Munca, mai 1971 (Anul 27, nr. 7294-7319)

1971-05-04 / nr. 7296

Proletari din toate ţările, uniti-vu­l ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI] nr. 7296 Marţi 4 mai 1971 , 6 pagini 30 bani ANGAJAMENTELE METALURGICILOR ŞI CONSTRUCTORILOR DE MAŞINI AU DEVENIT ÎNFĂPTUIRI DE PRESTIGIU Ne mai despart cîteva zile de aniversarea semicentena­rului Partidului Comunist Român. Peste tot, in fiecare întreprindere şi instituţie din ramurile industriei me­talurgice şi construcţiilor de maşini, la fiecare loc de muncă, împlinirea unei ju­mătăţi de veac de existenţă glorioasă a partidului nos­tru este întîmpinată cu un puternic entuziasm d­intr-o atmosferă proprie zilelor ce preced marile evenimente din viaţa partidului şi po­porului nostru. De altfel, c­u prilejul zilei de 1 Mai, metalurgiştii şi constructorii de maşini , au raportat conducerii partidu­lui şi statului, că şi-au ono­rat cu cinste angajamentele pe care şi le-au luat la înce­putul acestui an. Aşa de pildă, în etapa care se în­cheie la 8 Mai metalurgiştii au realizat peste prevederile planului, pe primele 4 luni, o producţie globală în valoare de 230 201 000 lei şi o produc­ţie marfă de 326 361 000 Iei. În produse fizice ei au dat 36 670 tone fontă faţă de 14 010 tone angajament, 26 867 tone oţel faţă de 16 260 tone, 24 597 tone laminate finite pline faţă de 9 330 tone, 4 241 tone ţevi oţel faţă de 2 900 tone, 2 185 t­one cocs faţă de 720 tone angajament. Subli­niem faptul că la beneficii numai pe 3 luni s-au realizat peste plan 59 200 000 lei, faţă de 32 762 000 lei , angaja­ment în prima etapă Succese de prestigiu au obţinut şi harnicii construc­tori de maşini. Respectîn­­du-şi cuvîntul dat , respec­tiv angajamentul pentru pri­ma etapă, ei au realizat pînă la 30 aprilie o producţie glo­bală suplimentară în valoare de 465 000 000 lei faţă de 222 217 000 lei angajament pînă la 8 Mai, o producţie marfă de 628 500 000 lei faţă de 230 861 000 lei. De aseme­nea, colectivele de muncă din industria construcţiilor de maşini au redus numai în primul trimestru cheltu­ielile de producţie cu 530 000 000 lei, faţă de 8 787 000 lei angajament în prima etapă, iar beneficiile suplimentare s-au cifrat la 147 500 000 lei, cu 122100 000 lei mai mult decit s-au an­gajat. În aceeaşi perioadă, indicele de utilizare a timpu­lui de lucru a înregistrat o creştere de 0,2 la sută, adi­că atît cît prevedea angaja­mentul anual. Cifre simbol, cu largă sferă de expresivitate şi vibraţie omenească izvorîte din efor­turile conjugate ale muncito­rilor şi cadrelor tehnice, ilustrînd elocvent competen­ţa colectivelor în realizarea sarcinilor încredinţate, răs­punderea lor faţă de cuvîri­­tul dat. In acest cuprinzător tablou al înfăptuirilor din metalurgie şi construcţia de maşini, în primele luni ale cincinalului, este încorpo­rată şi contribuţia organelor şi organizaţiilor noastre sin­dicale,­­ care, conectîndu-şi preocupările la dimensiunile sarcinilor ce le revin pe li­nia creşterii eficienţei între­gii activităţi economice, au căutat să dozeze eforturile activului sindical la toate nivelele, pentru mobilizarea tuturor salariaţilor în vede­rea îndeplinirii şi depăşirii planului de stat. Astfel, încă de la finele lunii decembrie­­ a anului precedent au fost stabilite şi popularizate an­gajamentele Uniunii Gene­rale a Sindicatelor, care se referă la utilizarea cit mai eficientă a capacităţilor de producţie existente, la creş­terea indicelui de folosire a utilajelor — ce trebuie să ajungă la 75 la sută — la creşterea productivităţii muncii cu 0,5 la sută peste prevederile planului ; orga­nizarea unor largi acţiuni pentru economisirea materii­lor prime, materialelor, e­­nergiei electrice şi combusti­bilului, precum şi pentru re­ducerea cheltuielilor neeco­­nomicoase ; obţinerea unor economii postcalculate în va­loare de 1 250 000 000 lei prin continua dezvoltare şi perfec­ţionare a activităţii inovatori­lor, inventatorilor şi raţionali­­zatorilor. Acţionînd în acest spirit, Comitetul Uniunii noastre a folosit o gamă variată de căi şi metode