Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)
1971-07-22 / nr. 7365
Muncitorii de pe şantierele industriale din judeţul Olt aşteaptă un răspuns urgent din partea ministerelor In perimetrul acestui judeţ se află în construcţie noi obiective şi capacităţi de producţie. Stadiul fizic la care s-a ajuns confirmă afirmaţiile constructorului — I.S.C.M. Craiova — şi anume că aceste unităţi vor fi racordate la circuitul economic la date prevăzute in graficele reţea. Intr-adevăr, după cum am avut prilejul să ne convingem la faţa locului, realizările de pînă acum sînt in general conforme cu prevederile planului de investiţii pentru primul semestru al acestui an. „In general“, pentru că la o serie de obiective şi capacităţi se profilează în perspectivă unele greutăţi in ceea ce priveşte respectarea termenelor de dare în funcţiune. PREVEDERILE DIN „MINUTE“ — STIPULAŢIUNI FACULTATIVE ? De cite ori a analizat modul in care decurge materializarea programului de investiţii în judeţ, Comitetul judeţean Olt al P.C.R. a invitat să participe şi reprezentanţii ministerelor interesate. Aşa, de pildă, la şedinţa din 5 martie a.c. cind s-a discutat situaţia de la Uzina de prelucrare a aluminiului — U.P.A., etapa a II-a—capacitate atacată cu întîrziere din cauza lipsei documentaţiei tehnice de execuţie — au fost prezenţi ing. IOAN AVRAM, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi ing. CONSTANTIN IONESCU, adjunct al ministrului construcţiilor industriale. Cu acest prilej, a fost încheiată o minută cu obligaţii reciproce între constructor şi beneficiar, printre care livrarea în luna mai a.c. a 400 tone construcţii metalice de U.C.M.M.A. — Bocşa necesare închiderii halei principale de producţie. Dar, a trecut luna mai, s-a terminat şi iunie, pe şantier însă n-a sosit nici un kilogram de construcţie metalică, cu toate diligenţele repetate, telexurile şi scrisorile şantierului şi beneficiarului. — Din ceea ce s-a stabilit la 5 martie şi s-a consemnat într-un act ce poartă semnăturile celor doi miniștri — ne spunea ing. CONSTANTIN MITRACHE, șeful șantierului nr. 2 al I.S.C.M. de la Uzina de prelucrare a aluminiului — numai o prevedere și-a găsit întruparea în fapt — mărirea sarcinii de plan pe anul curent pentru a putea înlătura handicapul provocat de proiectant. In rest, nimic... In aceste condiţii, aşa după cum remarca şi tovarăşul DUMITRU CRISTEA, secretarul Consiliului judeţean al sindicatelor — angajamentul luat de constructor, de a recupera rămînerea în urmă şi a preda la termen beneficiarului această modernă unitate, este pus sub semnul întrebării dacă nu se intervine cit mai operativ. — Nu este incâ timpul trecut ca să ne aliniem graficului — opina tovarăşul GHEORGHE TURCU, inginer şef adjunct cu investiţiile la U.P.A. Solicităm însă un sprijin mai efectiv din partea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Raliindu-ne acestor deziderate opinăm şi noi ca M.I.C.M. să-şi onoreze obligaţiile asumate, mai ales că in luna ianuarie 1972, trebuie să înceapă montajul. Or, fără construcţiile metalice — ferme, grinzi, etc. — nu se poate acoperi hala de fabricaţie (circa 20 000 mp) , deşi pe şantier au sosit de citeva luni elementele de beton destinate învelitorii. .„Şantierul Uzinei de vagoane — Caracal. Aici i-am găsit pe montorii de prefabricate metalice şi din beton din brigăzile conduse de GHEORGHE PREOTEASA, ION PATRU şi T. BURLAN executind o serie de lucrări care au mai puţin contingenţă cu profilul meseriei lor, în timp ce peste 1 500 tone construcţii metalice şi sute de stîlpi grei din beton se află un stoc, pe şantier. Cauza ? „Nu avem o macara de 70 tone“ , ne-a lămurit ing. ION TANASE, şeful şantierului. Iată cum un colectiv de constructori ca cel de aici, care încheie semestrul cu valori ce depăşesc pe cele planificate, este ameninţat să intre în iarnă fără front de lucru. Elementele metalice de care am amintit, ca şi stîlpii din beton formează structura de rezistenţă a halei monobloc — 50 000 mp — care va trebui închisă acum, cit timpul permite, astfel ca sezonul rece și ploile să-i gă- P. IANCULESCU (Continuare în pag. 2-a) N JUDEŢUL BRAŞOV SE IMPUN MASURI DE MANA URGENŢĂ pentru recoltatul orzului Printre întreprinderile agricole de stat din judeţul Braşov care au cultivat orzul de toamnă sunt şi cele din Codlea şi Rupea. Lucrătorii de la I.A.S. Codlea au terminat recoltatul orzului de pe toate cele 335 ha şi au trecut hotărit la pregătirea solului şi insăminţarea culturilor duble, iar cei de la I.A.S. Rupea au recoltat pină la 20 iulie peste 85 la sută din suprafaţa cultivată, rămânerea în urmă fiind cauzată de excesul de umiditate provenit din ploile căzute în ultimele zile. Pentru ca întreaga recoltă să fie strinsă la timp şi fără pierderi au fost luate măsuri concrete. Consiliile de administraţie şi comitetele sindicatelor au acţionat operativ la mobilizarea mecanizatorilor in folosirea judicioasă a tractoarelor, combinelor şi utilajelor aferente, în scopul atingerii unei viteze cit mai mari la recoltare, au asigurat mişcarea tuturor maşinilor acolo unde a fost nevoie, ,au întreprins acţiuni eficiente pentru grăbirea scurgerii apelor din lanuri. Exemplul acesta n-a slujit insă Direcţiei agricole judeţene, inginerilor şefi şi consiliilor de conducere din multe cooperative agricole. La 19 iulie graficele operative ale Direcţiei agricole judeţene Braşov consemnau cifre de lucru mulţumitoare, dacă privim din punctul de vedere al gradului ridicat de mecanizare, al timpului avantajos din ultimele zile. Recoltatul orzului de toamnă —care marchează de fapt începutul campaniei de vară în această zonă a ţării — se efectuase pînă atunci pe aproximativ 68 la sută din suprafaţa cultivată de către C.A.P. In zona Braşov se recoltaseră 691 ha din cele 1058 cultivate (65,7 la sută), in zona Făgăraş 795 ha din 907 (87,6 la sută), iar în zona Rupea doar 873 ha din 1 484 ha, respectiv 58,8 la sută. Avînd în faţă o astfel de situaţie ne-am adresat pentru explicaţii tovarăşului Gheorghe Dima, directorul adjunct al Direcţiei agricole judeţene. Potrivit măsurilor stabilite, de comun acord cu fiecare unitate agricolă din judeţ, s-a prevăzut din timp modul în care să se acţioneze în campania de recoltare, unde să se lucreze cu mijloace mecanizate şi unde manual, în funcţie de excesul umidităţii solului. S-a făcut o repartizare judicioasă a mijloacelor tehnice din dotare, astfel incit recoltatul orzului de toamnă să se efectueze, după posibilităţile concrete existente — conchide interlocutorul — în aproximativ 3 zile. S-a scurs mai mult de o săptămînă de la declanşarea campaniei. Acolo unde măsurile necesare au fost aplicate în întregul lor ansamblu şi unde calitatea reparaţiilor combinelor a fost privită cu întreaga responsabilitate, s-a obţinut eficienţa scontată. De exemplu, mecanizatorii de la secţia de mecanizare Voila au terminat recoltarea de pe întreaga suprafaţă cu orz — 75 hectare — din două zile, cele 9 combine, tractoare şi celelalte utilaje funcţionînd ireproşabil. Inginerul şef al unităţii agricole — Gheorghe Surdu — a evidenţiat munca entuziastă a mecanizatorilor din rindul cărora notăm pe Andrei Ludovic, Octavian Enache, Ion Valentin. Au terminat, de asemenea, recoltatul și au trecut la însămînțatul culturilor duble ILIE MIHALEA (Continuare in pag. 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7365 Joi 22 iulie 1971 4 pagini 30 bani CLASA MUNCITOARE - clasă conducătoare în societatea noastră socialistă Tovarăşul NICEAIŞESCU ■* 1 .a primit pe tovarăşul AGOSTINO NOVELLA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit miercuri dimineaţa, la Mangalia Nord, pe tovarăşul Agostino Novella, membru al Direcţiunii şi al Biroului Politic ale Partidului Comunist Italian, care se află în ţara noastră la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La primire a participat tovarăşul Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. în cursul convorbirilor s-a realizat o informare reciprocă privind activitatea celor două partide, a fost reafirmată hotărîrea comună a P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ele şi s-a efectuat un schimb de păreri asupra unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere tovărăşească. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii^ I (In pagina a 3-a) I Hotarirea fermă a comuniştilor, a întregului | I popor, de a înfăptui cuprinzătorul program | I de perfecţionare a activităţii ideologice 1 I şi cultural-educative 1 TELEGRAME ŞI SCRISORI ADRESATE I 1 C.C. al P.C.R., I 1 TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU | f iiiiEEiiMiiiwiiiiiiiiiiimiiifiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiimiiiiiiiMiiiiiiiimiiiiiir întreprinderea agricolă de stat Hîrşova din judeţul Constanţa este cunoscută de dobrogeni pentru producţiile mari de grîu pe care le obţine an de an. Recolta adunată pînă la această dată confirmă acest renume. Deşi au mai rămas de recoltat citeva zeci de hectare, angajamentul asumat la începutul anului a fost integral îndeplinit, în prezent combinerii depun eforturi susţinute pentru ca în următoarele zile recoltatul să fie complet încheiat. Documente-program, care sintetizează tezele şi măsurile stabilite de congresele al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R.. Propunerile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cit şi ideile cuprinse în ampla sa Expunere în faţa activului care lucrează pe frontul muncii ideologice răspund, pe de o parte, unor necesităţi de viaţă determinate de nevoia afirmării, cunoaşterii şi însuşirii mai temeinice a învăţăturii marxist-leniniste, a politicii ştiinţifice creatoare a partidului nostru, de noile fenomene şi procese care apar şi se dezvoltă în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de cerinţele sporite privind intensificarea educării comuniste a maselor, a lichidării in continuare a rămăşiţelor şi influenţelor pe care le mai exercită încă ideologia burgheză asupra conştiinţei unor cetăţeni din patria noastră. Printre problemele majore cărora recentele documente de partid le acordă o atenţie deosebită se numără şi cea referitoare la rolul şi evoluţia clasei muncitoare ca forţă socială conducătoare în revoluţia şi construcţia socialistă din România. „In toate măsurile de perfecţionare a conducerii societăţii noastre — relevă tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative — pe prim plan stă clasa muncitoare, clasa cea mai înaintată a societăţii noastre, principala forţă productivă care a dovedit că ştie să-şi îndeplinească in mod minunat rolul său de conducător al întregii noastre naţiuni“. Intr-adevăr, existenţa şi dezvoltarea României socialiste contemporane este indisolubil legată de eroica clasă muncitoare, de rolul hotăritor pe care l-a avut şi il are această clasă, ca forţă socială conducătoare, şi avangarda sa revoluţionară, Dr. ION IUGA Partidul Comunist Român. De aceea, problema rolului clasei muncitoare în societatea noastră socialistă prezintă o excepţională importanţă atit sub raport teoretic, cit şi sub aspectul activităţii sociale practice, al soluţionării sarcinilor complexe ridicate de procesul construcţiei socialiste. Şi este firesc, pentru că România, ţară în care socialismul a învins definitiv, a ajuns într-un stadiu de evoluţie socială care nu numai că afirmă pregnant rolul social diriguitor al clasei muncitoare, dar mai ales solicită modificarea opticii şi diversificarea modalităţilor de participare reală a muncitorimii la conducerea societăţii şi producţiei. Exploatată şi asuprită în trecut, clasa muncitoare din România a devenit stăpînă, alături de întregul popor, asupra mijloacelor de producţie ; ea este deţinătoare, împreună cu poporul, a puterii politice şi principala forţă productivă. In calitatea sa de clasă conducătoare a societăţii, de proprietar al mijloacelor de producţie şi principal producător al bunurilor materiale, clasei muncitoare îi revin