Munca, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7114-7140)
1970-10-01 / nr. 7114
Pagina a 2-a Controlul obştesc-muncitoresc Reprezentanţii consumatorilor cer măsuri! Consiliul municipal al sindicatelor Bucureşti a organizat o largă acţiune de control obştesc în unităţile O.C.L. Mobila (magazine şi depozite de mobilă şi depozite de materiale pentru construcţii şi întreţinere). Iată unele constatări: „Tainul" responsabilului Aprovizionare după ureche. ...şi mobilă care-şi plînge soarta Dialog despre responsabilitate gazine şi depozite lipsa uniformelor şcolare. Şi tot aşa au fost puse în discuţie alte şi alte constatări. Iniţiativa Consiliului municipal al sindicatelor Sibiu, este valoroasă şi prin faptul că, prin dialog discuţie la depozitul de materiale pentru construcţii din Şoseaula Cringaşi nr. 79 . — Mai aveţi ciment la saci ? — Aş ! — ce, ăla vărsat nu e bun ? Cetăţenilor nu le venea să creadă că s-a vîndut totul aşa de repede. Echipa de control obştesc a picat la timp. Chemat în grabă responsabilul Dumitru Paraschiv a făcut imediat bon. „E reţinut pentru cineva mare“. Pun eu banii, asta-i important. Bone, banii sunt, ce vă pasă ?“ Controlorii Alexandru Vlad ,Ilie Pătraşcu şi Alexandru Ghergan nu s-au lăsat impresionaţi de tirada responsabilului. Au cerut ca cimentul să fie pus imediat în vînzare. Şi, cetăţen lopoţelul a sunat din nou şi şcolarii au nevoie pentru lecţii de mese-pupitru. Iei magazinele la rînd şi nu le găseşti. Nici în Piaţa Gării de Nord, nici la cel de pe Şoseaua Colentina nr. 8, nici în Griviţei nr. 236. Controlorii obşteşti au mers şi în alte unităţi. N-au întîlnit Sita controlului calităţii mobilei este în unele întreprinderi aşa de rară că trec în ea stricăciuni incredibile : divane desfăcute, canapele cu trei picioare, oglinzi sparte, scaune desperecheate. Şi cum recepţia comerţului e uneori de acelaşi nivel, ele ajung în magazin. La un singur control în magazine şi depozite de mobilă, echipele au găsit asemenea mărfuri puse în cnzare la unităţile din Bd. Gheorghe Dimitrov nr. 95, Bd. Muncii nr. 90, la cea din Şoseaua Ştefan cel Mare. Controlorii obşteşti au descoperit şi acte de gravă neglijenţă. Mobilă în valoare de zeci de mii de lei supusă degradării la magazinul din Banu Manta nr. 2. O parte este depozitată într-o pivniţă cu igrasie La clubul Industriei poligrafice din Sibiu, Consiliul municipal a organizat o întîlnire între controlorii obşteşti şi directorii din reţeaua de deservire. Materialul pus în dezbatere : constatările făcute de echipele de control obştesc în luna august, reprezentate de această dată... grafic. Panouri mari cu caricaturi satirizează diferite stări de lucruri. Iată unul ce prezintă „meşteşugul“ osnii au văzut că reprezentanţii lor nu îngăduie pungăşia. La un alt depozit, nr. 55 din Calea Călăraşi, s-a descoperit aceeaşi tentativă de dosire a mărfii spre a fi vîndută preferenţial. Deşi se răspundea zgomotos că depozitul n-are smoală, echipa de control obştesc a găsit 150 kg. de smoală sfărimată nepusă în vînzare. Tot la unitatea din Călăraşi, gestionată de Ion Flondor, s-a perfecţionat o „metodă legală“ de înşelare a cumpărătorilor. Se cîntăreşte cu greutăţi pe care metrologia le-a scos din uz, pentru că prin tocire sînt mai uşoare. Şi ce rămîne, 100 de grame de colo şi 200 gr de dincolo, se adună şi formează tainul responsabilului pupitre, dar nici sufragerii „Gioconda“ şi „Mirela“, mult cerute de cumpărători, nici