pentru consulta­rea largă a colectivelor de muncă cu privire la rezer­vele interne existente în fie­care întreprindere şi valori­ficarea lor la indici supe­riori. Pe baza documentelor Plenarei C. C. al P. C. R. din 10—11 februarie 1971, a preţioaselor învăţămin­te desprinse din cuvîn­­tarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită cu a­­cest prilej, privind rolul şi atribuţiile sindicatelor în e­­tapa actuală de dezvoltare a societăţii noastre socialiste, Conferinţa Uniunii în con­sens cu dorinţa participanţi­lor la dezbateri, a hotărît ca cei peste 550 000 de me­­talurgişti şi constructori de maşini să realizeze, peste prevederile planului de stat, 0,5 la sută la indicatorul productivităţii muncii, ceea ce echivalează cu o produc­ţie suplimentară de aproape 150 milioane lei în metalur­gie şi circa 295 milioane lei în construcţia de maşini: 0,2 procente la indicele de utili­zare al agregatelor siderur­gice, maşinilor şi utilajelor: 0,25 la sută la indicele de fo­losire a timpului de lucru ; 10 000 tone metal prin redu­cerea normelor de consum ; 16 kg de cocs economisite pe fiecare tonă de fontă elabora­tă ; micşorarea cu cel puţin un leu a cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă, reprezen­­tînd o economie de peste 26 milioane lei în metalurgie şi mai mult de 50 milioane lei în construcţia de maşini ; obţinerea unor economii postcalculate cu 10 la sută mai mult faţă de cele din anul trecut, prin aplicarea propunerilor de invenţii şi inovaţii. De asemenea, au fost adoptate măsuri referi­toare la preocupările organi­zaţiilor sindicale din ra­mură pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru organizarea ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii, înfiin­ţarea şi extinderea ateliere­(Continuare in pag. 2-a) Ing. NICOLAE MORARU, preşedintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din între­prinderile industriale metalurgice şi construcţiilor de maşini Combinatul de îngrăşăminte chimice de la Valea Călugărească, o nouă unitate modernă noastră chimică în plin avânt care va întregi industria Foto : S. EMIL. PE SCURT :1 ■ - de la corespondenţii noştri • OAMENII MUNCII DIN JUDEŢUL BIHOR au depăşit cu mult angajamentul luat in cinstea ani­versării semicentenarului partidului, realizînd supli­mentar o producţie marfă în valoare de 71,6 mi­lioane lei. S-au obţinut astfel în plus importante cantităţi de alumină, cărbune, ţesături, tricotaje, ulei comestibil. (C. Serac). • In perioada care a trecut din acest an COLEC­TIVELE ÎNTREPRINDERILOR CE APARŢIN DIRECŢIEI INDUSTRIEI LOCALE OLT au depăşit planul la pro­ducţia globală cu peste 8 milioane lei, iar la pro­ducţia marfă cu 9 105 000 lei, ceea ce reprezintă dublul angajamentului asumat în întrecerea socia­listă în cinstea aniversării semicentenarului partidu­lui. (D. Burcea). • LA UZINELE „TRACTORUL“ DIN BRAŞOV a intrat recent in funcţiune o nouă bandă de montaj pentru motoarele tractoarelor de 45 C.P. Noua linie tehnologică, realizată prin autoutilare, are o capaci­tate iniţială de montaj pentru 120 motoare pe schimb. (Ilie Mihalea). • COLECTIVUL UZINEI DE VAGOANE TURNU SEVERIN a predat peste 11 prevederi 41 de vagoane marfă pe două osii tip G.V.P.-C.F.R., 4 vagoane cis­ternă și un vagon platformă. In prezent acest har­nic colectiv pregătește lansarea în fabricația de serie a unui nou tip de vagon, (Ioan Mitric). RESPONSABILITA­TEA SOCIALA A CELOR CARE APLICĂ LEGEA Legalitatea presupune — în asigurarea şi promovarea ei — o atitudine conştientă, o opinie înaintată, expresie a unei înalte responsabilităţi din partea tuturor membrilor societăţii. Din acest punct de vedere se poate spune deci că legalitatea, respectul faţă de lege, adevăr şi dreptate este o formă de exprimare a con­ştiinţei socialiste.