răspunderi deosebite în întreaga activitate de dezvoltare a societăţii. Rolul social diriguitor al clasei muncitoare în societatea românească contemporană se realizează şi se afirmă Înainte de toate prin conducerea întregii societăţi de către partidul ei de clasă, partidul comunist, precum şi prin organele statului nostru socialist, care sunt organe ale puterii poporului muncitor. Compoziţia socială a partidului şi componenţa organelor sale de conducere la cele mai diferite nivele, componenţa Marii Adunări Naţionale, a consiliilor populare, a celorlalte organe ale puterii de stat, componenţa organelor sindicale, în care majoritatea este formată din cei care lucrează nemijlocit în producţie, oglindesc caracterul muncitoresc al partidului şi al puterii de stat, rolul primordial al militanţilor ridicaţi din rîndurile clasei muncitoare, care acţionează împreună cu cei mai înaintaţi reprezentanţi ai ţărănimii, ai intelectualităţii, ai celorlalţi oameni ai muncii. In România, dezvoltarea socialismului are ca resort fundamental vasta activitate pe care clasa muncitoare a desfăşurat-o şi o desfăşoară sub conducerea partidului comunist, constituind catalizatorul şi liantul social ce pune în mişcare imensa putere de acţiune a unui popor liber şi stăpîn pe destinele şi soarta sa, pe bogăţiile şi valorile materiale şi spirituale ale ţării. In condiţiile victoriei socialismului, ale dezvoltării multilaterale a noii societăţi, clasa muncitoare rămîne în continuare legată de sectorul hotăritor, cel mai dinamic al economiei naţionale — industria, de a cărei dezvoltare depind modertizarea întregii economii, progresul întregii societăţi. Clasa muncitoare a fost şi rămîne clasa cea mai omogenă, purtătoare consecventă a ideologiei marxist-leniniste, a ideilor socialismului, luptătoarea cea mai hotărîtă pentru transformarea radicală a societăţii în spiritul acestor idei. Experienţa bogată acumulată in conducerea societăţii( capacitatea mobilizatoare) spiritul de disciplină şi organizare care-i sînt proprii şi pe care le imprimă întregului popor, consecvenţa şi fermitatea politică, înalta sa conştiinţă revoluţionară situează clasa muncitoare în fruntea luptei întregii naţiuni pentru progresul constant al României pe drumul socialismului. In anii socialismului, sub imperiul progreselor mari realizate în economia românească, pe calea industrializării și modernizării, a dezvoltării impe(Continuare in pag. 2-a1 U PORŢILE DE FIER:■ Din . . ... . ... .. . a fost dată in exploatare ecluza de pe malul românesc al Dunării Miercuri, ecluza de pe malul românesc al Dunării a fost dată în exploatare în etapă definitivă. Vasele româneşti „Slatina“, „Porţile de Fier“ şi vasul bulgăresc de pasageri „Dimităr Blagoev“ au fost primele nave fluviale care au traversat, printr-o dublă ecluzare dinspre Tr. Severin spre Orşova, imensul culoar din beton şi oţel ce se întinde pe aproape 700 m. Operaţiile de ecluzare — ne-a precizat STELIAN DEDU, inginer-şef al Centralei hidroelectrice — au decurs in condiţii optime. Instalaţiile purtînd marca de fabricaţie a Uzinelor constructoare de maşini Reşiţa, Şantierului naval Galaţi şi Uzinei constructoare de maşini agricole şi construcţii metalice din Bocşa s-au comportat excepţional. Timpul total al manevrelor a însumat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Acest lucru asigură posibilităţi ca, în funcţie şi de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să dureze 75—90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traversează Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Potrivit informaţiilor furnizate de ing. Alexandru Petrescu, reprezentantul ţării noastre în Administraţia fluvială a Porţilor de Fier, prin darea ecluzei româneşti în exploatare definitivă şi în urma amenajării culoarului similar de pe malul drept al Dunării, operaţie ce va avea, loc în următoarele două luni( timpul de trecere a navelor prin sectorul Porţile de Fier sector ce se întinde pe 117 km între