mobilă de bucătărie sau dormitoare „Solea“, într-un singur loc au găsit depozitate cu grămada , la unitatea din piaţa 13 Septembrie, magazin cu vînzare lentă, ce are un sold de peste 700 000 de lei, totală, iar alta, într-un depozit laolaltă cu varul, cimentul, cartonul asfaltat şi alte materiale de construcţii, care o degradează prin prăfuire excesivă. Exigenţa controlului obştesc-muncitoresc a scos la iveală faptul că nepăsarea şi iresponsabilitatea lucrătorilor din comerţul cu mobilă aduce prejudicii materiale statului şi îngreunează satisfacerea cerinţelor cumpărătorilor. Controlul obştesc muncitoresc organizat de Consiliul municipal al sindicatelor din Bucureşti a semnalat şi cui alte prilejuri lipsuri similare. Dar, întrucît pagubele sunt suportate de stat şi nu de conducătorii O.C.L. Mobila aceştia nu au luat măsuri. Reprezentanţii opiniei publice le cer pătarilor de la grădina de vară „Veneţia“ care transformă vinul de 9 lei în vin din soiuri pure, îmbuteliindu-i în sticle de trei sferturi de litru cu etichete vestice. Cîştigul ? Mai mult decît dublu. O caricatură în care cîţiva copii interoghează conducătorii comerţului pentru că au uitat că... o dată cu septembrie începe şi şcoala.Echipele de control obştesc au constatat în ma-Capacitatea organizatorică a sindicatelor din Braşov a crescut anul acesta simţitor în domeniul controlului obştesc asupra deservirii populaţiei. Numărul şi frecvenţa investigaţiilor făcute în magazine, pieţe, unităţi medico-sanitare, depăşeşte cu mult pe cel din perioada corespunzătoare a anului trecut. Numai în prima jumătate a lunii septembrie, echipele ce acţionează în reţeaua comercială au efectuat peste 200 de controale desfăşurînd o amplă ofensivă în favoarea servirii cumpărătorilor cu întreaga solicitudine. Receptiv la sesizările Controlului obştesc s-a dovedit T.A.P.L. — Braşov. La restaurantele Caraiman, Victoria, Cina, nici una din stările de lucruri negative consemnate cu două-trei săptămîni în urmă nu au mai dăinurit. De unde se vede că lucrătorii T.A.P.L.Braşov sunt receptivi la sesizările echipelor de control obştesc şi îşi pun la inimă bunul renume al firmei. La restaurantele Mureş şi Cristian, unde cu puţin timp în urmă o echipă de control obştesc de la uzina „Tractorul“, condusă de Dumitru Simion, semnalase că îşi „făcuseră vad“ murdăria şi lipsa de corectitudine responsabilii Ion Baboi şi Gheorghe Apetri au fost destituiţi. Cu aceeaşi severitate a sancţionat lipsurile constatate de controlul obştesc şi conducerea O.C.L. Alimentara. La unitatea nr. 21 s-au găsit 60 de litri de vin care nu se ştie pe ce uşă şi cu ce acte de însoţire au intrat în magazin. Sesizaţi de echipa de control obştesc că Mircea Ionescu, responsabilul acestui magazin îşi însuşeşte prin aprovizionare clandestină o bună parte din beneficiile cuvenite statuluii, conducerea organizaţiei comerciale i-a desfăcut imediat contractul de muncă. La Alimentarele nr. 70 şi 32 controlorii obşteşti au descoperit 470 de cutii de pastă de tomate şi o însemnată cantitate de salam dosite în magazia de mină. La unitatea nr. 9 o slabă aprovizionare cu paste făinoase, zahăr, conserve etc. La centrul de carne nr. 130 s-au găsit 12 kg de muşchi de porc nepus în vînzare. Lucrătorii în cauză au fost aspru sancţionaţi de conducerea O.C.L. Alimentara. Cea mai bună dovadă a seriozităţii constatărilor, propunerilor şi sugestiile controlorilor obşteşti sunt măsurile luate în urma lor