­ Tocmai de aceea fiecare cetăţean — in­diferent de locul pe care-l o­­cupă în organismul social­­politic al ţării — trebuie să dovedească o atitudine con­ştientă, responsabilă faţă de îndatoririle ce le are de înde­plinit, pentru că numai astfel îşi va putea aduce contribuţia la efortul comun pentru asi­gurarea legalităţii. Dînd ex­presie acestor comandamente, cetăţenii ţării, în marea lor majoritate, participă conştient şi responsabil la asigurarea unui climat de legalitate, la traducerea în viaţă a preve­derilor normelor juridice. A­­firmînd acest lucru , care se desprinde de altfel cu pregnanţă din realităţile co­tidiene ale vremurilor noas­tre, se cuvine să subliniem că există încă oameni şi in rindul acestora unii chiar cu funcţii de răspundere, sau care, prin natura funcţiei sînt puşi să aplice legile într-un domeniu sau altul, care ac­ţionînd fără spirit de răspun­dere, încalcă legalitatea socia­listă, aducînd astfel grave prejudicii. Din cazuistica bogată, deşi nedorită de nimeni, a unor astfel de încălcări a prevede­rilor şi spiritului legii am desprins citeva exemple care prin natura lor evidenţiază pregnant consecinţele dăună­toare pe care le antrenează. •La întreprinderea de apro­vizionare pentru construcţii şi montaje energetice din Bucu­reşti, unui număr de anga­jaţi cu domiciliul în mediul rural li s-a acordat alocaţie de stat pentru copii într-un cuantum mai mare decit cel legal. Evident, greşeala era a funcţionarilor de la serviciul de specialitate al întreprinde­rii care nu cunoşteau bine prevederile legii. Responsa­bilitatea nu putea fi pusă nicidecum în seama muncito­rilor respectivi, care dă­duseră declaraţii sincere şi nu aveau nici o vină în a­­cordarea unei alocaţii mai mari decit cea legală. Ul­terior, conducerea întreprin­derii, pentru a recupera su­mele de bani plătite în plus. (Continuare în pag. 4-a) VICTOR SCHERER, procuror şef adjunct de direcţie din Procuratura Generală Pagina a ll-a: In intimpinarea gloriosului semicentenar: iUN­ENTElE 1­1-FAPTELE KIRE Preşedintele Consiliului de Stat a primit pe ziaristul norvegian Johann Otto Jahansen Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit la 3 mai pe Johann Otto Jahansen, şeful secţiei externe a Televiziunii norve­giene. În timpul primirii, președin­tele Consiliului de Stat a acordat ziaristului norvegian un interviu filmat. Criză de originalitate sau ignorarea micilor cumpărători? Forfota cumpărătorilor, ca­re se perindă cu sutele prin faţa rafturilor şi a standuri­lor încărcate cu articole pentru copii şi adolescenţi, nu dă răgaz vânzătorilor. Am stat de vorbă cu numeroşi lucrători din comerţ, cu controlori obşteşti şi cumpă­rători, cerîndu-le părerea a­­supra aprovizionării magazi­nelor cu mărfurile specifice sezonului. Dacă am face o sinteză a răspunsurilor pri­mite ar suna cam în felul ur­mător impresia vînzătorilor : „mai mulţi vizitatori decit cumpărători“. Şi aceea a pu­blicului: „dacă intri în maga­zine ca vizitator, cantitatea de marfă expusă te copleşeş­te. Dacă vrei însă să cum­peri, lucrurile se complică. Nu întotdeauna găseşti ceea ce cauţi“. Deosebirea porneşte de la unghiul din care pri­veşti realitatea. Nu se poate trece cu vede­rea efortul depus de produ­cătorii din industria uşoară şi de­ comerţ pentru aprovizi­onarea raioanelor din maga­zinele pentru copii cu con­fecţii, tricotaje şi încălţămin­te de sezon. Pledează pen­tru această afirmaţie pre­zenţa în unităţile comerciale a celor mai la modă sacouri din burete în carouri, în cu­lori vii, costumele pentru adolescenţi din stofă impri­­mată, rochiţele pentru fete, rochiile din tergal şi trico­tajele care sunt la mare înăl­ţime. Eforturi s-au făcut, re­zultatele se văd şi totuşi îm­brăcămintea la copii (mai ales la grupa mică) şi ado­lescenţi nu reuşeşte să satis­facă decît o parte din cerin­ţe. Din cifrele puse la înde­­mînă de către Direcţia gene­rală de desfacere din M.I.U. rezultă că se pun la dispo­ziţia micilor cumpărători mai multe mărfuri specifice de­cît în perioada coreSpUnză­­toare a anului trecut. La ser­viciul de resort din M.C.I. ni se prezintă tot o situaţie ci­frică care zugrăveşte tabloul în culori puţin schimbate. Comparînd datele anului 1970 reiese că pentru anul în curs cantităţile livrate de industrie la categorii însem­nate de mărfuri pentru acest sezon sunt mai mici decit