mult rămase în urmă în ce­le mai multe unităţi agri­cole de stat din judeţ, în I.A.S., bunăoară, peste 5 000 ha cu porumb se află încă în lan, nerecoltate. Acest neajuns trebuie pus pe seama faptului că un mare număr de tractoare din dotarea acestor unităţi continuă să stea imobiliza­te. Duminică, bunăoară, din cele 115 tractoare existente în I.A.S. au lucrat doar 60, celelalte aflîndu-se într-o „apatie“ totală. Dacă am adăuga faptul că cele 21 de tractoare care au lucrat duminică pe o­­goarele I.A.S. Salonta, au recoltat doar 41 ha porumb, avem o imagine clară a „ritmului“ cu care lucrează I.A.S.-urile din judeţul Bi­hor. Nu este cu nimic mai lă­udabilă nici situaţia la în­­sămînţarea culturii griului. Pînă în seara zilei de 28 septembrie, în unităţile Ins­pectoratului I.A.S. Bihor se însămînţaseră abia 1 000 ha cu grîu din cele 7 440 şi doar 200 ha cu orz, din ce­le 3 400 ha. Dacă I.A.S. Va­lea lui Mihai, Biharia, Mar­­ghita au făcut din duminici zile de lucru obişnuite obţinînd de fapt cele mai bune rezultate, nu acelaşi lucru putem afirma despre I.A.S. Salonta, Tileagd, Be­­iuş şi altele care lucrează în ritm... de melc. Se impun, mai mult ca oricînd, măsuri hotărîte ca­re să redreseze situaţia la recoltatul culturilor de toamnă şi însămînţarea griului în I.A.S.-urile situ­ate în Cîmpia Crişurilor Poate fi redresată această situaţie numai prin folosi­rea integrală a capacităţii tractoarelor şi combinelor, în toate zilele şi cu toate forţele. CONSTANTIN SERAC ...dragostea pentru frumos, pentru cîntecul şi jocul popular românesc, care i-a reunit pe artiştii amatori din Ploieşti în ansamblul folcloric „Chindia“, aparţinînd sindicatelor din oraşul aurului negru, a dobîndit o înaltă apreciere la cel de al X-lea festival de la Zielona Gora (Polonia) prin premiul pentru cel mai bun ansamblu al festivalului Foto: ST. ALBESCU Joi 1 octombrie 1970 NOTE DE LECTOR Un album Matisse De curind a apărut în Editura „Meridiane“ un foarte elegant şi somptuos album Matisse, în aceeaşi serie în care au mai fost prezentaţi publicului ro­mânesc Giotto, Velázquez, Rafael, Van Gogh, Orozco, Rivera şi Siqueiros, Tizian, Bruegel, Gauguin, Chagall, Delacroix. Reproducerile, înlesnind o mai bună cu­noaştere a marelui artist, sunt executate cu fineţe şi precizie, trădările inerente survenite în procesul tipo­grafic fiind reduse la mi­nimum. Prin judicioasa selecţie a lucrărilor albu­mul­ se constituie într-o a­­devărată şi reprezentativă antologie Matisse: sînt prezente aici pînzele şi de­senele sale cele mai cu­noscute şi mai valoroase, de la Dansul pînă la ves­titele ei româneşti. Poa­­te că, totuşi, n-ar fi tre­buit să lipsească Lecţia de pian, Portretul cu dun­gă verde ş.a., iar reprodu­cerile în alb-negru sunt, orice motive s-ar invoca, de neacceptat, căci, fără culoare, mai poate fi oare vorba de autenticul Ma­tisse ? ! Albumul este însoţit de un întins studiu introduc­tiv, de fapt o veritabilă monografie închinată ce­lui care a fost conducăto­rul de necontestat al miş­cării fauviste. Foarte dens, mereu la obiect, scris fără cusur într-un stil de o cla­ritate desăvîrşită nu însă şi pedestru, studiul — sem­nat de cunoscutul scriitor şi desenator Neagu Rădu­­lescu — trasează cu fermi­tate şi pătrundere analiti­că principalele coordonate ale vieţii şi operei lui Henri Matisse. Arta lui Matisse este pusă sub sem­nul unei riguroase lucidi­tăţi, al unei aspre şi ordo­nate discipline ; în repe­tate rînduri Neagu Rădu­­lescu subliniază rezonanţa profundă a unei fraze ros­tite în 1908 de către ma­rele artist, „trebuie să pun ordine în ideile mele“. Co­mentariul îl trădează la tot pasul pe cercetătorul avizat şi serios, universul operei lui Matisse fiind explorat şi investigat cu aplicaţie şi discernămînt. Nu lipsesc incursiunile în peisajul mai vast al artei europene în al cărui con­text şi-a desfăşurat activi­tatea „vrăjitorul culorii“, după cum este evidenţiată cu justeţe însemnătatea strînsei prietenii dintre Matisse şi românul Th. Pallady. „Cîndva va trebui întreprinsă întocmirea u­­nui studiu de pictură com­parată Matisse-Pallady. E evident — scrie Neagu Ră­­dulescu — că Pallady a transmis pictorului francez o parte din fermecătoarele frumuseţi ale ţării sale. Un indiciu sînt acele Bluze ro­mâneşti, serie tîrzie de in­terpretări succesive, unde desenul este atît de puri­ficat. Prin ele, arta româ­nească irupe în plastica unui mare artist modern,, alături de Păsările, Porţile, Sărutul, Coloanele şi ce­lelalte capodopere brâncu­­şiene“. Modul în care a fost gîndită şi realizată monografia Matisse ne în­deamnă să credem că a­­ceastă carte a interferen­ţelor dintre doi mari ar­tişti va fi scrisă şi semna­tă de acelaşi autor. RADU ILIESCU OMUL ŞI LEGEA Pe marginea reglementării privind Schimbarea numelui Mai mulţi cititori s-au adresat redacţiei noastre cerînd