gul purtat pe marginea acestor semnalări i-au determinat pe directori să se gîndească la responsabilitate şi să anunţe pe loc ce măsuri iau. Şi cum dezbaterea a fost publică, aceasta îi obligă de către conducerile organizaţiilor comerciale. Tovarăşul Viorel Goicea, directorul adjunct al Direcţiei comerciale, ne spunea : „In urma propunerilor controlului obştesc au fost reorganizate numeroase unităţi (ex. unitatea O.L.F. nr. 13, cofetăria Arta, Alimentara 1) a fost îmbunătăţită aprovizionarea şi deservirea publică. Ţin să subliniez acest aspect, cu atît mai mult cu cit pînă mai acum un an, controlul obştesc era privit cu o oarecare „ostilitate“ de conducerile unor organizaţii comerciale. Atitudinea acestora s-a schimbat însă în bună măsură“. „Mergînd adeseori pe urmele sesizărilor trimise de echipe — ne spunea şi Géza Benke, directorul C.C.L. Alimentara Braşov — ne-am convins întrutotul că observaţiile şi propunerile lor, nu numai că sunt bine intenţionate şi întemeiate, dar în majoritatea cazurilor se referă la neajunsuri de natură subiectivă, care pot şi trebuie să fie urgent înlăturate. Dacă ţii la firma instituţiei, la nevoile şi pretenţiile consumatorilor, nu se poate să nu fii receptiv la ajutorul larg şi preţios al controlorilor obşteşti“. STELA FOMINO VASILE ANDREI A In sprijinul bunei serviri a cumpărătorilor (Urmare din pag. la) toţi prevăzuţi în dinamică. Preţul de cost realizat aici se află sub cel prevăzult: 2 566 lei pe tonă, faţă de 2 726 lei. Instalaţia de polietilenă nu numai că s-a încadrat în parametri, dar am reuşit să obţinem producţii mult mai mari datorită în primul rînd cunoaşterii ei perfecte cît şi întreţinerii făcute la timp. Astfel în primul trimestru de urmărire am obţinut 11 774 tone faţă de 5 000 tone după grafic. Aceasta reprezintă o creştere de circa 235,4 la sută. Aşadar, un succes remarcabil. Mai departe, complexul „CIAN“ se află şi el în ultimul trimestru de urmărire a indicatorilor, realizînd o producţie de 104 la sută, iar preţul de cost scăzînd de la 7 680 lei/tonă la 7 600 lei/tonă. Fabrica de negru de fum şi-a realizat toţi indicatorii şi chiar i-a depăşit. Aici s-a obţinut o producţie de 112,1 la sută, la un preţ de cost de 3 320,90 lei/tonă faţă de 3 485 lei/tonă. Productivitatea muncii a crescut la 50,8 faţă de 12,3 după grafic, rentabilitatea înregistrînd o creştere de 33,6 la sută faţă de 29 la sută. Iată, sintetic, cum stau lucrurile şi la Combinatul chimic din Bm. Vîlcea. Aici au intrat în funcţiune instalaţiile de clorosodice, oxoalcooli şi H.C.H.-lindan, adică insecticide pentru agricultură. Cu unele mici deviaţii, instalaţiile aflîndu-se încă în lunile de urmărire a indicatorilor tehnico-economici proiectaţi, ei au fost totuşi realizaţi. Şi aici avem garanţia că pînă în luna noiembrie a.c., se va lucra la întreaga capacitate a instalaţiilor. Marea greutate o constituie însă neintrarea în funcţiune a fabricii de P.V.C. cu întreg cortegiul său de urmări negative . In ce priveşte Uzina de produse sodice Govora, ea a ieşit de sub urmărirea indicatorilor cu trei trimestre înainte din cele opt prevăzute. Rentabilitatea a crescut vertiginos, de 11 ori mai mult faţă de grafic. — Aţi amintit de unele greutăţi ivite, care au condus la întîrzieri în punerea în funcţiune a unor instalaţii. De ce natură sunt acestea, şi ce măsuri au fost luate pentru urgenta lor îlăturare ? — La instalaţia de piroliză, greutăţile au fost de două feluri : în