ce­le din anul trecut. Aceste minusuri, constatate de co­merţ încă de la contractarea fondului de marfă pentru sezonul cald, tind să se am­plifice. Numeroase întreprin­deri furnizoare de articole pentru copii au rămas datoa­re cu importante cantităţi nu numai la sortimentele la care cererea era sub necesar, dar şi la altele la care iniţial solicitările comerţului fuse­­seră acceptate. Nu putem să nu privim cu îngrijorare că intrările în magazinele co­merţului nu au loc conform contractelor încheiate, ne spunea Constantina Arsene, şefa serviciului articole pen­tru copii din M.C.I. Aprovi­zionarea populaţiei nu se poate face la „total marfă“. Ea este corespunzătoare nu­mai atunci cînd avem şi sortimentele necesare pe nu­mere, culori etc. Or, noi sun­tem­ deficitari la o serie de articole de primă necesitate ca : rochiţe din ţesături din bumbac, diftină şi stofe, costu­­maşe din relon, pardesie şi raglane din relon şi casera­­te. Numai de la 1 la 15 aprilie n-au putut să intre în circuitul comercial 350 000 confecţii pentru copii al căror vîrf de vinzare se situează în această perioadă“. Evident că în magazinele şi raioanele care comercializează confec­ţii pentru copii fondul de marfă este necorespunzător ca structură sortimentală, va­rietate de ţesături, culori şi mărimi. Puşi în faţa cifrelor exprimînd datoriile neono­rate către comerţ, reprezen­tanţii­­ industriei uşoare a­­daugă promisiunilor... justi­ficări. La vremea cînd de la Combinatul textil Satu-Mare (G. III. a.c.) trebuiau să so­sească 120 000 costumaşe re­lon, vaglane, rochiţe din sto­fă sau catifea, pentru baze­le comerciale a sosit adresa nr. 5 365 prin care se aduce la cunoştinţa I.C.R.T.I.-urilor că nu le va mai putea livra marfa necesară din cauză de „forţă majoră“, iar Fabrica de confecţii Craiova anunţa DANIELA DEMETRIAN VASILE ANDREI (Continuare în pag. 4­ a) Vă prezentăm una din invenţiile româneşti meda­liată la­ Viena , dispozitiv pentru verificarea recep­toarelor radiotelefonice de unde ultrascurte. Această invenţie se referă la un dispozitiv care încorporat în radiotelefon permite controlul receptorului într-un timp foarte scurt — maximum un minut, permiţînd totodată controlul în timpul funcţionării radiotelefo­­nului. Cu ajutorul acestui dispozitiv se poate face un control eficient în locuri de terenuri accidentate, în depresiuni, sau acolo unde condiţiile de propagare sunt dificile, iar comunicaţia imposibilă. In clişeu: Inventatorul Gh. Constantinescu de la I.R.M.E. Bucu­reşti şi aparatul inventat de dînsul, în timpul unor verificări de laborator. (Foto Agerpres) Tovarăşul Mae Ceauşescu ,l -­ a primit pe ambasadorul U.R.S.S. V. I. Drozdenko Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit, luni, 3 mai a.c., pe V. I. Drozden­ko, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la București. Convorbirea s-a desfășu­rat într-o atmosferă tovără­șească. O cucerire fundamentală a politicii partidului nostru UNITATEA FRĂŢEASCĂ a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate Celebrînd gloriosul semi-­ centenar al Partidului Comu­nist Român, 20 000 000 de oa­meni fac o nouă şi splendidă reafirmare a unităţii lor de nezdruncinat, unitate cimen­tată de un ţel comun şi su­prem inspirat şi călăuzit de partid : ridicarea României pe noi culmi ale civilizaţiei socialiste. E o realitate de­finitorie a patriei, a orîndui­­rii noastre, izvorîtă din dez­voltarea economică, social­­politică a ţării, în anii con­strucţiei socialiste. E­ un re­zultat firesc al lichidării cla­selor exploatatoare, a exploa­tării omului de către om, al instaurării unor relaţii noi, socialiste. E o consecinţă ne­mijlocită a perfecţionării tu­turor structurilor vieţii noas­tre sociale şi politice condu­să de P.C.R., a statornicirii principiilor echităţii, justiţiei, dreptăţii în toate raporturile umane, a rezolvării în spirit marxist-leninist­e problemei naţionale. Firesc, unitatea de monolit a întregului popor în jurul partidului, frăţia tuturor oa­menilor muncii fără deose­bire de naţionalitate mar­chează împlinirea unuia