lămuriri în legătu­ră cu procedura de schim­bare a numelui. Răspun­­zîndu-le publicăm mai jos o consultaţie pe această temă. Pentru început trebuie să arătăm că în spiritul prevederilor legale care reglementează această ma­terie, numele cuprinde nu­mele de familie şi prenu­mele. De regulă generală, numele de familie se do­­bîndeşte prin efectul filia­ţiei şi se modifică drept urmare a schimbării stării civile, în condiţiile prevă­zute de Codul familiei. Schimbarea numelui (a uneia din componentele sa­le sau a ambelor) se poate face așa cum stabilește Decretul nr. 975/1968 cu privire la nume, în arti­colul 3, pe cale adminis­trativă. Astfel că persoana care solicită schimbarea numelui, pentru motive te­meinice, va depune în a­­cest scop cerere la comite­tul executiv al Consiliului popular al comunei, orașu­lui, municipiului sau sec­torului municipiului Bucu­rești, unde domiciliază. Așadar, organul competent a primi cererile de schim­bare a numelui este comi­tetul executiv al consiliu­lui popular din raza de do­miciliu. Cu privire la cererea de schimbare a numelui, pre­cizăm din nou, că ea tre­buie să fie motivată şi în­soţită de următoarele acte: copii certificate ori legali­zate de pe certificatele de stare civilă ale celui care solicită schimbarea nume­lui ; actul de consimţă­­mînt, dat în formă auten­tică al celuilalt soţ în ca­zul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei ; copia deciziei de aprobare a au­torităţii tutelare în cazul cînd se solicită schimbarea numelui unui minor de că­tre tutore. Se ataşează, de asemenea, un exemplar al Buletinului oficial al R.S.R., în care a fost pu­blicată, potrivit dispoziții­lor legale (înainte de a adresa cererea comitetu­lui executiv al consiliului popular competent, solici­tantul trebuie să publice cererea de schimbare a numelui prin grija și chel­tuiala sa în Buletinul ofi­cial al R.S.R.) cererea de schimbare a numelui. Se impun, pentru lămi- CONSULTAŢIE JURIDICĂ firea cititorilor, cîteva pre­cizări. O primă precizare se referă la cazul soţilor care s-au învoit să poarte în timpul căsătoriei un nu­me de familie comun, ast­fel­ că dacă unul din soţi solicită schimbarea nume­lui, este necesar consimţă­­mîntul celuilalt soţ. Dacă numai unul din soţi doreşte să-şi schimbe numele de familie, acesta poate să o facă fără a implica schim­barea numelui celuilalt soţ, în ceea ce privoţt® schim­­barea numelui de familie al minorului, aceasta se poate cere odată cu schim­barea numelui de familie, sau, pentru motive temei­nice, separat. Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricînd. Cererea de schimbare a numelui pentru minor se face, după caz, de părinți sau, cu în­cuviințarea autorității tu­telare, de tutore, în cazul în care părinţii nu se înţe­leg cu privire la schimba­rea numelui copilului, va hotărî autoritatea tutelară, iar în situaţia în care mi­norul a împlinit 14 ani, ce­rerea va fi semnată şi de el. Este util de ştiut faptul că legiuitorul a stabilit că cererea de schimbare a nu­melui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau alt mod, este scutită de publicare, scutire care se aprobă de către şefii or­ganelor locale de miliţie. Urmărind firul actului normativ cu privire la nu­me — Decretul 975/1968 — arătam că cererea de schimbare a numelui,, îm­preună cu toate actele enu­merate mai înainte şi cu opoziţiile, dacă s-au făcut,­­orice persoană interesată poate face opoziţie scrisă şi motivată, la cererea de schimbare a numelui, în termen de 30 zile de la pu­blicarea acesteia în Buleti­nul oficial al R.S.R., pe care o depune la comitetul exe­cutiv al consiliului popular unde a fost înregistrată ce­rerea de schimbare a nu­melui), se trimit de către comitetul executiv al consi­liului popular, spre rezol­vare, Inspectoratului Gene­ral al Miliţiei, prin organe­le locale ale miliţiei. Ins­pectoratul verificînd dacă sînt îndeplinite toate con­dițiile prevăzute de lege și apreciind temeinicia cere­rii, precum și a opozițiilor făcute, va da o decizie mo­tivată, după caz, de admite­re sau de respingere a ce­rerii, în termen de 60 de zile de la primirea dosaru­lui. Decizia prin care s-a ad­mis o schimbare a numelui se trimite, în copie, în nu­mărul de exemplare nece­sare pentru a se face comu­nicările de rigoare, comite­tului executiv al consiliului popular, la care a fost înre­gistrată cererea, care va încunoştiinţa de îndată pe solicitant. După ce acesta depune dovada de plata taxei de timbru prevăzută de lege, comitetul executiv va elibera o copie a decizi­ei de admitere a schimbării numelui. Și acum o ultimă precizare. Cererea prin care se solicită schimbarea nu­melui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau alt mod, este scutită de plata taxei de timbru, scu­tire ce se menţionează în decizia de schimbare a nu­melui. ECATERINA CHIRIACESCU

Next