perioada probelor tehnologice şi după aceea, abdiul furnizata fost insuficient. Am consumat şi mai mult e adevărat, la probe, dar s-a dovedit a fi insuficient şi după aceea. Există o uşoară neconcordanţă între proiect şi realitate. In plus, ni s-a avariat un cazan recuperator de 80 tone abur/ oră care a stat două luni pe... butuci. Problema e acum rezolvată în cea mai mare parte, iar greutăţile vor fi definitiv înlăturate cînd se va construi în etapa imediat următoare, a două instalaţie de piroliză. In al doilea rînd , noi utilizăm cîteva tipuri de bere în producerea etilenei. Benzina de tip C, în fond, tot un petrol, primită de la unităţile Ministerului Petrolului, implică o oprire a instalaţiei după 40 de zile în vederea decocsării, un fel de sclerozare a instalaţiilor, în Proiectul prevedea însă decocsarea după 90 de zile. Aşadar... înţelegeţi cum stau lucrurile. Pierdem mult timp productiv din cauza revizuirii suplimentare a instalaţiilor. Aceasta conduce la mărirea ciclurilor de curăţire în dauna timpului de producţie. Sperrăm însă la o înţelegere din partea Ministerului Petrolului, pentru obţinerea unui alt tip de benzină. De pildă, tipul E. Vom vedea... Din partea lor am primit asigurări. Dar ori ele nu poţi face etilenă. Planul de stat trebuie îndeplinit exemplar. în sfîrşit, la Combinatul chimic din Rm. Vîlcea, instalaţia de P.V.C., care a suferit deja două amînări, se află în faza de pregătire a probelor pentru recepţie. Ce s-a întîmplat aici ? La instalaţia de monomer, în faza de cracare a dicloretanului, din cele 18 recuperatoare de căldură dispuse pe două linii, construite de U.Z.U.C.-Ploieşti, 4 au explodat pur şi simplu, după 20 de ore de funcţionare, ele prezentînd serioase deficienţe de construcţie : fisuri, crăpături, suduri defectuoase, în concluzie un material necorespunzător. Am schimbat de 6 ori pînă acum o parte din recuperatoare. Vă imaginaţi ce înseamnă să stea luni de zile o uriaşă instalaţie, din cauza neatenţiei U.Z.U.C.-ului Ploieşti, a slabei calităţi a produselor furnizate de ea. S-a pierdut în acest timp o importantă producţie care cu greu va putea fi recuperată. In ce priveşte măsurile, ele se referă la urgentarea intrării în funcţiune a instalaţiilor respective, măsurile pe care le-am stabilit împreună cu U.Z.U.C.-Ploieşti privind calitatea schimbătoarelor, încercarea de a executa reparaţii de cea nai bună calitate. — In ce măsură condiţioners reviziile şi reparaţiile, calitatea produselor şi planul de producţie propriu-zis ? — Intr-o măsură extrem de mare. în octombrie a.c. avem prevăzute opriri pentru revizii şi reparaţii. Am hotărît, pe baza unui plan, scurtarea lor cu 5 zile, în chimie e nevoie de o întreţinere la timp, atentă şi de calitate, între două cicluri, în acest fel se menţin, şi chiar se depăşesc indicatorii. In al doilea rînd noi punem un mare accent pe contribuţia fiecăruia dintre noi pe investiţia de inteligenţă, cum se spune astăzi şi pe bună dreptate. Unele succese au fost obţinute. De pildă, folosirea uleiurilor reziduale în fabricarea negrului de fum, iar la Rm. Vîlcea, punerea la punct a tehnologiei de reţinere a hidrogenului sulfurat cu o soluţie de bicromat de sodiu, înlăturîndu-se astfel schimbarea unei întregi instalaţii. Consecinţele sunt cele fireşti. Producţie sporită, calitate superioară, înlăturarea unor cheltuieli de milioane de lei. în această etapă, ne aflăm în faza finală cînd se vor atinge şi chiar depăşi