din cele mai scumpe idealuri în­scrise pe steagul partidului de la crearea sa. Cum se ştie, împrejurările istorice au de­terminat ca pe pămîntul Ro­mâniei să se statornicească, din vechi timpuri, alături de poporul român născut pe a­­ceste meleaguri şi populaţii de alte naţionalităţi. Dar dacă naţionalitatea i-a deose­bit, factori infinit mai puter­nici i-au apropiat. Pentru că viaţa de zi cu­ zi, istoria, i-au învăţat pe oamenii muncii de toate naţionalităţile din ţara noastră că au aceleaşi inte­rese şi aceiaşi duşmani, că dispun de un nepreţuit bun comun — solidaritatea. Şi nu întîmplător, deci, la Bobîlna, oastea ţărănească revendica drepturi în numele „comuni­tăţii“ ţăranilor români şi ma­ghiari ; în războiul ţărănesc condus de Gh. Doja au parti­cipat alături ţărănimea liberă română şi maghiară , în răz­boaiele purtate de Iancu de Hunedoara a fost prezent în 1475 alături de răzeşii moldo­veni un puternic detaşament de secui. Acelaşi fir al tradi­ţiilor a adus secuii sub co­manda lui Ştefan cel Mare şi a lui Mihai Viteazul. Ace­laşi fir al tradiţiilor luptei comune s-a întărit atunci cînd în timpul ridicării lui Horea, Cloşca şi Crişan o se­rie de sute de iobagi ma­ghiari s-au alăturat răscula­ţilor, ori atunci cind românii transilvăneni au participat la luptele antihabsburgice con­duse de Francisc Rákóczi al II-lea la începutul secolului al XVIII-lea. Mişcarea muncitorească din ţara noastră a deschis noi perspective pentru comunita­tea de interese şi unitatea de luptă a celor exploataţi, in­diferent de naţionalitate, iar Partidul Comunist Român a îmbogăţit şi ridicat această luptă fie o treaptă superioară, prin politica sa marxist-leni­­nistă în problema naţională, încă de la înfiinţarea sa, in anii grei ai ilegalităţii, parti­dul a condus cu eroism lupta unită a muncitorilor, ţărani­lor, intelectualilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, a demascat po­litica şovină, antipopulară, de învrăjbire naţională dusă de clasele exploatatoare, care urmăreau dezbinarea şi scin­darea rândurilor oamenilor muncii, s-a ridicat cu hotărî­­re împotriva oricărei forme de asuprire naţională şi dis­criminare rasială, împotriva şovinismului de orice fel. In­surecţia armată din August 1944, marile bătălii sociale exprimate în acel lanţ de uriaşe mitinguri şi demon­straţii de stradă care cereau instaurarea unui guvern F.N.D., la Bucureşti şi la Cluj, la Craiova şi la Sibiu, la Iaşi şi la Tîrgu Mureş, au dus la instaurarea puterii populare, iar lupta de peste două decenii pentru construi­rea societăţii socialiste, desfă­şurată cu participarea activă, alături de români, a­­ fiilor naţionalităţilor conlocuitoare, a asigurat victoria definitivă a acestei puteri, edificarea societăţii socialiste şi a ci­mentat, implicit, unitatea şi prietenia frăţească a oameni­lor muncii de toate naţiona­lităţile. Rezolvarea problemei na­ţionale se înscrie ca una din cele mai importante cuceriri din constelaţia marilor victo­rii dobîndite de poporul nos­tru sub conducerea Partidu­lui Comunist Român. In so­luţionarea acestei complexe probleme şi-a găsit o expre­sie concludentă, semnificati­vă, consecventa principialita­te marxist-leninistă a parti­dului nostru, aplicarea prin­cipiului leninist al relaţiei strînse, indisolubile dintre problema naţională şi dez­voltarea democraţiei socia­liste, formulată de V. I. Le­nin în acea bine cunoscută teză a sa : „Există numai un singur mod de rezolvare a problemei naţionale... şi ace­sta este democratismul con­secvent“. O seamă de aprecieri teo­retice au adus o contribuţie originală a partidului nostru şi la acest capitol al gîndirii marxist-leniniste „Din faptul că naţiunea are încă o pers­pectivă îndelungată — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — rezultă că şi existenţa na­ţionalităţilor are o perspecti­vă îndelungată ... aceste­­a- AL. PODARU (Continuare in pag. 4-a) PAGINA A III-A: TEIUL SUPREM Al POLITICII PARTIDULUI — Creşterea gradului de civilizaţie şi bunăstare a naţiunii noastre mmmm mmm mmm «mbm hmm mmhi mmm mmm mmm an

Next