Tr. Severin şi Moldova Veche, se va scurta de aproximativ patru ori. Va creşte viteza de deplasare şi tonajul pe vas şi se vor îmbunătăţi condiţiile de navigaţie. In final, traficul fluvial în această zonă va ajunge, la aproximativ 50—60 milioane tone pe an. (Agerpres) O PROBLEMĂ DE EDUCAŢIE, O PROBLEMĂ DE CONŞTIINŢĂ RIDICAREA PERMANENTĂ A CALIFICĂRII PROFESIONALE Dezbaterile care vor avea loc în curînd în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor vor dobîndi substanţă şi finalitate numai în măsura în care vor fi axate pe o problematică majoră izvorîtă din modalităţile şi experienţa dobîndită în primul semestru, din sarcinile reieşite din documentele elaborate de Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor. Pornind de la aceste considerente am purtat discuţii cu cîţiva reprezentanţi ai salariaţilor de la secţia trăgătoria de oţel moale a Uzinei de sîrmă şi produse din sîrmă Buzău la adunarea amintită pentru a ne edifica asupra problemelor ce şi le propun să le abordeze atunci. Ne vom prezenta la adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor cu satisfacţia că am realizat peste prevederile planului semestrial o productivitate a muncii de 4 tone sîrmă pe salariat şi că am redus cu 11 lei cheltuielile planificate la mia de lei producţie marfă, — afirma inginerul NICOLAE MAIER, şeful secţiei. O bună parte din cuvîntul meu se va concentra însă asupra necesităţii ridicării nivelului profesional al salariaţilor curînd angajaţi prin cursuri temeinic organizate. Exploatarea la parametrii proiectaţi a maşinilor complexe de trefilat, a cuptorului pentru recoacerea sîrmelor destinate fabricării şuruburilor, a instalaţiilor moderne de înaltă tehnicitate care vor fi montate pînă la finele anului în hala T.O.M. cere mîini iscusite, sigure pe meserie. Iată de ce şeful secţiei situează în centrul atenţiei repartizarea proaspeţilor absolvenţi ai şcolii profesionale de pe lingă uzină, alături de muncitori fruntaşi, dotaţi cu însuşiri didactice. Trefilatorul Constantin Florea, tratamentistul Nicolae Dinu şi maistrul Ştefan Ciobanu consideră că ar fi necesar să fie supuse discuţiei adunării generale a reprezentanţilor salariaţilor unele cazuri de încălcări ale disciplinei care se mai întîlnesc în secţie, faptul că fondul de timp destinat producţiei nu este utilizat la întreaga sa valoare, că nu totdeauna se face simţită atitudinea combativă faţă de acei chiulangii care nesocotesc programul de lucru şi ignoră prescripţiile regulamentului de ordine interioară. „Vom adopta — spunea CONSTANTIN FLOREA — o atitudine intransigentă faţă de asemenea fenomene negative. Aceasta cu atit mai mult cu M. DORAŞ (Continuare in pag. 2 a) Adunările generale ale salariaţilor Tovarăşului EDWARD CIEREK Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului PIOTR JAROSZEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare PoloneVARŞOVIA Dragi tovarăşi, „ Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversari a Zilei Renaşterii Poloniei, vă adresăm dv. şi poporului polonez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal felicitări cordiale şi un cald salut tovărăşesc. Comuniştii, întregul nostru popor se bucură din toata inima de realizările remarcabile obţinute în opera de edificare a societăţii socialiste în Republica Populară Polonă şi urmăresc cu profundă simpatie şi solidaritate eforturile depuse de poporul polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez pentru progresul economiei, ştiinţei, culturii şi ridicarea nivelului său de trai, pentru perfecţionarea organizării vieţii sociale. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor cunoaşte o dezvoltare continuă, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, cauzei socialismului şi păcii în lume. ‘ Cu ocazia acestei mari sărbători, vă urăm dumneavoastră, dragi tovarăşi, întregului popor polonez, noi succese în dezvoltarea multilaterală a Poloniei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România