parametrii proiectaţi, dovada cea mai concludentă fiind însuşi planul pe 1971 care a fost însuşit de colectivul nostru. Atingerea parametrilor proiectaţi MUNKA O dată cu începerea noului an universitar, căminele studenţeşti s-au trezit şi ele din „acalmia“ din timpul vacanţei. în imagine : Un grup de studenţi care se întorc la „căminul“ lor din Grozăveşti IN JUDEŢUL BIHOR Timpii prielnic nu aşteaptă „reanimarea“ tractoarelor defecte Zona agricolă din vestul ţării nu a beneficiat de o toamnă mai prielnică, mai propice pentru culesul porumbului şi semănatul griului ca în acest an. Lipsa ploilor, prezenţa soarelui şi a temperaturii constante a solului dau posibilitatea gospodarilor harnici şi pricepuţi să lucreze în toate zilele cu toate forţele la culesul culturilor de toamnă şi la însămînţatul griului. Rezultatele obţinute pînă în seara zilei de 28 septembrie arată însă că lucrările agricole de toamnă sunt mult rămase în urmă în cele mai multe unităţi agricole de stat din judeţ, în I.A.S., bunăoară, peste 5 000 ha cu porumb se află încă în lan, nerecoltate. Acest neajuns trebuie pus pe seama faptului că un mare număr de tractoare din dotarea acestor unităţi continuă să stea imobilizate. Duminică, bunăoară, din cele 115 tractoare existente în I.A.S. au lucrat doar 60, celelalte aflîndu-se într-o „apatie“ totală. Dacă am adăuga faptul că cele 21 de tractoare care au lucrat duminică pe ogoarele I.A.S. Salonta, au recoltat doar 41 ha porumb, avem o imagine clară a „ritmului“ cu care lucrează I.A.S.-urile din judeţul Bihor. Nu este cu nimic mai lăudabilă nici situaţia la însămînţarea culturii griului. Pînă în seara zilei de 28 septembrie, în unităţile Inspectoratului I.A.S. Bihor se însămînţaseră abia 1 000 ha cu grîu din cele 7 440 şi doar 200 ha cu orz, din cele 3 400 ha. Dacă I.A.S. Valea lui Mihai, Biharia, Marghita au făcut din duminici zile de lucru obişnuite obţinînd de fapt cele mai bune rezultate, nu acelaşi lucru putem afirma despre I.A.S. Salonta, Tileagd, Beiuş şi altele care lucrează în ritm... de melc. Se impun, mai mult ca oricînd, măsuri hotărîte care să redreseze situaţia la recoltatul culturilor de toamnă şi însămînţarea griului în I.A.S.-urile situate în Cîmpia Crişurilor Poate fi redresată această situaţie numai prin folosirea integrală a capacităţii tractoarelor şi combinelor, în toate zilele şi cu toate forţele. CONSTANTIN SERAC ...dragostea pentru frumos, pentru cîntecul şi jocul popular românesc, care i-a reunit pe artiştii amatori din Ploieşti în ansamblul folcloric „Chindia“, aparţinînd sindicatelor din oraşul aurului negru, a dobîndit o înaltă apreciere la cel de al X-lea festival de la Zielona Gora (Polonia) prin premiul pentru cel mai bun ansamblu al festivalului Foto: ST. ALBESCU Joi 1 octombrie 1970 NOTE DE LECTOR Un album Matisse De curind a apărut în Editura „Meridiane“ un foarte elegant şi somptuos album Matisse, în aceeaşi serie în care au mai fost prezentaţi publicului românesc Giotto, Velázquez, Rafael, Van Gogh, Orozco, Rivera şi Siqueiros, Tizian, Bruegel, Gauguin, Chagall, Delacroix. Reproducerile, înlesnind o mai bună cunoaştere a marelui artist, sunt executate cu fineţe şi precizie, trădările inerente survenite în procesul tipografic fiind reduse la minimum. Prin judicioasa selecţie a lucrărilor albumul se constituie într-o adevărată şi reprezentativă antologie Matisse: sînt prezente aici pînzele şi desenele sale cele mai cunoscute şi mai valoroase, de la Dansul pînă la vestitele ei româneşti. Poate că, totuşi, n-ar fi trebuit să lipsească Lecţia de pian, Portretul cu dungă verde ş.a., iar reproducerile în alb-negru sunt, orice motive s-ar invoca, de neacceptat, căci, fără culoare, mai poate fi oare vorba de autenticul Matisse ? ! Albumul este însoţit de un întins studiu introductiv, de fapt o veritabilă monografie închinată celui care a fost conducătorul de necontestat al mişcării fauviste. Foarte dens, mereu la obiect, scris fără cusur într-un stil de o claritate desăvîrşită nu însă şi pedestru, studiul — semnat de cunoscutul scriitor şi desenator Neagu Rădulescu — trasează cu fermitate şi pătrundere analitică principalele coordonate ale vieţii şi operei lui Henri Matisse. Arta lui Matisse este pusă sub semnul unei riguroase lucidităţi, al unei aspre şi ordonate discipline ; în repetate rînduri Neagu Rădulescu subliniază rezonanţa profundă a unei fraze rostite în 1908 de către marele artist, „trebuie să pun ordine în ideile mele“. Comentariul îl trădează la tot pasul pe cercetătorul avizat şi serios, universul operei lui Matisse fiind explorat şi investigat cu aplicaţie şi discernămînt. Nu lipsesc incursiunile în peisajul mai vast al artei europene în al cărui context şi-a desfăşurat activitatea „vrăjitorul culorii“, după cum este evidenţiată cu justeţe însemnătatea strînsei prietenii dintre Matisse şi românul Th. Pallady. „Cîndva va trebui întreprinsă întocmirea unui studiu de pictură comparată Matisse-Pallady. E evident — scrie Neagu Rădulescu — că Pallady a transmis pictorului francez o parte din fermecătoarele frumuseţi ale ţării sale. Un indiciu sînt acele Bluze româneşti, serie tîrzie de interpretări succesive, unde desenul este atît de purificat. Prin ele, arta românească irupe în plastica unui mare artist modern,, alături de Păsările, Porţile, Sărutul, Coloanele şi celelalte capodopere brâncuşiene“. Modul în care a fost gîndită şi realizată monografia Matisse ne îndeamnă să credem că această carte a interferenţelor dintre doi mari artişti va fi scrisă şi semnată de acelaşi autor. RADU ILIESCU OMUL ŞI LEGEA Pe marginea reglementării privind Schimbarea numelui Mai mulţi cititori s-au adresat redacţiei noastre cerînd lămuriri în legătură cu procedura de schimbare a numelui. Răspunzîndu-le publicăm mai jos o consultaţie pe această temă. Pentru început trebuie să arătăm că în spiritul prevederilor legale care reglementează această materie, numele cuprinde numele de familie şi prenumele. De regulă generală, numele de familie se dobîndeşte prin efectul filiaţiei şi se modifică drept urmare a schimbării stării civile, în condiţiile prevăzute de Codul familiei. Schimbarea numelui (a uneia din componentele sale sau a ambelor) se poate face așa cum stabilește Decretul nr. 975/1968 cu privire la nume, în articolul 3, pe cale administrativă. Astfel că persoana care solicită schimbarea numelui, pentru motive temeinice, va depune în acest scop cerere la comitetul executiv al Consiliului popular al comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București, unde domiciliază. Așadar, organul competent a primi cererile de schimbare a numelui este comitetul executiv al consiliului popular din raza de domiciliu. Cu privire la cererea de schimbare a numelui, precizăm din nou, că ea trebuie să fie motivată şi însoţită de următoarele acte: copii certificate ori legalizate de pe certificatele de stare civilă ale celui care solicită schimbarea numelui ; actul de consimţămînt, dat în formă autentică al celuilalt soţ în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei ; copia deciziei de aprobare a autorităţii tutelare în cazul cînd se solicită schimbarea numelui unui minor de către tutore. Se ataşează, de asemenea, un exemplar al Buletinului oficial al R.S.R., în care a fost publicată, potrivit dispozițiilor legale (înainte de a adresa cererea comitetului executiv al consiliului popular competent, solicitantul trebuie să publice cererea de schimbare a numelui prin grija și cheltuiala sa în Buletinul oficial al R.S.R.) cererea de schimbare a numelui. Se impun, pentru lămi- CONSULTAŢIE JURIDICĂ firea cititorilor, cîteva precizări. O primă precizare se referă la cazul soţilor care s-au învoit să poarte în timpul căsătoriei un nume de familie comun, astfel că dacă unul din soţi solicită schimbarea numelui, este necesar consimţămîntul celuilalt soţ. Dacă numai unul din soţi doreşte să-şi schimbe numele de familie, acesta poate să o facă fără a implica schimbarea numelui celuilalt soţ, în ceea ce privoţt® schimbarea numelui de familie al minorului, aceasta se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie, sau, pentru motive temeinice, separat. Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricînd. Cererea de schimbare a numelui pentru minor se face, după caz, de părinți sau, cu încuviințarea autorității tutelare, de tutore, în cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî autoritatea tutelară, iar în situaţia în care minorul a împlinit 14 ani, cererea va fi semnată şi de el. Este util de ştiut faptul că legiuitorul a stabilit că cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau alt mod, este scutită de publicare, scutire care se aprobă de către şefii organelor locale de miliţie. Urmărind firul actului normativ cu privire la nume — Decretul 975/1968 — arătam că cererea de schimbare a numelui,, împreună cu toate actele enumerate mai înainte şi cu opoziţiile, dacă s-au făcut,orice persoană interesată poate face opoziţie scrisă şi motivată, la cererea de schimbare a numelui, în termen de 30 zile de la publicarea acesteia în Buletinul oficial al R.S.R., pe care o depune la comitetul executiv al consiliului popular unde a fost înregistrată cererea de schimbare a numelui), se trimit de către comitetul executiv al consiliului popular, spre rezolvare, Inspectoratului General al Miliţiei, prin organele locale ale miliţiei. Inspectoratul verificînd dacă sînt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege și apreciind temeinicia cererii, precum și a opozițiilor făcute, va da o decizie motivată, după caz, de admitere sau de respingere a cererii, în termen de 60 de zile de la primirea dosarului. Decizia prin care s-a admis o schimbare a numelui se trimite, în copie, în numărul de exemplare necesare pentru a se face comunicările de rigoare, comitetului executiv al consiliului popular, la care a fost înregistrată cererea, care va încunoştiinţa de îndată pe solicitant. După ce acesta depune dovada de plata taxei de timbru prevăzută de lege, comitetul executiv va elibera o copie a deciziei de admitere a schimbării numelui. Și acum o ultimă precizare. Cererea prin care se solicită schimbarea numelui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau alt mod, este scutită de plata taxei de timbru, scutire ce se menţionează în decizia de schimbare a numelui. ECATERINA CHIRIACESCU